Sinopsis
Jack Nicholson este Warren Schmidt.
Gandeste-te la el. Lasa-l sa ti se odihneasca in creier pentru o perioada. Apoi, dupa cateva zile sau chiar o saptamana, te vei trezi ca About Schmidt te bantuie. Aceasta poveste dulce-amaruie are nevoie de timp ca sa-si faca impactul. Nu ma intelegeti gresit: cel de-al treilea film al lui Alexander Payne (proaspatul posesor al unui Oscar pentru cea mai buna adaptare la "Sideways") este o placere de la un capat la altul si atunci cand il urmaresti, dar nuantele subtile au nevoie de mai mult timp ca sa fie digerate. Insa nici una dintre tusele gentile ale regizorului nu ar fi fost posibile fara personajul si actorul care e centrul de greutate: Jack Nicholson, intr-o extraordinara interpretare tomnatica. El este Warren Schmidt, un agent de asigurari care se trezeste ca pensionarea e mai dificila decat monotonia pe care a indurat-o mai bine de 40 de ani la serviciu. Atunci cand usor iritanta sa sotie moare brusc, Schmidt o ia razna, literalmente. Se urca in masina si pleaca la drum. Are tot felul de aventuri homerice prin vest, inainte de a ateriza in Denver, acolo unde frivola sa fiica se casatoreste cu un loser incorigibil (Dermont Mulroney). Fara slujba, sotie sau familie, Warren e disperat sa gaseasca ceva semnificativ in viata sa coplesitor de banala. El spera sa se reconcilieze cu fiica instrainata si s-o ajute la pregatirile de nunta.
In timpul odiseei sale sumbru de comice si de dureroase, Warren isi impartaseste observatiile unui neasteptat prieten si confesor - Ndugu Umbo, un orfan tanzanian de 6 ani pe care il sponsorizeaza cu 22 de dolari pe luna, gratie unei organizatii care isi face reclama pe TV. Pentru prima data, Warren incepe sa se inteleaga pe sine insusi si viata pe care a trait-o.
Payne il trece pe Schmidt printr-un proces de transformare care sugereaza ca nu esti niciodata prea batran ca sa inveti, sa castigi experienta, sa te bucuri de viata sau sa fii surprins de ce intorsatura iau lucrurile. Regizorul nu ne loveste cu revelatii grosolane, ci cu momente delicat-revelatorii, o tehnica hranita si de intepretarea low-key a lui Nicholson. Actorul ne face sa vedem haosul ce salasluieste sub placida infatisare a personajului sau. Urmariti cat de des Nicholson transfigureaza un gand sau un sentiment fara sa spuna nimic.
Filmul e bazat pe un roman de Louis Begley. Dar Payne si partenerul sau de scris Jim Taylor, amplaseaza povestea in Nebraska, orasul natal al lui Payne. Aceasta localizare ii ofera un grad sporit de confort si familiaritate si ii da oportunitatea sa devina unul dintre putinii regizori americani cu o voce distinctiva. Lumea lui Schmidt nu devine niciodata una rautacioasa, cinica, ci un univers al iluminarilor discrete. Payne a mestesugit cu masura un film cald, complex, care functioneaza pe atatea nivele incat ai nevoie de vizionari consecutive ca sa le citesti pe toate. Acordati-va suficient timp de reflectie.
Gandeste-te la el. Lasa-l sa ti se odihneasca in creier pentru o perioada. Apoi, dupa cateva zile sau chiar o saptamana, te vei trezi ca About Schmidt te bantuie. Aceasta poveste dulce-amaruie are nevoie de timp ca sa-si faca impactul. Nu ma intelegeti gresit: cel de-al treilea film al lui Alexander Payne (proaspatul posesor al unui Oscar pentru cea mai buna adaptare la "Sideways") este o placere de la un capat la altul si atunci cand il urmaresti, dar nuantele subtile au nevoie de mai mult timp ca sa fie digerate. Insa nici una dintre tusele gentile ale regizorului nu ar fi fost posibile fara personajul si actorul care e centrul de greutate: Jack Nicholson, intr-o extraordinara interpretare tomnatica. El este Warren Schmidt, un agent de asigurari care se trezeste ca pensionarea e mai dificila decat monotonia pe care a indurat-o mai bine de 40 de ani la serviciu. Atunci cand usor iritanta sa sotie moare brusc, Schmidt o ia razna, literalmente. Se urca in masina si pleaca la drum. Are tot felul de aventuri homerice prin vest, inainte de a ateriza in Denver, acolo unde frivola sa fiica se casatoreste cu un loser incorigibil (Dermont Mulroney). Fara slujba, sotie sau familie, Warren e disperat sa gaseasca ceva semnificativ in viata sa coplesitor de banala. El spera sa se reconcilieze cu fiica instrainata si s-o ajute la pregatirile de nunta.
In timpul odiseei sale sumbru de comice si de dureroase, Warren isi impartaseste observatiile unui neasteptat prieten si confesor - Ndugu Umbo, un orfan tanzanian de 6 ani pe care il sponsorizeaza cu 22 de dolari pe luna, gratie unei organizatii care isi face reclama pe TV. Pentru prima data, Warren incepe sa se inteleaga pe sine insusi si viata pe care a trait-o.
Payne il trece pe Schmidt printr-un proces de transformare care sugereaza ca nu esti niciodata prea batran ca sa inveti, sa castigi experienta, sa te bucuri de viata sau sa fii surprins de ce intorsatura iau lucrurile. Regizorul nu ne loveste cu revelatii grosolane, ci cu momente delicat-revelatorii, o tehnica hranita si de intepretarea low-key a lui Nicholson. Actorul ne face sa vedem haosul ce salasluieste sub placida infatisare a personajului sau. Urmariti cat de des Nicholson transfigureaza un gand sau un sentiment fara sa spuna nimic.
Filmul e bazat pe un roman de Louis Begley. Dar Payne si partenerul sau de scris Jim Taylor, amplaseaza povestea in Nebraska, orasul natal al lui Payne. Aceasta localizare ii ofera un grad sporit de confort si familiaritate si ii da oportunitatea sa devina unul dintre putinii regizori americani cu o voce distinctiva. Lumea lui Schmidt nu devine niciodata una rautacioasa, cinica, ci un univers al iluminarilor discrete. Payne a mestesugit cu masura un film cald, complex, care functioneaza pe atatea nivele incat ai nevoie de vizionari consecutive ca sa le citesti pe toate. Acordati-va suficient timp de reflectie.
