Părerea criticului
Este aproape imposibil să mai inventezi ceva în materie de horror (şi cinema în general, de altfel) şi Abigail nu face acest lucru, dar combină inedit câteva elemente familiare, ajungând să-şi împroaşte eficient publicul cu gore inventiv pentru ca o vizionare la cinema să fie o experienţă plăcută. Asta dacă îţi plac horror-urile. Dacă nu îţi plac (şi dacă eşti minor şi ignori rating-ul), s-ar putea ca Abigail să îţi ofere mai mult decât îţi doreşti.
În urmă cu exact trei decenii, Kirsten Dunst (actriţa e acum pe ecrane în violentul Civil War) devenea o celebritate globală după apariţia ei în rolul Claudiei, "pupila" cuplului de vampiri interpretaţi de Brad Pitt şi Tom Cruise în Interviu cu un vampir. În Abigail avem parte de o versiune hardcore a acestui tip de personaj: un vampir cu aspect de copil, a cărui inocenţă aparentă (şi tutu iniţial imaculat, dar apoi acoperit cu straturi succesive de viscere şi hemoglobină) va dezvălui curând o fiară însetată de sânge, expertă în arta manipulării. "Îmi place să mă joc cu mâncarea", susură la un moment dat Abigail, provocând fiori atât victimelor sale, cât şi publicului.
Un alt element eficient al filmului este faptul că publicul nu are cu cine să "ţină", cel puţin la început: pe de o parte avem vampirul dezlănţuit, iar de cealaltă şase indivizi dispuşi să răpească un copil pentru o răscumpărare de 50 de milioane de dolari. Adevărată menajerie de dezaxaţi, personajele umane merită cu prisosinţă să se afle în această inexpugnabilă capcană inspirată de seria SAW şi spectatorul mai cinic aproape că-şi doreşte ca ei să-şi afle sfârşitul în moduri cât mai dureroase cu putinţă. Dar oare există vreo şansă de izbăvire? Oare aceste personaje îşi pot descoperi umanitatea şi îşi pot înclina balanţa interioară între bine şi rău pentru a merita să fie salvate? Este o întrebare foarte bună la care Abigail va răspunde pe îndelete...
Vândut ca o reimaginare modernă a horror-ului clasic Dracula's Daughter, Abigail combină inspirat sperieturile (numărul mic de victime potenţiale echilibrează dozele de suspans şi gore) şi execuţiile sângeroase, în timp ce scenariul scris de Guy Busick (Castle Rock, Scream VI) deschide şi robinetul de informaţii cu privire la trecutul personajelor şi ceea ce le-ar putea face salvabile în ochii spectatorilor. Rezultatul este imprevizibil, iar publicul va găsi satisfacţii atât în moartea unor personaje, cât şi în posibila lor supravieţuire.
Melissa Barrera, Dan Stevens, Kathryn Newton, Will Catlett, Kevin Durand şi Angus Cloud (horror-ul îi este dedicat acestuia din urmă, decedat anul trecut în urma unei supradoze accidentale de droguri) interpretează personajele umane, iar actriţa irlandeză Alisha Weir schimbă complet registrul după Matilda the Musical şi, ajutată de machiajul elaborat şi litri peste litri de sânge, se transformă în ferocele personaj titular ce reimaginează în parte şi mitologia puterilor şi sensibilităţilor vampireşti.
Nu dau spoilere, dar Abigail insistă (şi bine face) să fie mai mult decât un horror sângeros şi oferă şi câteva direcţii cel puţin nefamiliare genului. Iată că poţi lua lecţii (bune) de parenting şi dintr-un film cu vampiri...
În urmă cu exact trei decenii, Kirsten Dunst (actriţa e acum pe ecrane în violentul Civil War) devenea o celebritate globală după apariţia ei în rolul Claudiei, "pupila" cuplului de vampiri interpretaţi de Brad Pitt şi Tom Cruise în Interviu cu un vampir. În Abigail avem parte de o versiune hardcore a acestui tip de personaj: un vampir cu aspect de copil, a cărui inocenţă aparentă (şi tutu iniţial imaculat, dar apoi acoperit cu straturi succesive de viscere şi hemoglobină) va dezvălui curând o fiară însetată de sânge, expertă în arta manipulării. "Îmi place să mă joc cu mâncarea", susură la un moment dat Abigail, provocând fiori atât victimelor sale, cât şi publicului.
Un alt element eficient al filmului este faptul că publicul nu are cu cine să "ţină", cel puţin la început: pe de o parte avem vampirul dezlănţuit, iar de cealaltă şase indivizi dispuşi să răpească un copil pentru o răscumpărare de 50 de milioane de dolari. Adevărată menajerie de dezaxaţi, personajele umane merită cu prisosinţă să se afle în această inexpugnabilă capcană inspirată de seria SAW şi spectatorul mai cinic aproape că-şi doreşte ca ei să-şi afle sfârşitul în moduri cât mai dureroase cu putinţă. Dar oare există vreo şansă de izbăvire? Oare aceste personaje îşi pot descoperi umanitatea şi îşi pot înclina balanţa interioară între bine şi rău pentru a merita să fie salvate? Este o întrebare foarte bună la care Abigail va răspunde pe îndelete...
Vândut ca o reimaginare modernă a horror-ului clasic Dracula's Daughter, Abigail combină inspirat sperieturile (numărul mic de victime potenţiale echilibrează dozele de suspans şi gore) şi execuţiile sângeroase, în timp ce scenariul scris de Guy Busick (Castle Rock, Scream VI) deschide şi robinetul de informaţii cu privire la trecutul personajelor şi ceea ce le-ar putea face salvabile în ochii spectatorilor. Rezultatul este imprevizibil, iar publicul va găsi satisfacţii atât în moartea unor personaje, cât şi în posibila lor supravieţuire.
Melissa Barrera, Dan Stevens, Kathryn Newton, Will Catlett, Kevin Durand şi Angus Cloud (horror-ul îi este dedicat acestuia din urmă, decedat anul trecut în urma unei supradoze accidentale de droguri) interpretează personajele umane, iar actriţa irlandeză Alisha Weir schimbă complet registrul după Matilda the Musical şi, ajutată de machiajul elaborat şi litri peste litri de sânge, se transformă în ferocele personaj titular ce reimaginează în parte şi mitologia puterilor şi sensibilităţilor vampireşti.
Nu dau spoilere, dar Abigail insistă (şi bine face) să fie mai mult decât un horror sângeros şi oferă şi câteva direcţii cel puţin nefamiliare genului. Iată că poţi lua lecţii (bune) de parenting şi dintr-un film cu vampiri...
