Willie Nelson

Willie Hugh Nelson s-a nascut in Abbott, Texas, pe 30 aprilie 1933. Este un compozitor,textier, cantaret si chitarist de muzica country, care s-a facut celebru ca reprezentant al miscarii numita "outlaw country" in timpul anilor 70. Dupa divortul parintilor, Willie si sora sa Bobbie au fost crescuti de bunici. Se interesa foarte curand de muzica si cu alti prieteni, reusira sa faca o formatie: Bohemian Fiddlers (in acelasi timp Willie era inca la scoala).

A terminat studiile si se inroleaza la fortele aeriene, dar a trebuit sa le abandoneze din cauza unor probleme medicale aparute la spate. Merge la cursurile Universitatii din Baylor, dar dupa un an isi abandoneaza studiile. Incepe sa cante in barurile honky-tonk. In 1956 se muta la Vancouver, in statul Washington, unde-si incepe cariera muzicala, inregistrand tema "Lumberjack", compusa de Leon Payne. Discul fu un succes de vanzari, Nelson, insa nu a reusit sa inceapa o cariera in muzica dupa acest succes asa ca a continuat sa munceasca la radio si sa cante in baruri. A vandut pentru 50 de dolari o melodie, intitulata "Family Bible", care s-a dovedit un succes in versiunea lui Claude Gray (de atunci a mai fost interpretata de diversi cantareti, iar azi este considerata “un classic “ al genului gospel.)

Se muta in statul Tennessee, dar nu reuseste sa obtina nici un contract cu vreo casa de discuri - numai un contract publicitar cu Pamper Music.Aici inregistra si Ray Price, se alatura grupului lui Price pe post de chitarist bas. In timp ce canta cu Ray Price si The Cherokee Cowboys, multe din cantecele lui Nelson au fost succese, cantate de alti interpreti country : "Funny How Time Slips Away" (interpretata de Billy Walker), "Hello Walls" (de Faron Young), "Pretty Paper" (de Roy Orbison) si mai ales, "Crazy" (de Patsy Cline). Semneaza pentru Liberty Records in 1961 si editeaza mai multe singles, intre ele "Willingly" (cu sotia sa, Shirley Collie) si "Touch Me."

Nici macar atunci nu a fost capabil sa-si inceapa o solida cariera mizicala. Inregistrarile din acea perioada arata doar ca a compus pentru Pamper Music. Aceste melodii au fost mai tarziu editate ca Crazy: The Demo Sessions (2003).

Viata personala in aceasta perioada este si ea “agitata” : avea probleme cu alcoolismul, lipsea deseori de la serviciu din aceasta cauza si a fost condamnat pentru detinere de arme.

In 1965, Nelson a fost contractat de RCA Victor Records si se alatura Grand Ole Opry. Urmara o serie de succese minore. Deceptionat de “comertul muzical care incerca da-I tempereze impulsul se retrage la Austin, in Texas.

Curand se entuziasma de ambianta muzicala hippies (vezi Armadillo World Headquarters) si se hotara sa se intoarca la muzica. In Austin a obtinut o mare popularitate interpretand un stil de muzica country foarte personal cu influente de rock and roll, jazz, western swing si folk.

Cu Atlantic Records, Nelson a inregistrat Shotgun Willie (1973), foarte bine primita de critica, dar putin vanduta. Phases and Stages (1974), un album conceptual inspirat din divortul sau, includea si succesul "Bloody Mary Morning."

Mai tarziu semna pentru Columbia Records, unde i s-a dat control total asupra muzicii sale. Rezultatul a fost un album foarte popular si aclamat de critica, Red Headed Stranger (1975). Chiar daca la inceput Columbia a facut mai dificila editarea unui disc numai cu o chitara si un pian - ca acompaniament-, Nelson a insistat (cu ajutorul lui Waylon Jennings) si albumul a fost un mare succes, in parte si datorita faptului ca includea si o populara versiune a melodiei "Blue Eyes Crying in the Rain" (compusa pentru Fred Rose in 1945).

Inmpreuna cu Nelson, Waylon Jennings a obtinut un mare success in lumea country la inceputul anilor 70, si curand li se puse eticheta outlaw country - pentru a defini tipul de muzica pe care amandoi il practicau. Termenul "outlaw" ("proscris") facea referire la faptul ca muzica sa nu semana cu cantecele din Nashville.

Aceasta imagine de proscris Nelson a adancit-o, cu urmatorul sau album, Wanted: The Outlaws! (1976, alaturi de Waylon Jennings,Jessie Jennings Tompall Glaser), acest album country s-a convertit in disc de platina. Nelson a continuat intregind lista cu melodii de succes ca : "Good Hearted Woman" (in duet cu Jennings), "Remember Me", "If You've Got the Money I've Got the Time", "Uncloudy Day", "I Love You a Thousand Ways" y "Something to Brag About" (duet cu Mary Kay Place).

In 1978, Nelson inregistra doua noi albume care de asemeni vor fi discuri de platina : Waylon and Willie (o colaborare cu Jennings care includea una din melodiile cele mai caracteristice ale celui din urma, "Mammas Don't Let Your Babies Grow Up to Be Cowboys") si Stardust, produs pentru Booker T. Jones. Chiar daca majoritatea criticilor preziceau ca Stardust va termina cu cariera sa, au sfrsit prin a recunoaste una din cele mai de success inregistrari.

Nelson a inceout de asemeni o cariera ca actor. A aparut in Calaretul electric (1979), si a fost protagonist in diverse filme ca : Honeysuckle Rose (1980), Barbarosa (1982), Red-Headed Stranger (1986, cu Morgan Fairchild), Wag the Dog (1997), Gone Fishin (1997), in rolul lui Billy 'Catch' Pooler, si filme pentru televiziune ca de Stagecoach (alaturi de Johnny Cash, Waylon Jennings si Kris Kristofferson, cu care a format un grup numit The Highwaymen). Dupa asta, Nelson a continuat sa lucreze ca actor, dar in general in putine roluri ca in Half Baked, film in care interpreta un batran : "fumator istoric" care in timp ce fuma marihuana, face ce ar fi vrut sa faca in tineretea sa ; a aparut de asemeni in filmul din 2006 Beerfest, in care el cauta perteneri de echipa pentru un imaginar campionat mondial al fumatorilor de marihuana, care avea loc in Amsterdam.

A aparut ca “stea“ invitata in diverse seriale ca Coruptie in Miami, Delta, Nash Bridges, The Simpson, Monk si in Regele colinei. L-a interpretat pe unchiul Jesse in filmul The Dukes of Hazzard, versiunea cinematografica a unui serial de televiziune. si si-a reluat acest rol si in filmul, The Dukes of Hazzard: The Beginning (2007).

Pe parcursul anilor 80 a lansat o serie de de singles de succes : "Always on My Mind" (tema inainte popularizata de Elvis Presley), "On the Road Again", in filmul Honeysuckle Rose si "To All the Girls I've Loved Before", un dúo cu Julio Iglesias care a obtinut un success notabil si a reimpulsionat cariera lui Julio in EE. UU.. De asemeni a lansat albume ca : Pancho and Lefty (1982, in colaborare cu Merle Haggard), WWII (1982, cu Waylon Jennings) si Take it to the Limit (1983, de asemeni cu Jennings).

La mijlocul anilor 80, Nelson, Waylon Jennings, Kris Kristofferson si Johnny Cash au format grupul care s-a numit The Highwaymen, care a avut un success neasteptat cu vanzari masive si turnee mondiale. In acelasi timp s-a implicat in opera caritative cum a fost aceea a creerii concertelor Farm Aid, in 1985. In 2004 inregistra impreuna cu Bob Dylan, "He was a friend of mine", pentru BSO, ca tema a multipremiatei pelicule "Brokeback Mountain".

In 2008 a aparut discul numit "Two Men With The Blues", inregistrat in direct la concertele din Lincoln Center de New York, pe parcursul zilelor de 12 si 13 de ianuarie 2007, impreuna cu unul din cei mai importanti cantareti de jazz din USA Wynton Marsalis. Este vorba de un disc istoric datorita faptului ca e greu sa reunesti aceste simboluri ale muzicii americane actuale. In aceasta inregistrare se aud sonoritati din New Orleans, Nashville, Austin si New York, intr-o forma care se extinde la jazz si blues.