Părerea criticului
Un nou lungmetraj animat a apărut în cinematografe weekendul acesta: 10 vieți norocoase, o animație destinată copiilor.
Ce este animat, dublat și primește încă 9 vieți? Este vorba de motanul Beckett, protagonistului filmului 10 vieți norocoase. După ce acesta își pierde și cea de-a noua viață de pisică încercând să-l saboteze pe fostul iubit al stăpânei sale, Rose, Beckett primește o șansă nesperată din biroul din ceruri care se ocupă de pisicile decedate: pentru că a dat dovadă de atâta egoism în primele 9 vieți, dar pare că o iubește pe Rose, acesta primește încă 9 vieți, doar că în fiecare nouă viață este reîncarnat într-un alt animal.
Povestea lui Beckett este strâns legată de ce i se întâmplă lui Rose, un om de știință ce face cercetări în domeniul apiculturii, lucrând la un proiect pentru a salva albinele de a fi ucise din cauza poluării. Intriga narațiunii pornește odată ce motanul, acum reîncarnat în alte ființe, descoperă un complot ce are ca scop sabotarea lui Rose.
Premisa se potrivește pentru un film de animație destinat copiilor, cu atât mai mult cu cât lungmetrajul explorează tema egoismului, a altruismului și a bunătății, iar prin acestea sunt evidențiate lecții bune pentru cei mici. Cu toate acestea, nu am putut să nu remarc încă de la început cum creatorii ilustrează personaje absolut absurde pentru a încerca să creeze situații comice, deși sunt cam ieftine. De asemenea, mi s-a părut că dialogul în unele momente este ridicol; dar poate că și traducerea în română, apoi dublajul contribuie la aceasta.
Pentru început, fostul iubit al lui Rose, Larry, apare în viața ei pentru a o ajuta cu proiectul acesteia și din prima secundă demonstrează cât de neîndemânatic este, împiedicându-se stupid, moment în care ni se înfățișează în prim-plan un cadru în care vedem cum i se rup pantalonii la spate. Apoi, cele două brute răufăcătoare care apar pe parcurs se remarcă prin faptul că nu gândesc și par mai degrabă doi nătângi care urmează niște ordine decât niște personaje înfricoșătoare. Colac peste pupăză, personajul cu adevărat malefic are un discurs în care își explică motivația din spatele faptelor sale malițioase (cel mai întâlnit clișeu în filmele cu răufăcători), menționând că a fost batjocorit de colegi cu porecla “Dickie funduleț”. Desigur, ținând cont că aceasta este o animație destinată în principal copiilor, este foarte posibil ca fix aceste lucruri să-i distreze.
Stilul animației este unul clasic, obișnuit, care nu se remarcă cu nimic special în afară de câteva cadre frumoase cu Beckett care este adorabil ca pui (mă refer aici la montajul din debut cu muzică ce ajută la conturarea atmosferei) și la unul cu un apus spre finalul peliculei.
În final, 10 vieți norocoase are niște mesaje pozitive, iar transformarea lui Beckett se derulează treptat, credibil, acesta învățând să fie și mai altruist și să pună binele celorlalți înaintea sa cu fiecare animal pe care îl traversează. Mărturisesc că finalul animației, deși este previzibil, are momente emoționante. Deși pe alocuri clișeic și arătând situații pe care parcă le-am mai întâlnit în filme (animal protagonist care primește o a doua șansă după ce a murit și se întoarce printre cei vii - All Dogs Go to Heaven; doi răufăcători ridicoli care se tot încurcă - Home Alone), acest film animat poate reprezenta o sursă de divertisment pentru cei mici.
Ce este animat, dublat și primește încă 9 vieți? Este vorba de motanul Beckett, protagonistului filmului 10 vieți norocoase. După ce acesta își pierde și cea de-a noua viață de pisică încercând să-l saboteze pe fostul iubit al stăpânei sale, Rose, Beckett primește o șansă nesperată din biroul din ceruri care se ocupă de pisicile decedate: pentru că a dat dovadă de atâta egoism în primele 9 vieți, dar pare că o iubește pe Rose, acesta primește încă 9 vieți, doar că în fiecare nouă viață este reîncarnat într-un alt animal.
Povestea lui Beckett este strâns legată de ce i se întâmplă lui Rose, un om de știință ce face cercetări în domeniul apiculturii, lucrând la un proiect pentru a salva albinele de a fi ucise din cauza poluării. Intriga narațiunii pornește odată ce motanul, acum reîncarnat în alte ființe, descoperă un complot ce are ca scop sabotarea lui Rose.
Premisa se potrivește pentru un film de animație destinat copiilor, cu atât mai mult cu cât lungmetrajul explorează tema egoismului, a altruismului și a bunătății, iar prin acestea sunt evidențiate lecții bune pentru cei mici. Cu toate acestea, nu am putut să nu remarc încă de la început cum creatorii ilustrează personaje absolut absurde pentru a încerca să creeze situații comice, deși sunt cam ieftine. De asemenea, mi s-a părut că dialogul în unele momente este ridicol; dar poate că și traducerea în română, apoi dublajul contribuie la aceasta.
Pentru început, fostul iubit al lui Rose, Larry, apare în viața ei pentru a o ajuta cu proiectul acesteia și din prima secundă demonstrează cât de neîndemânatic este, împiedicându-se stupid, moment în care ni se înfățișează în prim-plan un cadru în care vedem cum i se rup pantalonii la spate. Apoi, cele două brute răufăcătoare care apar pe parcurs se remarcă prin faptul că nu gândesc și par mai degrabă doi nătângi care urmează niște ordine decât niște personaje înfricoșătoare. Colac peste pupăză, personajul cu adevărat malefic are un discurs în care își explică motivația din spatele faptelor sale malițioase (cel mai întâlnit clișeu în filmele cu răufăcători), menționând că a fost batjocorit de colegi cu porecla “Dickie funduleț”. Desigur, ținând cont că aceasta este o animație destinată în principal copiilor, este foarte posibil ca fix aceste lucruri să-i distreze.
Stilul animației este unul clasic, obișnuit, care nu se remarcă cu nimic special în afară de câteva cadre frumoase cu Beckett care este adorabil ca pui (mă refer aici la montajul din debut cu muzică ce ajută la conturarea atmosferei) și la unul cu un apus spre finalul peliculei.
În final, 10 vieți norocoase are niște mesaje pozitive, iar transformarea lui Beckett se derulează treptat, credibil, acesta învățând să fie și mai altruist și să pună binele celorlalți înaintea sa cu fiecare animal pe care îl traversează. Mărturisesc că finalul animației, deși este previzibil, are momente emoționante. Deși pe alocuri clișeic și arătând situații pe care parcă le-am mai întâlnit în filme (animal protagonist care primește o a doua șansă după ce a murit și se întoarce printre cei vii - All Dogs Go to Heaven; doi răufăcători ridicoli care se tot încurcă - Home Alone), acest film animat poate reprezenta o sursă de divertisment pentru cei mici.
