Soon-Tek Oh

Soon-Tek Oh, pe numele adevărat Sun-taek Oh, s-a născut la data de 29.06.1932, în Mokpo, Coreea de Sud, și a decedat de complicații ale bolii Alzheimer, la data de 04.04.2018, în Los Angeles, California, SUA. Pionier al teatrului asiatico-american din anii 1960, Soon-Tek Oh a urmat liceul la Gwangju, Coreea de Sud, și a continuat să studieze la Universitatea Yonsei din Seul. Familia sa (inclusiv o soră) s-a mutat în Statele Unite în 1959, unde s-au stabilit în sudul Californiei. Oh a studiat la USC, la UCLA, și-a luat masteratul în arte plastice, în actorie și dramaturgie. Instruit în spectacole la Neighborhood Playhouse din New York, montarea unei producții din California a „Rashomon” a dus la co-fondarea (alături de colegii actori Mako, James Hong, Beulah Quo și alți cinci) renumitei companii de teatru East West Players din Los Angeles, în 1965. A intrat la televiziune în același an cu un rol minor în „I Spy”. Oh a decis să lucreze împotriva stereotipurilor asiatice restrictive servile pe care le-a găsit în programe de televiziune din anii 1960, ca: „The Wild, Wild West”, „The Invaders” și „It Takes a Thief”. Pe scenă, s-a străduit să lărgească tipurile de roluri disponibile, în trupe de teatru pe care le-a înființat sau îndrumat (adică Ansamblul de Teatru Coreean American). Ca atare, companiile sale au continuat să producă o varietate de piese de la Ibsen („A Doll's House”) și Shakespeare („Twelfth Night”) până la „Pippin”, „Equus”, „Sweeney Todd”, la piese contemporane, mai multe scrise de însuși Oh. A interpretat roluri de agent secret în filme, ca: Murderers 'Row (1966), The President's Analyst (1967), The Man with the Golden Gun (1974), Good Guys Wear Black (1978), The Final Countdown (1980), Missing in Action 2: The Beginning (1985), Steele Justice (1987), Bialy smok (1987), Death Wish 4: The Crackdown (1987), Collision Course (1989), A Home of Our Own (1993), Red Sun Rising (1994), Beverly Hills Ninja (1997), Yellow (1997), Mulan  (1998). Rolurile sale de la televiziune s-au remarcat în episoade din Kung Fu, Hawaii Five-0, M*A*S*H, Magnum PI, Îngerii lui Charlie, La Est de Eden, Marco Polo. Oh și Mako și-au făcut debutul pe Broadway în musicalul Pacific Uverturi, în 1976. Performanțele sale în teatru mai numără The Woman Warrior (1994) și The Square (2000). În 1995, Oh a fondat Ansamblul Teatral Lodestone ca răspuns la revoltele din 1992 din Los Angeles, care au reaprins periculos stereotipurile rasiale. Eforturile sale continue de a prezenta pe scenă portrete mai precise ale culturii asiatico-americane au fost semnificative. La fel ca alți actori populari asiatici înainte și după, deși era coreean, el a fost adesea distribuit ca japonez, chinez, vietnamez și chiar indonezian. Înfățișarea sa prietenoasă și comportamentul său blând l-au făcut unul dintre cei mai ocupați actori asiatici-americani pe o perioadă de patruzeci de ani de la mijlocul anilor 1960 până la mijlocul anilor 2000, în special în roluri prietenoase și simpatice. El a fost distins cu Premiul pentru întreaga carieră, în 2008, la Festivalul de Film Asiatic de la San Diego. După filmul de acțiune Gang-jeok (2006), Oh a fost diagnosticat cu boala Alzheimer și a fost nevoit să se retragă. El a încetat din viață din cauza complicațiilor acestei boli, la Los Angeles, pe 4 aprilie 2018, la vârsta de 85 de ani.