Un film frumos vazut de mine demult cu frumoasa si talentata Kaherine Heigl .O comedie romantica tipica cu si despre nunti , nu sunt tocmai fana filmelor cu nunti dar acesta a fost dragut , relaxant si bun de urmarit mai ales ca a avut o actiune placuta pentru mine , ii ofer nota 8 pentru astfel de genuri de filme este un film bun cu accente romantice dar concentrandu-se si pe rolul de domnisoara de onoare a unei Nunti
MiereaNeagra
pe 14 Februarie 2020 22:55
O comedie usoara, draguta, care destinde, te lasa cu o dispozitie placuta.
Recomandata cand ti-e lene.
Iulidesprefilme
pe 05 August 2017 12:37
O poveste romantică, agreabilă, cu mesaje evidente privind dorința (lui Kevin) de a reuși profesional, de a cuceri persoana iubită cu perseverență...Cât despre organizatoarea de nunți, Jane, se poate spune că trebuie să-și trăiască viața, să aibă grijă și de soarta ei, nu numai de a altora, așa cum și prietenii îi recomandă...
Georgys95
pe 07 Februarie 2016 18:41
o idee de film foarte originala,mi-a placut la nebunie!!!
Mariannaa
pe 13 August 2014 15:57
Nu prea ai ce sa descrii; este un film destul de mediocru, dar totusi interesant si amuzant.
Un film simpatic, merita vazut intr-o dupa-amiaza ca un film usor. :)
Buum
pe 16 August 2013 16:09
Nu sunt un amator al comediilor, dar acesta mi-a placut, poate si datorita actritei Katherine Heigl. Il recomand.
MariaVilla
pe 08 Iulie 2013 02:13
L-am vazut acum 2 sau 3 veri.. pe HBO si mi-a placut mult !
Actrita Katherine Heigl pe care am remarcat-o in serialul " Grey's Anatomy" si "Viata asa cum este ea! " da viata unui personaj interesant in acest film dragut care poate fi pe placul marii majoritati.
mihaelatb
pe 26 Aprilie 2013 02:01
Este sa zicem un fel de repetitie generala pentru The Ugly Truth.
Cu o poveste mai slaba, insa. Una din marotele femeilor din filmele americane, vesnica domnisoara de onoare, niciodata mireasa.
Personajul interpretat de Katherine Heigl este la fel in ambele filme, aceleasi temperament. 27 Dresses insa sufera la capitolul personajului masculin. Gerard Butler fiind net superior, omologului sau James Marsden.
MNarcis
pe 28 Decembrie 2011 21:29
Sincer ma asteptam la mai mult de la acest film, insa e ok si asa, o comedie romantica bunicica si destul de interesanta, (m-a tinut cu zambetul pe buze pana la sfarsit); un film perfect pentru relaxat!
tonymaestrul
pe 28 Decembrie 2011 20:37
O comedie destul de reusita. Merita vazut acest film.
Utube
pe 25 Decembrie 2011 22:29
Filmul este uşor de urmărit şi se încadrează în categoria de comedie romantică, eventual savuroasă, de preferat a fi vizionat împreună cu prietenul sau prietena.
Acţiunea filmului se desfăşoară natural, cu puţine discrepanţe temporare, care pot fi privite cu îngăduinţă chiar şi de un cinefil mai pretenţios, pentru a nu strica savoarea derulării filmului (tatăl celor două surori apare de aceeaşi vârstă şi când erau mici şi la maturitatea acestora).
Subiectul este foarte generos cu numărul situaţiilor comice, acestea fiind speculate şi realizate într-un mod destul de natural, fără exagerări sau deraieri spre ridicol. Totuşi, asupra intrigii dezvoltate de subiectul filmului, planează o umbră de exagerare, ducând până aproape de situaţii de telenovelă frustrările neexprimate dintre cele două surori.
Finalul este previzibil, ceea ce nu diminuează dorinţa cinefilului de a viziona filmul în întregime.
geronada
pe 01 Octombrie 2011 19:30
este foarte adevarat katherine heigl este o actrita excelenta si ii voi urmari toate filmale in care a jucat si astept cu nerabdare sa ma uit la one for the money !!!!chiar trebuie sa va uitati la filmele in care a jucat sunt superi tari!!!
Marginal
pe 11 August 2011 13:47
O comedie relaxanta, buna pentru weekend. Interesanta melodia pe care o cantau in bar (Elton John -- Benny and the Jets)...
miha.dariciuc
pe 18 Iunie 2011 20:02
O comedie foarte reusita ca de altfel toate filmele la care a participat Katherin Heigl !
edy21
pe 14 Iunie 2011 13:30
Nu prea m-a convins mai ales primele 30-40 min. sunt cam plictisitoare dar dupa mai ales pe la final devine fain.7.50/8
Sorin87
pe 30 Mai 2011 13:54
interesanta comedia despre 27 de rochii, are momente amuzante si placute, merita incercat mie unul mi-a placut
sweetangry
pe 26 Mai 2011 00:55
pentru o comedie romantica, e ok...e mai mult romantic decat comedie, dar merge
Kyty86
pe 20 Mai 2011 18:39
Bored,very very very bored!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
poison4you
pe 25 Aprilie 2011 20:02
este o comedie romantica destul de buna... care va va placea la fel de mult ca si mie
clau_ditza091
pe 04 Ianuarie 2011 20:24
E, dupa parerea mea, o comedie romantica reusita. Normal ca filmul e previzibil (cum sunt de altfel mai toate comediile romantice), dar asta nu ii rapeste din farmec. L-am vazut de mai multe ori si inca imi place.
danutza012694
pe 22 Decembrie 2010 10:28
dragutel...tema filmului interesanta actorii f simpatici ...o comedie reusita :D
Pitbull
pe 13 Decembrie 2010 12:07
De bun simţ şi plicticos - 27 Dresses
Pe cine interesează că Jane (Katherine Heigl), cea deşteaptă, frumoasă şi devreme-acasă, a fost domnişoară de onoare - nu la două nunţi, nici la vreo şaptezeci, ci fix la douăzeci şi şapte?
Şi cui îi pasă că, vai, ea biata n-a avut noroc, şi tot domnişoară (nu de onoare) e, la cei douăzeci şi (şapte...? Heigl are şi nouă) de anişori ai ei?
Cu ce ne atinge pe noi, că soră-sa, Tess (Malin Akerman), care-i tot frumoasă, da-i o nesimţită şi-o hăbăucă, acum se mărită în sfârşit?
Şi cât ne mişcă pe noi, că Jane oftează în tăcere taman după respectivul?
Şi pe cine doare-n cot, că Jane şi-a păstrat cu sfinţenie, într-un dulap, toate cele douăzeci şi şapte de rochii de domnişoară de onoare?
Păi pe Aline Brosh McKenna, care pornind de-aici a scris un scenariu parcă hotărât să exemplifice cum nu se face dramaturgie de film. Mulţi susţin, pe bună dreptate, că a fi original nu înseamnă neapărat a spune ceva nou, ci eventual (ba chiar mai mult, uneori), a spune ceva ce s-a mai spus, dar într-un mod nou. McKenna scrie din nou tot despre veştminte, cum a făcut şi anul trecut, în The Devil Wears Prada, şi o face tot din nou la fel de leşinat. Întrebările retorice pe care le-am pus mai sus sunt menite să explice că degeaba încerci să cauţi noul cu lumânarea (rochiile), dacă nimeni nu dă o ceapă degerată pe propoziţia în care este vorba despre...? Semn că rateul din start nu-i doar un accident, scenariul ne oferă cel mai dezastruos punct culminant din câte s-au face fost făcut vreodată: secvenţa în care Jane proiectează în faţa tuturor pozele aşa-zis incriminatoare, cică "pedepsind-o" pe jarteaua de soră-sa şi făcându-i pilaf viitoarea căsătorie, nu e doar lipsită de imaginaţie şi de substanţă, ci şi făţarnică, şi complet amorală; oricât de beşniţă ar fi fost Tess, nu aşa i-o plăteşti, nici în viaţă, şi cu atât mai puţin într-o piesă de teatru sau un film - altfel, praful se-alege de personaj (atât cât exista şi el, adică ea, ca siluetă plimbată pe platou).
Şi nu numai atât - dar McKenna nu are nici organ epic: povestea ei, moleşită din start, e articulată la fel de larg şi aproximativ de la cap la coadă. În plus, n-are noroc nici de-o regie mai acătării, care s-o ritmeze şi s-o dinamizeze. Anne Fletcher, dansatoare de meserie (a coregrafiat Hairspray, printre multe altele), ce şi-a zis? Hai să mă fac eu la patruzeci de ani o Zizi Bostan americancă! Şi s-a făcut, cu Step Up, care i-a ieşit... aşa şi-aşa - adică, mai pe şleau spus, de-o mediocritate perfectă, numai o idee mai răsărit decât Promisiuni. Încurajată de doar parţiala non-nereuşită, a mai făcut un pas (în sus, ar fi vrut ea), cu rochiile astea care nu izbutesc să ne ridice de pe scaun, nici să ne pice cu ceară pe poala rochiei. O fi baletând ea bine, nu zic, da' la povestit cu camera de filmat se pricepe la fel de bine precum croitoreasa Annei Pavlova. Concepţia şi stilul filmului sunt corecte şi insipide ca ale unui tort de nuntă făcut cu margarină, zaharină şi frişcă instant - de-aia de-arată ca spuma de ras.
Se vrea comedie romantică - dar romantismul scârţâie din simplul motiv că, aşa cum am spus mai sus, n-are nici un temei mai de Doamne-ajută decât o grămăjoară de clişee (iar ce nu-i clişeu, nu te angajează neam), câtă vreme comicul... e ca industria română în discursul lui Caţavencu. Te adoarme dulce încă din primele secvenţe, şi are grijă ca spectatorii din jur să nu te trezească orice-ar fi. În genere, atât scenariul cât şi regia denotă o convingere temeinică în sensul că haz romantic înseamnă ca soră-ta şi logodnicul ei să-ţi tot arate cât se iubesc ei, fiindcă habar n-au că şi tu oftezi în taină după el, aşa că tu zâmbeşti politicos şi continui să oftezi în taină, când nu te vede nimeni.
Totuşi, nu te prea poţi supăra pe sărmanul filmuleţ - căci, de bine de rău, are bun-simţ. Actorii, deşi sunt insipizi şi falşi, totuşi nu se strâmbă, nu-şi dau ochii peste cap, nu-ncearcă să dreagă busuiocul cu fel de fel de maimuţăreli, nu rămân cu nădragii-n vine - că nici pelicula, în ansamblul ei, nu se propteşte-n poante sexuale, nu jonglează cu înjurături (ba chiar şi le autocenzurează declarativ, ca-n cadrul unde Jane are draci, aşa că iese din restaurant şi răcneşte: "Mother(cut-to, ca să n-auzim şi fucker)!" şi-ncepe să dea cu poşeta-n zid - ca să vedem c-a nimerit pe-o terasă simandicoasă unde toţi mesenii se uită la ea ca la felu' paişpe. Am zâmbit.
11 februarie, 2008, h. 20:25-21:08
Bucureşti, România
pe 07 Decembrie 2010 10:05
Cu ceva vreme in urma mi-am facut rost de o colectie de filme cu tematica psihologica. Unele dintre acestea le-am ales de pe psihoterapie.net. Zilele aceastea m-am uitat la filmul 27 de rochii. Un film dulcic despre o tanara, pe nume Jane, care e indragostita de propriul sef, intre timp mai apare si alt tip [...]
trancegirl
pe 07 Noiembrie 2010 11:14
este un film care ramane acolo in calculator, si pe care sigur o sa-l mai vezi inca o data
kasmyn
pe 06 Octombrie 2010 19:57
UN FILM DE VAZUT INANTE DE CASATORIE, CU JUMATATEA!!
Marocico
pe 06 Octombrie 2010 16:19
Este un film foarte bun chiar mi-s placut l-am vazut de vreo 3 ori.Chiar imi place
SunnyAve3
pe 11 Septembrie 2010 09:30
Ce mi-a placut cel mai mult la filmul asta? Zambetul si replicile lui kevin (James Marsden) ... merita vazut fie doar si pentru asta...
deea9595
pe 02 Iulie 2010 16:23
un film foarte frumos desi a avut un final un pic cam previzibil:)
kakapiciu
pe 17 Iunie 2010 13:51
frumusel......imi place ca imbina comedia cu dragostea foarte bine acest film:D:X
madalinamercioiu
pe 13 Mai 2010 16:50
Am vazut si eu filmul de mai multe ori,a fost cam ciudat. Dar sora cea mare a fost desteapta ,curajoasa. A fost dragut filmul dar am vazut ca s-a indragostit lulea de directorul ei dar dupa ce a vazut ca de fapt nu este indragostita de directorul ei ci de altul.
robbiex2
pe 10 Mai 2010 22:16
27 Dresses este un film bunicel.Katherine Heigl joaca exceptional :P
daiana00
pe 20 Martie 2010 09:36
Destul de dragut,putin previzibil dar e bun pentru o seara in care te plictisesti:)...iti ridica moralul
claudiu-daniel-lugoj
pe 13 Martie 2010 11:50
Un film excelend despre o fata care organizeaza nunti,dar nu are timp mai deloc pentru ea insasi,pina cind isi da seama ca ea ii face pe foarte multi fericiti,organizindule nunta dar ea tot singura este.Asta pina cind intilneste un baiat.Este o conedie romantica foarte reusita ce merita vazuta de toti.
Radu1711
pe 08 Noiembrie 2009 02:06
un film de comedie bunicel dar mai mult ii de dragoste, oricum este un film vesel
par4zi7u
pe 06 Septembrie 2009 23:09
o comedie reusita .
merita vazut , iar actrita e foarte frumoasa
coolgirl_denise
pe 20 August 2009 20:51
merita vazut! E foarte reusit! O comedie romantica foarte dragutza
cooper
pe 10 August 2009 23:29
da chiar mi`a placut ... o comedie romantica reusita :X
pe 10 Martie 2009 21:23
un film adevarat despre iubire e super filmul uitativa no sa regretati.
yo_lory
pe 07 Septembrie 2008 01:58
a fost super super :) mi`a placut mult :D ... iar baiatu e frumusel foc :>
pe 12 Martie 2008 23:30
Mie mi-a placut filmul.A fost super dragut.Merita vazut.
Recomandata cand ti-e lene.
Actrita Katherine Heigl pe care am remarcat-o in serialul " Grey's Anatomy" si "Viata asa cum este ea! " da viata unui personaj interesant in acest film dragut care poate fi pe placul marii majoritati.
Cu o poveste mai slaba, insa. Una din marotele femeilor din filmele americane, vesnica domnisoara de onoare, niciodata mireasa.
Personajul interpretat de Katherine Heigl este la fel in ambele filme, aceleasi temperament. 27 Dresses insa sufera la capitolul personajului masculin. Gerard Butler fiind net superior, omologului sau James Marsden.
Acţiunea filmului se desfăşoară natural, cu puţine discrepanţe temporare, care pot fi privite cu îngăduinţă chiar şi de un cinefil mai pretenţios, pentru a nu strica savoarea derulării filmului (tatăl celor două surori apare de aceeaşi vârstă şi când erau mici şi la maturitatea acestora).
Subiectul este foarte generos cu numărul situaţiilor comice, acestea fiind speculate şi realizate într-un mod destul de natural, fără exagerări sau deraieri spre ridicol. Totuşi, asupra intrigii dezvoltate de subiectul filmului, planează o umbră de exagerare, ducând până aproape de situaţii de telenovelă frustrările neexprimate dintre cele două surori.
Finalul este previzibil, ceea ce nu diminuează dorinţa cinefilului de a viziona filmul în întregime.
Pe cine interesează că Jane (Katherine Heigl), cea deşteaptă, frumoasă şi devreme-acasă, a fost domnişoară de onoare - nu la două nunţi, nici la vreo şaptezeci, ci fix la douăzeci şi şapte?
Şi cui îi pasă că, vai, ea biata n-a avut noroc, şi tot domnişoară (nu de onoare) e, la cei douăzeci şi (şapte...? Heigl are şi nouă) de anişori ai ei?
Cu ce ne atinge pe noi, că soră-sa, Tess (Malin Akerman), care-i tot frumoasă, da-i o nesimţită şi-o hăbăucă, acum se mărită în sfârşit?
Şi cât ne mişcă pe noi, că Jane oftează în tăcere taman după respectivul?
Şi pe cine doare-n cot, că Jane şi-a păstrat cu sfinţenie, într-un dulap, toate cele douăzeci şi şapte de rochii de domnişoară de onoare?
Păi pe Aline Brosh McKenna, care pornind de-aici a scris un scenariu parcă hotărât să exemplifice cum nu se face dramaturgie de film. Mulţi susţin, pe bună dreptate, că a fi original nu înseamnă neapărat a spune ceva nou, ci eventual (ba chiar mai mult, uneori), a spune ceva ce s-a mai spus, dar într-un mod nou. McKenna scrie din nou tot despre veştminte, cum a făcut şi anul trecut, în The Devil Wears Prada, şi o face tot din nou la fel de leşinat. Întrebările retorice pe care le-am pus mai sus sunt menite să explice că degeaba încerci să cauţi noul cu lumânarea (rochiile), dacă nimeni nu dă o ceapă degerată pe propoziţia în care este vorba despre...? Semn că rateul din start nu-i doar un accident, scenariul ne oferă cel mai dezastruos punct culminant din câte s-au face fost făcut vreodată: secvenţa în care Jane proiectează în faţa tuturor pozele aşa-zis incriminatoare, cică "pedepsind-o" pe jarteaua de soră-sa şi făcându-i pilaf viitoarea căsătorie, nu e doar lipsită de imaginaţie şi de substanţă, ci şi făţarnică, şi complet amorală; oricât de beşniţă ar fi fost Tess, nu aşa i-o plăteşti, nici în viaţă, şi cu atât mai puţin într-o piesă de teatru sau un film - altfel, praful se-alege de personaj (atât cât exista şi el, adică ea, ca siluetă plimbată pe platou).
Şi nu numai atât - dar McKenna nu are nici organ epic: povestea ei, moleşită din start, e articulată la fel de larg şi aproximativ de la cap la coadă. În plus, n-are noroc nici de-o regie mai acătării, care s-o ritmeze şi s-o dinamizeze. Anne Fletcher, dansatoare de meserie (a coregrafiat Hairspray, printre multe altele), ce şi-a zis? Hai să mă fac eu la patruzeci de ani o Zizi Bostan americancă! Şi s-a făcut, cu Step Up, care i-a ieşit... aşa şi-aşa - adică, mai pe şleau spus, de-o mediocritate perfectă, numai o idee mai răsărit decât Promisiuni. Încurajată de doar parţiala non-nereuşită, a mai făcut un pas (în sus, ar fi vrut ea), cu rochiile astea care nu izbutesc să ne ridice de pe scaun, nici să ne pice cu ceară pe poala rochiei. O fi baletând ea bine, nu zic, da' la povestit cu camera de filmat se pricepe la fel de bine precum croitoreasa Annei Pavlova. Concepţia şi stilul filmului sunt corecte şi insipide ca ale unui tort de nuntă făcut cu margarină, zaharină şi frişcă instant - de-aia de-arată ca spuma de ras.
Se vrea comedie romantică - dar romantismul scârţâie din simplul motiv că, aşa cum am spus mai sus, n-are nici un temei mai de Doamne-ajută decât o grămăjoară de clişee (iar ce nu-i clişeu, nu te angajează neam), câtă vreme comicul... e ca industria română în discursul lui Caţavencu. Te adoarme dulce încă din primele secvenţe, şi are grijă ca spectatorii din jur să nu te trezească orice-ar fi. În genere, atât scenariul cât şi regia denotă o convingere temeinică în sensul că haz romantic înseamnă ca soră-ta şi logodnicul ei să-ţi tot arate cât se iubesc ei, fiindcă habar n-au că şi tu oftezi în taină după el, aşa că tu zâmbeşti politicos şi continui să oftezi în taină, când nu te vede nimeni.
Totuşi, nu te prea poţi supăra pe sărmanul filmuleţ - căci, de bine de rău, are bun-simţ. Actorii, deşi sunt insipizi şi falşi, totuşi nu se strâmbă, nu-şi dau ochii peste cap, nu-ncearcă să dreagă busuiocul cu fel de fel de maimuţăreli, nu rămân cu nădragii-n vine - că nici pelicula, în ansamblul ei, nu se propteşte-n poante sexuale, nu jonglează cu înjurături (ba chiar şi le autocenzurează declarativ, ca-n cadrul unde Jane are draci, aşa că iese din restaurant şi răcneşte: "Mother(cut-to, ca să n-auzim şi fucker)!" şi-ncepe să dea cu poşeta-n zid - ca să vedem c-a nimerit pe-o terasă simandicoasă unde toţi mesenii se uită la ea ca la felu' paişpe. Am zâmbit.
11 februarie, 2008, h. 20:25-21:08
Bucureşti, România
merita vazut , iar actrita e foarte frumoasa