tranzitia sau media dintre 5 si 10 stele (pe care administratorul site-ului n-a reusit s-o gestioneze), se reflecta in nota mica pe care o are acest mare actor...el si Dinica sunt singurii care au excelat atat in teatru cat si in film...my opinion ...
carmen_angelus_romila
pe 26 Iulie 2018 20:59
Stefan Iordache...! Mi-a placut intodeauna cum a jucat. dar si cum a interpretat roluri magnifice.
stricted
pe 09 Aprilie 2017 14:08
A ramas in memoria publicului drept "Cel mai iubit dintre pamanteni". A realizat roluri deosebite si in filmele: "Oglinda", "Glissando", "Ciuleandra", "De ce trag clopotele, Mitica?", "Pruncul, petrolul si ardelenii", "Inghititorii de sabii" , "Bietul Ioanide". A interpretat peste 100 de personaje.
cecilia_spiridon1_gmail_com
pe 25 Iunie 2015 23:02
Din pacate , incet , incet , in lumea asta obsedata de viteza si de lucruri superficiale ,
uitam de actorii nostri care s-au stins.
"...un mare actor
traind si murind, nefiind si fiind
in fantastice roluri,
in imaginara , tragica lume a sa,
in carcera grea, de gheata si fum.
Si vezi ce scriu acum,
vezi ce scriu acum despre gheata si fum:
De multe ori a murit pe scena,
insa niciodata ca acum."
Sa ne amintim de Stefan Iordache , ACTORUL , astfel el va "trai" in sufletul si mintea noastra ... sa fim cat mai multi ... pentru a dainui ...
Rallu..Danielle
pe 16 Iulie 2014 22:35
Stefan Iordache a fost un actor extraordinar. Imi placea foarte mult cum juca,iar pentru asta merita nota 10. Bravo,maestre!!!
ciprian34
pe 20 Ianuarie 2013 19:22
In legatura cu notele mici date marilor actori nu mai are rost sa comentam,am devenit tara manelistilor,a emisiunilor de prost gust,tara interlopilor,modelele de urmat in viata sunt actorii din telenovelele romanesti pe care majoritatea le urmaresc cu sufletul la gura si atunci ce sa ne mai miram ca marii nostri actori au intrat in anonimat si unii mor cu zile uitati de toti:familie,prieteni
Iulidesprefilme
pe 05 Ianuarie 2013 14:40
Un mare actor român atât pe scenă cât şi pe ecran...
lili22
pe 23 Octombrie 2012 19:02
Eu cel putin l-am preferat in teatru unde facea spectacole cu casa inchisa.Nu a avut roluri pe masura talentului sau, acela era rol in "Cel mai iubit....."?
Vegetarian
pe 06 Septembrie 2012 01:40
Actoru acesta mai poate fi adaugat si in lista : Actori morti de bolile bogatilor : leucemie . A incetat din viata la varsta de 67 de ani la o clinica din Viena . Artistul a decedat in urma unui stop cardio-respirator survenit pe fondul leucemiei de care suferea . Fusese internat la Spitalul Elias pentru investigatii medicale , si cu 3 zile inainte sa moara a fost transferat la o clinica din Viena .
. . . Stefan Iordache a cerut sa nu fie facute publice date despre starea sanatatii sale sau despre diagnosticul in cazul sau .
. . A fost un fumator inrait , iau placut mult petrecerile , alcoolul , in special vinul .. S-a nascut pe 3 februarie 1941, la Calafat , zodia Varsator .
xfy1055
pe 23 Iunie 2012 13:41
Despre piese de teatru si filme vorbesc regizorii si criticii , Despre actori vorbesc rolurile si publicul, ...important este sa ne mearga la suflet ! Aici aveti : http://www.trilulilu.ro/profil/xfy1055/fisiere/muzica
sorineldobre
pe 03 Februarie 2012 15:02
a fost unul din putinii care a jucat in productii straine fiind invitat. parca iures a fost un altul. eu pe iotdache l-am iubit.
Elliss
pe 27 Ianuarie 2011 00:06
La intiativa mea, de zilele Municipiului Calafat, bustul lui Stefan Iordache va fi amplasat in fata casei de cultura, iar aceasta va purta numele maestrului . Acest lucru, l-am propus inca de anul trecut si alaturi , am vrut sa se faca o casa memoriala , dar nefiind fonduri la vremea respectiva , am lasat-o balta, acum dupa 1 an am revent cu ideea si am reusit. Cred ca voi mai astepta inca un mandat, pentru a se face si casa memoriala . Dar oricum este bine si atat.
Pitbull
pe 13 Decembrie 2010 21:45
Legenda vie devine istorie
Motto:
"Maestre...! Sosit-a ceasul...!"
(Maestrul şi Margareta, Mihail Bulgakov, r. Cătălina Buzoianu, T. Mic, 1980)
MAESTRUL: - Şi ce înseamnă acest nou început?
AZAZELLO: - Înseamnă că a sosit ceasul... să plecăm...!
TOŢI: - Maestre...! Sosit-a ceasul...!
WOLAND: - Atunci, să vină focul! Focul de la care totul a pornit, şi cu care totul se sfârşeşte!
Era în anii aceia crânceni, când excelentul teatru românesc era o sursă crucială de supravieţuire, iar dramatizarea capodoperei lui Bulgakov strălucea ca o paradoxală rază de speranţă şi credinţă. Personajul bivalent Maestrul/Joshua ha-Nozrî părea să întruchipeze un ideal cu adevărat mesianic, inclusiv prin scena supliciului - de neînchipuit, într-un teatru al epocii Ceauşescu! De câteva ori, am văzut-o din culise; chiar şi printre maşinişti, momentul era pătruns de o pietate solemnă. Nu-mi puteam ascunde tulburarea de a-l vedea pe Ştefan Iordache identificându-se atât de intim şi profund cu Mântuitorul crucificat.
Rămâne o sfântă taină a artei - ce anume se întâmplă în sufletul unui actor, în momentele de maximă intensitate a creaţiei. Nimeni nu ştie, nici chiar ei nu pot explica prea bine - şi nici nu e nevoie: ei o fac; ei o trăiesc; ei sunt.
Înainte de fiecare reprezentaţie cu Maestrul şi Margareta, îl vedeam în holul de regrupare, în halat (costumul era subţire, prima lui apariţie se făcea în pijama), singur, izolat, dându-şi pasienţe cu un pachet de cărţi ungureşti vechi. Prin teatru se umbla pâş-pâş, pe vârfuri, toţi fiind conştienţi de efortul identificării treptate a maestrului cu Maestrul. Era un coleg dificil, pretenţios, hiper-exigent, deloc comod - dar, dincolo de toate acestea, exista o zonă umană extrem de dezinvoltă şi nonconformistă, accesibilă numai celor foarte apropiaţi. Nea Fane Iordache n-a iubit niciodată faima ieftină, nu făcea paradă, rareori dădea interviuri, prefera să-şi ţină omul din el pentru cei dragi, iar lumii să-i dăruiască Actorul.
Şi, slavă Domnului, a avut ce dărui! Actorul Ştefan Iordache a îmbogăţit patrimoniul artistic şi spiritual românesc cu o amplă galerie de creaţii, unele de o valoare incredibilă - mai ales în teatru. În controversatul Hamlet al lui Cernescu (Nottara, anii '70), îi dăruia Prinţului Danemarcei o dimensiune de vulnerabilitate tragică extrem de chinuită, în care se recunoşteau datele acelei deja consacrate "personalităţi Iordache". În alt registru, acelaşi tip de martiraj era insuflat eroului bulgakovian menţionat mai sus. Dar imensa disponibilitate a acestui mare actor îl proiecta cu aceeaşi forţă şi în zona comediei totale. Rămâne antologică zbenguiala lui din spumosul musical Bună seara, domnule Wilde (Alexandru Bocăneţ), sau tonul acid din satira (tot muzicală) Nu sunt Turnul Eiffel (Ecaterina Oproiu / Cătălina Buzoianu). Nu voi uita niciodată ironia zglobie a "omului-câine" Apemantus, din Timon din Atena (Shakespeare/Cernescu), cabotinăria slinoasă a Consulului Grotti, din Să îmbrăcăm pe cei goi (Pirandello/Buzoianu), dezlănţuirile acrobatice ale lui Sparger, din Copiii lui Kennedy (Robert Patrick / Dragoş Galgoţiu), hazul macabru din Titus Andronicus (Shakespeare/Purcărete), ori adevărul rafinatei compoziţii în detalii realiste a lui Sergiu Costescu din Ultima cursă (Horia Lovinescu/George Rafael) - şi atâtea altele... Era, pur şi simplu, actorul total, capabil să acopere întreaga gamă a tuturor emploi-urilor posibile şi să pătrundă în cele mai profunde abisuri ale sufletului omenesc - nu exagerăm cu nimic dacă-i recunoaştem locul alături de titani ca Peter O'Toole, Al Pacino, Jack Nicholson, Robert de Niro...
Faţă de exploziile telurice de temperament şi strălucire (fie şi neagră) de pe scenă, rolurile lui în film se disting printr-o mult mai fină dozare a mijloacelor, actorul stăpânind perfect ambele registre. După Andrei Sabin din Străinul (Mihai Iacob, 1964), care-l lansa ca pe un adolescent fermecător, a parcurs o perioadă de roluri în filme mai puţin semnificative, pentru a se reconfirma cu adevărat (în raport cu deja incontestabila consacrare scenică) abia în 1978, cu rolurile din Doctorul Poenaru (Dinu Tănase) şi Ediţie specială (Mircea Daneliuc) - care, practic, i-au înscris cariera cinematografică pe o linie dreaptă a superlativelor. Până şi rolurile iniţial de rutină dobândeau, prin imaginaţia lui creatoare, valenţe insolite, şi nu o dată prezenţa, prestanţa şi prestaţia lui Ştefan Iordache ridicau apreciabil statutul câte unui film - ca în Glissando (Mircea Daneliuc, 1984), Ciuleandra (Sergiu Nicolaescu, 1985), sau Cel mai iubit dintre pământeni (Şerban Marinescu, 1992). Incontestabil, cele mai împlinite creaţii ale lui pe ecran rămân Mială Frumosu (Â¥Întoarce-te şi mai priveşte o dată, Dinu Tănase, 1981), echilibristul (Înghiţitorul de săbii, Alexa Visaron, 1981), şi acel uluitor Şerban Saru-Sineşti (Cei care plătesc cu viaţa (Şerban Marinescu, 1989).
Astfel că firesc înţelegem zguduirea cu atât mai dureroasă, cu cât a fost absolut neaşteptată (cu stilul său ce respingea publicitatea vulgară, actorul a păstrat discreţia în jurul bolii), a monumentalei pierderi pe care o suferă în aceste momente arta şi cultura românească. Ştefan Iordache a fost unul dintre cei mai mari şi mai buni - iar fără el, fiinţa noastră rămâne cu un gol imens, pe care nimic altceva nu-l va mai putea vreodată umple aidoma, cu adevărat.
14 septembrie, 2008, h. 19:00-20:05
Bucureşti, România
cetateanu
pe 11 Noiembrie 2010 12:51
Stefan Iordeche spunea despre profesia de actor:" E o meserie in care nu se poate atinge niciodata perfectiunea. Nu strica, insa, sa incerci..''
A ramas in memoria publicului drept "Cel mai iubit dintre pamanteni". A realizat roluri deosebite si in filmele: "Oglinda", "Glissando", "Ciuleandra", "De ce trag clopotele, Mitica?", "Pruncul, petrolul si ardelenii", "Inghititorii de sabii" , "Bietul Ioanide". A interpretat peste 100 de personaje.
A jucat si in spectacole de musica: "Au fost odata doua orfeline", "Adio, femei!" si "Buna seara, domnule Wilde!".
S-a remarcat si prin colaborarile pe care le-a avut cu solisti ai muzicii usoare. Stefan Iordache a inregistrat albume de muzica usoara impreuna cu Sanda Ladosi si Elena Carstea, dar si romante interpretate impreuna cu Gheorghe Dinica, Monica Anghel, Nelu Ploiesteanu si Marius Mihalache. Actorul nu si-a ascuns niciodata pasiunea pentru muzica lautareasca. A fost ales Cel mai bun actor roman in anul 2006.
mihaelatb
pe 02 Octombrie 2010 00:56
un actor care refuza sa faca "telenovele " si care ,a intalnit in film un regizor care sa-l puna in valoare Mircea Danieliuc
marele Stefan Iordache, actorul de teatru care a jucat Hamlet si cu aceeasi placere si Buna seara domnule Wilde, la Nottara. Actorul care a plecat in " Ultima Cursa ", actorul care a incantat in Maestrul si Margareta,care a facut ca intreaga sa viata sa fie nu numai un Glissando ci si o adevarata "editie speciala".Adio si regret ca la ultima piesa vazuta nu te-am aplaudat suficient de puternic.
kanibalo
pe 15 Iunie 2010 14:48
Actorul care a stiut sa-si joace rolurile , sa se identifice cu personajele interpretate, spre bucuria celor care l-au urmarit.
fresie
pe 01 Iunie 2010 01:56
Nu pot sa imi imaginez ca un actor de calibrul lui Stefan Iordache poate avea doar media 6,7.
cl24
pe 01 Mai 2010 16:30
Este unul dintre marii artisti ai Romaniei, care prin valoarea sa, a facut cunoscuta cinematografia nationala.
pe 18 Septembrie 2008 21:52
Inca o mare stea sa stins din viata. Stefan Iordache va ramine"chiar daca nu mai este printre noi"un mare om de teatru si film cre ne-a incalzit inimile prin figuratia sa de marca. Dmnezeu s-l odihneasca, si sa nu-l uitam niciodata pe marele om care a fost:STEFAN IORDACHE
pe 17 Septembrie 2008 09:28
STEFAN IORDACHE este ,fara indoiala, cel mai mare actor roman care a stralucit puternic pe cerul cinematografiei si teatrului romanesc incepand din anii 80 si inca straluceste pentru ca are o lumina profunda si discreta,o lumina unica.Vorbesc despre STEFAN IORDACHE la timpul prezent pentru ca este actorul cel mai apropiat sufletului meu iar disparitia lui fulgeratoare din lumea aceasta inseamna de fapt trecerea Domniei sale intr-o alta dimensiune ,mult mai inalta decat cea in care traim noi acum.Lacrimi,durere,lumanari si garoafe albe la capataiul celui care incepand cu 14 septembrie 2008 ne vegheaza de undeva de sus. Ramas bun, Maestre!
pe 15 Septembrie 2008 12:39
porci !toti sintem NIMENI!atia noi, comentatori, actori, regizori din nou val sau vechi val sau viitor...tot aia, toti sintem zero...toti nu am apreciat , profitat, bucurat, de un astfel de FENOMEN ca Iordache!Treziti va !!!!!Treziti va !!!!Drum bun si frumos si luminos, Stefan!
pe 14 Septembrie 2008 22:18
A plecat dintre noi inca un om si un actor deosebit! Dumnezeu sa-l ierte!
pe 14 Septembrie 2008 16:56
Dumnezeu sa-l odihneasca pe marele actor care a fost Stefan Iordache !!!!!!!!!!!!!!!
pe 14 Septembrie 2008 13:12
S-a stins! Nu am cuvinte! Dumnezeu sa-l odihneasca!
mafalda
pe 11 Septembrie 2008 13:14
UN MARE ARTIST! Ar trebui distribuit in filme mari acum cat mai este in viata fiindca are o varsta si maiine poimaine... ramanem fara valori!
pe 01 Septembrie 2008 15:19
Putini sunt actorii geniali.
Stefan Iordache este unul dintre ei ,daruit cu har de la Dumnezeu.
Nu s-a multumit numai cu acest har ci s-a luptat sa fie din ce in ce mai bun.
Toata recunostinta din lume pentru ACTOR.
Ne-a luminat existenta atat de amara...sa-i dea Dumnezeu sanatate pentru a merge mai departe.
pe 02 Noiembrie 2007 21:27
Recitesc randurile pe care le-am scris in aprilie si simt nevoia sa fac cateva precizari.Exista mari talente native(Gheorghe Dinica, Ilarion Ciobanu,Anthony Quinn, George Constantin),inteligente sclipitoare (Robert DE Niro,Ion Caramitru,Richard Gere,Mircea Diaconu, Radu Beligan),prezente expresive (Paul Newman,Marcel Iures)si actori cu posibilitati interpretative uriase, dar insuficient valorificate (James Dean, Adrian Pintea).Toti cei mentionati mai sus sunt mari, incomparabili. Ei realizeaza insa (cu exceptia lui Paul Newman) numai anumite tipuri de personaje, ilustrand o zona sau alta a infinitului spectru artistic care este teatrul(sau filmul), fiind limitati de inzestrarea lor oarecum unilaterala.Ei, bine,Stefan Iordache are toate insusirile la care deja m-am referit : naturalete si talent, inteligenta si intuitie artistica, prezenta scenica, voce inconfundabila. Si, desigur, munca, munca, munca.Poate ca nimeni nu a reusit sa intruchipeze personaje atat de complexe precum Stefan Iordache.Jocul sau se desfasoara in cerurile marii arte. E greu sa spui despre cineva ca este cel mai mare actor, fara sa-i nedreptatesti pe altii. Totusi, se poate spune ca,in spatiul romanesc, maestrul Iordache are cele mai impresionante realizari scenice si cinematografice. Repet : as vrea sa cunosc aceasta legenda vie si sa bem un pahar de vin alb, in timp ce afara viscoleste. Jos palaria, Maestre!
neo_geo3009
pe 02 Noiembrie 2007 01:11
unul dintre cei mai mari actori romani. pacat k a prins epoca veche
pe 11 Mai 2007 17:18
stefan iordache este modelul meu , o fiinta de la care ai multe de ivatat.domnul stefan iordache merita caracterizat in felul urmator.eficienta,profesionalism,daruire.nea stefane sa ne traiesti si sa ne bucuri ani multi,68 de ani este o virsta la care poti face in continuare ce sti mai bine,sa bucuri milioane de romani.
pe 26 Aprilie 2007 23:24
Stefan Iordache este un actor fabulos care face din teatru un miracol. Este miracolul vietii si al artei adevarate. (Marii actori se formeaza in teatru; in cinematografie pot avea succes si insi care nu au nimic in comun cu actoria.) Expresiv, inspirat, firesc, plin de forta si de autenticitate, Stefan Iordache te face sa te bucuri ca te-ai nascut pentru a-l putea vedea jucand. Personajele sale sunt vii, extrem de convingatoare. Pentru mine, Stefan Iordache si Ion Caramitru sunt cei mai mari actori romani din toate timpurile. Visez sa-l cunosc pe acest fascinant actor, sa veghem impreuna o noapte si sa privim cum stelele se sting, una cate una, in paharele noastre pline cu apa...
Serban Tomsa
pe 21 Iulie 2006 13:43
dupa parerea mea,stefan iordache este un model pentru toti tinerii care vor sa paseasca pe scena.sinceritatea,claritatea,intensitatea jocului sau sunt pentru mine un real reper.respect,mestere!
pe 15 Februarie 2006 14:56
Subscriu ca si altii pe acest forum ca fiind un actor MARE....
I-as ura actorului Stefan Iordache formula "healty-wealthy"...
Respect maaan
pe 11 Noiembrie 2004 13:55
Ma plec in fata talentului si daruirii maestrului Stefan Iordache. Un actor desavarsit.
pe 15 Octombrie 2004 11:12
Fara Stefan Iordache nu ar mai exista teatru, fara teatru nu am mai fi nici noi... Ii multumesc ca exista.
pe 01 Iulie 2004 05:57
Un actor distins, de o valoare inestimabila pentru noi românii.Îmi lipsesc unele dintre filmele lui, in special Editie speciala si Glissando dar cele pe care le am, le voi viziona si le voi pastra mereu in sufletul meu. La multi ani, maestre!.
pe 01 Septembrie 2003 17:47
STEFAN IORDACHE, talent, devotament, spirit. Astfel poate fi caracterizat acest mare mester, asa cum ii place sa fie numi, al teatrului romanesc. Ii port un adanc respect si il admir cu adevaratpentru usurinta cu care isi construieste rolurile atat de complexe pe care le interpreteaza intotdeauna cu succes! STEFAN IORDACHE- un actor complet!
uitam de actorii nostri care s-au stins.
"...un mare actor
traind si murind, nefiind si fiind
in fantastice roluri,
in imaginara , tragica lume a sa,
in carcera grea, de gheata si fum.
Si vezi ce scriu acum,
vezi ce scriu acum despre gheata si fum:
De multe ori a murit pe scena,
insa niciodata ca acum."
Sa ne amintim de Stefan Iordache , ACTORUL , astfel el va "trai" in sufletul si mintea noastra ... sa fim cat mai multi ... pentru a dainui ...
. . . Stefan Iordache a cerut sa nu fie facute publice date despre starea sanatatii sale sau despre diagnosticul in cazul sau .
. . A fost un fumator inrait , iau placut mult petrecerile , alcoolul , in special vinul .. S-a nascut pe 3 februarie 1941, la Calafat , zodia Varsator .
Motto:
"Maestre...! Sosit-a ceasul...!"
(Maestrul şi Margareta, Mihail Bulgakov, r. Cătălina Buzoianu, T. Mic, 1980)
MAESTRUL: - Şi ce înseamnă acest nou început?
AZAZELLO: - Înseamnă că a sosit ceasul... să plecăm...!
TOŢI: - Maestre...! Sosit-a ceasul...!
WOLAND: - Atunci, să vină focul! Focul de la care totul a pornit, şi cu care totul se sfârşeşte!
Era în anii aceia crânceni, când excelentul teatru românesc era o sursă crucială de supravieţuire, iar dramatizarea capodoperei lui Bulgakov strălucea ca o paradoxală rază de speranţă şi credinţă. Personajul bivalent Maestrul/Joshua ha-Nozrî părea să întruchipeze un ideal cu adevărat mesianic, inclusiv prin scena supliciului - de neînchipuit, într-un teatru al epocii Ceauşescu! De câteva ori, am văzut-o din culise; chiar şi printre maşinişti, momentul era pătruns de o pietate solemnă. Nu-mi puteam ascunde tulburarea de a-l vedea pe Ştefan Iordache identificându-se atât de intim şi profund cu Mântuitorul crucificat.
Rămâne o sfântă taină a artei - ce anume se întâmplă în sufletul unui actor, în momentele de maximă intensitate a creaţiei. Nimeni nu ştie, nici chiar ei nu pot explica prea bine - şi nici nu e nevoie: ei o fac; ei o trăiesc; ei sunt.
Înainte de fiecare reprezentaţie cu Maestrul şi Margareta, îl vedeam în holul de regrupare, în halat (costumul era subţire, prima lui apariţie se făcea în pijama), singur, izolat, dându-şi pasienţe cu un pachet de cărţi ungureşti vechi. Prin teatru se umbla pâş-pâş, pe vârfuri, toţi fiind conştienţi de efortul identificării treptate a maestrului cu Maestrul. Era un coleg dificil, pretenţios, hiper-exigent, deloc comod - dar, dincolo de toate acestea, exista o zonă umană extrem de dezinvoltă şi nonconformistă, accesibilă numai celor foarte apropiaţi. Nea Fane Iordache n-a iubit niciodată faima ieftină, nu făcea paradă, rareori dădea interviuri, prefera să-şi ţină omul din el pentru cei dragi, iar lumii să-i dăruiască Actorul.
Şi, slavă Domnului, a avut ce dărui! Actorul Ştefan Iordache a îmbogăţit patrimoniul artistic şi spiritual românesc cu o amplă galerie de creaţii, unele de o valoare incredibilă - mai ales în teatru. În controversatul Hamlet al lui Cernescu (Nottara, anii '70), îi dăruia Prinţului Danemarcei o dimensiune de vulnerabilitate tragică extrem de chinuită, în care se recunoşteau datele acelei deja consacrate "personalităţi Iordache". În alt registru, acelaşi tip de martiraj era insuflat eroului bulgakovian menţionat mai sus. Dar imensa disponibilitate a acestui mare actor îl proiecta cu aceeaşi forţă şi în zona comediei totale. Rămâne antologică zbenguiala lui din spumosul musical Bună seara, domnule Wilde (Alexandru Bocăneţ), sau tonul acid din satira (tot muzicală) Nu sunt Turnul Eiffel (Ecaterina Oproiu / Cătălina Buzoianu). Nu voi uita niciodată ironia zglobie a "omului-câine" Apemantus, din Timon din Atena (Shakespeare/Cernescu), cabotinăria slinoasă a Consulului Grotti, din Să îmbrăcăm pe cei goi (Pirandello/Buzoianu), dezlănţuirile acrobatice ale lui Sparger, din Copiii lui Kennedy (Robert Patrick / Dragoş Galgoţiu), hazul macabru din Titus Andronicus (Shakespeare/Purcărete), ori adevărul rafinatei compoziţii în detalii realiste a lui Sergiu Costescu din Ultima cursă (Horia Lovinescu/George Rafael) - şi atâtea altele... Era, pur şi simplu, actorul total, capabil să acopere întreaga gamă a tuturor emploi-urilor posibile şi să pătrundă în cele mai profunde abisuri ale sufletului omenesc - nu exagerăm cu nimic dacă-i recunoaştem locul alături de titani ca Peter O'Toole, Al Pacino, Jack Nicholson, Robert de Niro...
Faţă de exploziile telurice de temperament şi strălucire (fie şi neagră) de pe scenă, rolurile lui în film se disting printr-o mult mai fină dozare a mijloacelor, actorul stăpânind perfect ambele registre. După Andrei Sabin din Străinul (Mihai Iacob, 1964), care-l lansa ca pe un adolescent fermecător, a parcurs o perioadă de roluri în filme mai puţin semnificative, pentru a se reconfirma cu adevărat (în raport cu deja incontestabila consacrare scenică) abia în 1978, cu rolurile din Doctorul Poenaru (Dinu Tănase) şi Ediţie specială (Mircea Daneliuc) - care, practic, i-au înscris cariera cinematografică pe o linie dreaptă a superlativelor. Până şi rolurile iniţial de rutină dobândeau, prin imaginaţia lui creatoare, valenţe insolite, şi nu o dată prezenţa, prestanţa şi prestaţia lui Ştefan Iordache ridicau apreciabil statutul câte unui film - ca în Glissando (Mircea Daneliuc, 1984), Ciuleandra (Sergiu Nicolaescu, 1985), sau Cel mai iubit dintre pământeni (Şerban Marinescu, 1992). Incontestabil, cele mai împlinite creaţii ale lui pe ecran rămân Mială Frumosu (Â¥Întoarce-te şi mai priveşte o dată, Dinu Tănase, 1981), echilibristul (Înghiţitorul de săbii, Alexa Visaron, 1981), şi acel uluitor Şerban Saru-Sineşti (Cei care plătesc cu viaţa (Şerban Marinescu, 1989).
Astfel că firesc înţelegem zguduirea cu atât mai dureroasă, cu cât a fost absolut neaşteptată (cu stilul său ce respingea publicitatea vulgară, actorul a păstrat discreţia în jurul bolii), a monumentalei pierderi pe care o suferă în aceste momente arta şi cultura românească. Ştefan Iordache a fost unul dintre cei mai mari şi mai buni - iar fără el, fiinţa noastră rămâne cu un gol imens, pe care nimic altceva nu-l va mai putea vreodată umple aidoma, cu adevărat.
14 septembrie, 2008, h. 19:00-20:05
Bucureşti, România
A ramas in memoria publicului drept "Cel mai iubit dintre pamanteni". A realizat roluri deosebite si in filmele: "Oglinda", "Glissando", "Ciuleandra", "De ce trag clopotele, Mitica?", "Pruncul, petrolul si ardelenii", "Inghititorii de sabii" , "Bietul Ioanide". A interpretat peste 100 de personaje.
A jucat si in spectacole de musica: "Au fost odata doua orfeline", "Adio, femei!" si "Buna seara, domnule Wilde!".
S-a remarcat si prin colaborarile pe care le-a avut cu solisti ai muzicii usoare. Stefan Iordache a inregistrat albume de muzica usoara impreuna cu Sanda Ladosi si Elena Carstea, dar si romante interpretate impreuna cu Gheorghe Dinica, Monica Anghel, Nelu Ploiesteanu si Marius Mihalache. Actorul nu si-a ascuns niciodata pasiunea pentru muzica lautareasca. A fost ales Cel mai bun actor roman in anul 2006.
marele Stefan Iordache, actorul de teatru care a jucat Hamlet si cu aceeasi placere si Buna seara domnule Wilde, la Nottara. Actorul care a plecat in " Ultima Cursa ", actorul care a incantat in Maestrul si Margareta,care a facut ca intreaga sa viata sa fie nu numai un Glissando ci si o adevarata "editie speciala".Adio si regret ca la ultima piesa vazuta nu te-am aplaudat suficient de puternic.
Stefan Iordache este unul dintre ei ,daruit cu har de la Dumnezeu.
Nu s-a multumit numai cu acest har ci s-a luptat sa fie din ce in ce mai bun.
Toata recunostinta din lume pentru ACTOR.
Ne-a luminat existenta atat de amara...sa-i dea Dumnezeu sanatate pentru a merge mai departe.
Serban Tomsa
I-as ura actorului Stefan Iordache formula "healty-wealthy"...
Respect maaan