Tala Birell

Tala Birell, pe numele adevărat Natalie Bierle, s-a născut la 10.09.1907, în București, România, și a decedat de cancer la 17.02.1958, în Landstuhl, Renania-Palatinat, Germania, fiind înmormântată în Cimitirul din Marquartstein (într-un sat bavarez, unde se află mormântul familiei). A fost fiica omului de afaceri bavarez Karl Bierle și a lui Stefanie von Schaydakowska, care provenea din Galiția austro-ungară. Tala a avut cetățenie română și austriacă. A fost actriță de scenă și film, activă în perioada 1926-1955. Birell a avut experiență pe scenă și pe ecran la Viena. A dublat-o pe Marlene Dietrich în filme germane. Birell și-a făcut debutul într-o producție din Berlin a lui Madame Pompadour. Ea a venit în Anglia în 1930 pentru a apărea în Menschen im Kafig de EA Dupont, versiunea în limba germană a Cape Forlorn, iar mai târziu a plecat în America pentru a juca în versiunea germană a lui The Boudoir Diplomat. Star de scenă în Europa, a apărut în producții germane, precum: Man spielt nicht mit der Liebe (1926), Ich habe im Mai von der Liebe geträumt (1927), Fapta lui Andreas Harmer (1930), Liebe auf Befehl (1931), Verișoara mea din Varșovia (1931), Nagana (1933), Să ne îndrăgostim (1933), Căpitanul urăște marea (1934), Să trăim în seara asta (1935). A devenit populară în filme americane, ca de exemplu: Air Hawks (1935), Tonic de primăvară (1935), Crimă și pedeapsă (1935), The Lone Wolf Returns (1935), Legiunea Albă (1936), She's Dangerous (1937), As Good as Married (1937), Bringing Up Baby (1938), Inamic invizibil (1938), Josette (1938), Seven Miles from Alcatraz (1942), Cântecul Bernadettei (1943), O noapte periculoasă (1943), China (1943), Insula păcatelor uitate (1943), Femei în robie (1943), Inima violetă (1944), Creatorul de monștri (1944), Fă-ți propriul pat (1944), Till We Meet Again (1944), Doamna Parkington (1944), Regina junglei (1945, serial), Puterea fluierului (1945), Fantoma înghețată (1945), Fetele casei mari (1945), Milioane periculoase (1946), Jocul lui Philo Vance (1947), Misiunea secretă a lui Philo Vance (1947), Cântecul dragostei (1947), Femei în noapte (1948), Omucidere pentru trei (1948). În 1940, a apărut pe scenă în My Dear Children la Belasco Theatre din New York City. A apărut și pe Broadway în Order Please (1934). Ultimele ei apariții au fost în popularul serial de televiziune din 1953, Orient Express, în episodul intitulat The Red Sash, în Flash Gordon (1955, serial de televiziune, Regina lui Cygini, apariția finală).