Nu prea mi s-a parut comedie asa cum scrie in descriere. Oricum un film cam simplut din pct. de vedere al actiunii si al efectelor.
Manusa
pe 31 Martie 2011 22:58
Un film foarte bun la care nu m-am plictisit. Chiar daca nu este cine stie ce " pac-pac" accent se pune si pe mediul inconjurator - pe jungla. Este filmat excelent si isi plaseaza actiunea intr-un peisaj magnific si filmul ar trebui apreciat macar pentru chinul pe care l-au indurat actorii, nu cred ca este usor sa faci o filmare in mijlocul unei jungle. Oricum una peste alta este un film foarte bun pe care nu ar trebui ratat.
Ciprian_P.N.
pe 22 Februarie 2011 20:20
Acesta este un film care a fost realizat în parteneriat şi cu sprijinul finaciar al organizaţiei internaţionale W.W.F., în ideea de a sensibiliza lumea cu privire la dezastrele ecologice comise de către oameni în căutarea lor constantă de aur în Guyana.
O peliculă pur si simplu neaşteptată pentru mine prin multe lucruri bune, care în opinia mea se încadrează cu succes între cele mai bune filme de aventuri franceze. În primul rând transpunerea unui scenariu foarte original, pe alocuri însăilat din mers aidoma celor care îşi fac drum cu macetă în mănă prin hăţişuri, fără repetiţiile binecunoscute din filmele americane sau a altor studiouri consacrate domeniului, adică fără acţiuni gen: eroi împuşcaţi în junglă sau eventual mâncaţi de animale periculoase, crocodili nemiloşi, pirahania sau altele (a nu se crede ca lumea căntă şi dansează prin film). Numai aruncădu-ne o privire observăm uimiţi că nu există decât „adevărate” platouri de filmare (doar căteva explozii beneficiază de tehnica efectelor speciale), regizorul Besnard este vinovat 100% amintindu-ne că el este stăpân pe acest gen de filme cu mult înainte , totul fiind filmat în jungla nemiloasă a Guyanei timp de opt săptămâni, ceea ce nu e un lucru deloc simplu, într-un climat ostil şi mereu în schimbare, realizându-se cadre care de altfel sunt fabuloase ca reprezentaţie a liniei de culoare (evidenţierea unor scene când ploaia face ravagii si soarele intervine dictănd spectrul coloristic) şi a unui sunet al junglei natural care te lasă fără grai. Remarcabilă colaborarea între regizor si talentatul Clovis care este de departe un urmaş de bază al marelor stele franceze, aici în rolul lui Virgil, reuşind sa ia faţa la toţi alături de tănăra actriţă Dana Audrey care promite şi ea, un lider incontestabil al grupului, conturează o poveste care este mai veche, a căutătorilor de aur, de data asta în timpurile noastre, poveste ce pare să sosească într-un context destul de lămuritor al vremurilor tulburi pe care le trăim noi acuma din punct de vedere finaciar, unde aurul işi restabileşte un punct cardinal de maxima căutare a oamenilor ca proiecţie a unicii soluţii spre o viaţă mai sigură.
Aşadar, „Goana dupa aur” revine cu brio într-o în varianta europeană şi într-o nuanţă mai naturală, cu personaje disperate în contact cu metalul preţios şi pe de altă parte bătălia pe care o dă caracatiţa societăţii actuale pentru aur sau pentru putere.
O peliculă pur si simplu neaşteptată pentru mine prin multe lucruri bune, care în opinia mea se încadrează cu succes între cele mai bune filme de aventuri franceze. În primul rând transpunerea unui scenariu foarte original, pe alocuri însăilat din mers aidoma celor care îşi fac drum cu macetă în mănă prin hăţişuri, fără repetiţiile binecunoscute din filmele americane sau a altor studiouri consacrate domeniului, adică fără acţiuni gen: eroi împuşcaţi în junglă sau eventual mâncaţi de animale periculoase, crocodili nemiloşi, pirahania sau altele (a nu se crede ca lumea căntă şi dansează prin film). Numai aruncădu-ne o privire observăm uimiţi că nu există decât „adevărate” platouri de filmare (doar căteva explozii beneficiază de tehnica efectelor speciale), regizorul Besnard este vinovat 100% amintindu-ne că el este stăpân pe acest gen de filme cu mult înainte , totul fiind filmat în jungla nemiloasă a Guyanei timp de opt săptămâni, ceea ce nu e un lucru deloc simplu, într-un climat ostil şi mereu în schimbare, realizându-se cadre care de altfel sunt fabuloase ca reprezentaţie a liniei de culoare (evidenţierea unor scene când ploaia face ravagii si soarele intervine dictănd spectrul coloristic) şi a unui sunet al junglei natural care te lasă fără grai. Remarcabilă colaborarea între regizor si talentatul Clovis care este de departe un urmaş de bază al marelor stele franceze, aici în rolul lui Virgil, reuşind sa ia faţa la toţi alături de tănăra actriţă Dana Audrey care promite şi ea, un lider incontestabil al grupului, conturează o poveste care este mai veche, a căutătorilor de aur, de data asta în timpurile noastre, poveste ce pare să sosească într-un context destul de lămuritor al vremurilor tulburi pe care le trăim noi acuma din punct de vedere finaciar, unde aurul işi restabileşte un punct cardinal de maxima căutare a oamenilor ca proiecţie a unicii soluţii spre o viaţă mai sigură.
Aşadar, „Goana dupa aur” revine cu brio într-o în varianta europeană şi într-o nuanţă mai naturală, cu personaje disperate în contact cu metalul preţios şi pe de altă parte bătălia pe care o dă caracatiţa societăţii actuale pentru aur sau pentru putere.