Acasă la tata (2015)

N-am rezistat mai mult de zece minute.
Dialogul cretin dintre tată și fiu, filmare și montaj de toată jena, etc...

După ce că subiectul filmului e o porcărie, așa cum a mai remarcat cineva pe această pagină, este și prost filmat. Parcă a filmat un vecin din sat cu un telefon performant, adică un amator. Lumina la filmări a fost proastă. S-a filmat în casă în contre-jour de nu vezi nimic. Vasluianu până nu zice "ce p..a mea" nu se simte în rol.

Modul ăsta de a filma ,cu camera fixă= montată pe trepied , fără nici un fel de procedee de filmare mai complexe ( mișcarea camerei odată cu subiectul, racursiul, apropierea camerei de subiect ,filmări combinate , etc ) mă face să vomit...... Filmele cu Charlie Chaplin....alea din perioada filmului mut ☝️.....făcute cu vreo 100 de ani înaintea ăstuia..... sunt mult mai interesante decât MOARTEA PASIUNII ăsta
Filmul ne prezintă viața de kkt de la sat.....a unor oameni cu destine minore....Noi știm din experiență proprie că există toate acestea..... Eventual așteptăm de la un film să ne bine-dispună , să uităm de probleme, să ne insufle optimism....
Și apoi, filmul s-a făcut .....DAR : A rezolvat problemele unor oameni....? A îndreptat ceva cât de mic in societatea românească .....? A schimbat cât de cât anumite mentalități......?

Oare romanii nu mai stiu sa faca filme? Oameni buni, daca ati fi acum marii regizori ai filmelor anilor 80 si ati urmari un astfel de film ce ati gandi? Va spun eu, cei care sunt prin morminte se intorc acolo in morminte si nu le vine a crede. Nu se mai vinde film in care sa nu fie adusa in prim plan depravarea, devierea de la normal, adulterul si si goliciunea interioara? Inteleg ca se vinde bine sexul dar si filmele in care juca Alain Delone aveau scene erotice insa se simtea emotia, pasiunea, iubirea. Aici, totul este reprezentat EXACT asa cum este societatea. Nimeni nu mai are nicio valoare, nici macar regizorii, nici actorii, totul este brutal, lipsit de emotie, lipsit de partea umana, nu mai conteaza cine cu cine si cum, familia si femeia sunt injosite intr-un mare hal. Societata si filmul au ajuns o mare groapa de gunoi, Pacat. Amintiti-va de filmele de pe vremuri si comparati. Ganditi va inca o data ce ar zice acei actori si regizori urmarind un astfel de film. Toti marii actori ai Romaniei anilor 80 cred ca s-ar simti profund jigniti de breasla actuala. Din pacate acest film nu e singurul de acest fel. Multe foarte multe promoveaza aceeasi distrugere a umanitatii.
dar banul vorbeste. lumea e insetata de violenta, anormalitate, sex disturbant fara urma de emotie si devalorizare. Ce ar fi sa va treziti acum in ultima clipa si sa creati filme din care copiii de azi sa invete valori de viata care sa creeze binele si nu destramarea.

Mi-a plăcut, un film relaxant cu o interpretare și un scenariu care îl fac foarte realist. Fuga „țăranului” care vrea să se emancipeze la București și modul de slăvire al celor care n-au reușit același lucru. Încercarea de păstrare a unor aparențe. întoarcerea la rădăcini și confruntrarea eșecului.

O prostie de film, pierdere de timp. Filmul are 1h35 min, din care minute în șir sunt pierdute cu cadre de decor, gardul, sosea, curtea, el dormind... Filmul nu are nicio noima, nicio acțiune. Și faza cea mai urata mi s-a părut atunci când cei doi au încercat sa facă sex. Mega grosolan, mi-a rămas acum în minte Papadopol cât de bădăran s-a purtat cu ea. Nu aș recomanda nimănui acest film, nu ai ce învață din el, nu te inspira cu nimic, nu te destinde deloc.

Tipic filmului românesc, cu acceasi calitate unică, tensiunea scenelor mute, pe care o simți, te oglindește în propria viață, a multora dintre noi, e scena unei generații...

Văd că părerile despre film sunt împărțite pe aici. Personal, mi s-a părut destul de bun, dar cel mai mult mi-a plăcut interpretarea actorilor.
Andi Vasluianu a jucat perfect rolul bărbatului de la țară care bea zilnic la cârciuma din sat, e cu ochii după alte femei deși se consideră familist, cu soție și copii acasă, și care așteaptă să moară socrii ca să îi rămână lui casa. Este unul dintre cei mai buni actori români în momentul de față.

Realitate pur romaneasca, pana'n maduva. Actori credibili si naturali, cadre de un realism sfasietor,. Povestea ratarii ca om, ca femeie, ca orice, viata fara perspective, care nu duce nicaieri. Film bun!

Scenariu prost, povestea slaba, regie si mai proasta. Ai impresia ca vezi un reality. Pacat de actori. Un film fara morala, fara concluzii, fara farmec, fara psihologie, fara! Nu stiu cat timp mai trebuie sa asteptam un film bun romanesc. Nu inteleg cum reusim sa livram asa ceva publicului si sa avem pretentii de artisti! E lung drumul pana la Competenta...

acasa la tac-so e cam nashpa. nu merita sa-ti pierzi timpul cu el. era mai credibil facut cu niste betivi din vaslui decat cu actorii astia de carton. daca ei au luat premiu de interpretare imi inchipui cum au fost ceilalti....
un film ratat despre niste ratati: un tata ratat (care n-a citit o poezie in viata lui), un fiu ratat (un anonim las din capitala), o mama vitrega ratata (25 de ani a fost sluga) un coleg de scoala ratat si adancit in bautura, cu o nevasta ratata ce s-a ales cu 2 plozi si un mascul netrebnic, cu o fata de primar ratata (la care baia e centrul universului ei) plus o ratata bortzoasa in bucuresti (care o sa aiba un copil nedorit , dintr-o aventura cu unul lash prin defintie). In fond personajele se merita unul pe altul, fac parte din acelasi model de rahat. Problema e ca actorii n-au reusit sa dea profunzime ideei, au jucat artificial si rece. cred ca mergea si ca teatru radiofonic, nu era necesara o imagine ca n-a adus nimic in plus....

Un film foarte bun! Chiar mi-a plăcut! Merită văzut!

Filmul nu reprezinta altceva decat o descriere succinta a unui moment de cotitura in viata a scriitorului ratat "smecherul de la Bucuresti" , moment in care acesta evadeaza din lumea pe care cei din provincia sa natala o considera mirifica. Filmul exprima cu mult realism dublat de o simplitate debordanta sentimente legate de conflictul intre generatii, ratarea dublata de necesitatea de a afisa o imagine a succesului tipica romanilor, frustradea datorata unor alegeri gresite facute in tinerete, iubirea neampartasita si de aici acceptarea situatiei, fuga de responsabilitate. De recomandat celor cu varsta 35+, nu pustanilor extaziati de filme cu roboti si impuscaturi, efecte 3d fara pic de substanta. Un film pevcare care in mod cert il vei dori sa il revezi..cu conditia sa il intelegi, sa te poti transpune in pielea personajelor. Andi Vasluianu ca de obicei la inaltime alaturi de personajele feminine. Papadopol, o interpretare putin fortata.

Un film simplu cu buget restrans care afiseaza o scena intre smecherasul lefter de capitala, naivitatea tarancutei si invidia taranului involut fata de prietenul sau "ajunsul" de capitala. Un film care se merita vizionat

Disponibil pe canalul CinePub https://www.youtube.com/watch?v=nsPhVAq-DAk

Ma adevaru este, k daca vrei sa vezi, un film romanesc de nota 100, vezi ma fata, Cuibul de Viespi, nu porcaria asta. Romanii faceau filme mai WOW acum 30 de ani, decat acum. Deci, baiatu mere acasa la tata, se cearta, merge nebunu' la bar, se intalneste cu prietenu, mosu, profesoru, fosta . NN. Se mai cearta, se mai impaca. Prietenu, tiganu(nici char) o face lata bine de tot( Sa-i f... in gura pe toti, incepe cu Paula ia uito cum casca gura), vine noaptea, se duc acasa la unu, se cearta, ei pleaca( Paula si, no Papadopol), se duc la ea acasa, ea ii arata lui baia, el nu mai stia ca la tara ii lux sa ai buda in casa. Se duc in camera sa si-o puna, dar el vrea in gura, ce sa zic. Daca as fi una care moare dupa pula, al dracu, mi-ar fi placut filmu'.

Foarte bine pus în scenă! Papadipil e credibil, ca de obicei, și joacă excelent! Rol care-i vine mânușă, bine ales! O Poveste clasică românească, cu trei vechi prieteni - vecini comunali, (care, evident, au copilărit împreună), și care se revăd după mai mulți ani, dând-o de la depanarea veselă de amintiri la sentimentele ce s-au agravat odată cu trecerea timpului pe care le aveau de mici, și pe care n-au avut ocazia/curajul să și le spună unul altuia.
Totul petrecându-se într-o mirifică comună de la malul mării (apropo - unde s-a filmat? sunt constănțean, dar, spre rușinea mea, nu mi-am dat seama)
Recomand!
Altfel spus, pe scurt, te trezești din viață la un moment dat(3x spre 40 ani), și stai să vezi ce-ai făcut - unde-ai ajuns (probabil ni se-ntâmplă tuturor)....și nu că ai face neapărat ceva, să schimbi ceva (pentru că nu poți, din diverse motive, marea majoritate dintre noi), ci doar stai și observi, realizezi...că a trecut (o bună parte din) viață...
Puțin cam tristă concluzia filmului..mda..se termină-n coadă de pește, cum mai zic și alții...ca în realitate...

Un aspect din viata unui roman care fuge de responsabilitati si se ascunde acasa la tata undeva la mare ca sa-si puna cumva ordine in ganduri. Un film cenusiu, tipic, cu betivi si fete batrane nemaritate, cu eternele conflicte dintre generatii si viata la tara fara perspective.

Provocarea cadrelor luuuungi, a dialogului infantil si a actiunii de maidan. Cadre lungi care trebuie sa "faca norma", sa iasa lungimea optima. Inlocuiesc orice alta interventie de geniu. Dialogul fara valoare, fad. Personaje care nu transmit nimic. Replici care nu atrag atentia, care nu o sa ramana in memorie.
E nevoie de multa rabdare si ingaduinta ca sa nu opresti filmul. O determinare explicita ca sa il urmaresti pana la final.
Si o replica din film se potriveste perfect: "... astia au fost poeti mari, dar eu am trait foarte bine pana acum, fara sa citesc nicio poezie de-a lor. [...] Nu duc lipsa..."
Asa si cu filmele astea romanesti din ultima perioada. Putem trai foarte bine si fara sa le vedem.

Actori buni , scenariul bun....regia ne omoara. Pacat ca in Romania in ultimii ani nu prea mai stim ce inseamna regie si ca vedem numai ursi pe la Berlin si lei pe la Sintestii de jos. Asta nu e un trend european dragi regizori. Este o molima si o luati unu' de la altu'!!! Eu am o alta perceptie vis a vis de regie....vezi Virgil Calotescu , Mircea Dragan , Sergiu Nicolaescu , Nicolae Corjos , Doru Nastase , Mircea Veroiu, Nae Caranfil si multi altii!...dar stai ca cei susnumiti filmau cu altceva , nu cu telefonul...si ca sa dau un exemplu sa inteleaga anti americanii de aici si fanii la Undeva in Palilula se intoarce si Aferim...peste cateva luni...sa zicem in octombrie, nu o sa mai stie nici dracu' de filmul asta ( pacat de actori , pentru ca sunt minunati) in schimb daca luam un film la intamplare ..sa zicem '' Alo aterizeaza strabunica...!'' si in momentul asta dupa 35 de ani stiu aproape toti de el. Asta e diferenta!!! By the way...sonorizarea VARZA!

Inca de la primele cadre observam ca avem un conflict care nu este intre doua generatii - tatal si fiul, merge chiar mai departe, spre un conflict intre personajul interior (Robert) care vrea sa evadeze in realitate bravand si personajul vedeta asa cum este perceput de fostii prieteni si apropiati. Robert (interpretat admirabil de Alex Papadopol), cauta un raspuns al framantarilor sale interioare in multitudinea de situatii ivite de-a lungul a 24 ore in care la o masa cu apropiatii si prietenii reface anumite legaturi afective si isi pune ordine in gandurile sale, prin care il ajuta sa ia o decizie finala asupra problemei majore care l-a adus acasa la tata pentru 1 zi, pentru o saptamana sau pentru restul vietii...

ACTORI BUNI ,FILM SLAB!!PRIN ASEMENEA FILME NE DAM SEAMA CA CINEMATOGRAFIA ROMANEASCA ESTE LA PAMINT!!SE POT ECRANIZA CARTILE DE AUTORI ROMANII!!MIMI BRANESCU LA SCENARIU S-A SURCLASAT FATA DE SCENARIILE DE LA LAS FIERBINTI!!

Un film de CĂCAT!!!!!! Inca un rebut romanesc.Un film de CĂCAT!!!!!! Inca un rebut romanesc.

Acasă la tata (2015)

– m-a castigat de la primul cadru
– ca buget cre’ca l-au facut cu 3 salarii si 88 de prietenii. still: hai cu o inca camera (s-au pierdut destule din cauza asta), HAI! cu lavaliere si nu doar ambiental la scene outdoor, si ‘pe noapte’ fu mult prea mult intuneric (cand nu era cazul)
– si merge si putina coloana sonora, da-o drq de saracie. faceai acasa.
– avem o tehnica (misto) de rupt cadru sacadat asa, mi-a placut
– in f bun contra-balans cu clasicul cadru lung romanesc ‘de autor’, si unul reusit
– mega-misto replici. poate cea mai buna potrivire intre ‘sictir’ & ‘la vita e bella’ d’aci de pana acum din ’90 incoace.
– foarte reusita fresca sociala. in front-subsidar punctat la fix criza generatiei fara ‘casa’
– “da-mi o…” si figuranta de la chiosc se blocheaza si scena ramane asa… misto :)
– ah! cat de bine da Vasluianu pe rolurile astea de golan (trening imitatie Adidas, par cret-slinosel, jaca de blugi – minunat! – “faiantzar” :) ). imi cam doream asta acu ceva timp, nu? hai ca intr-un ‘Blue Valentine’-ish romanesc l-as vedea bubui d’un Gopolan.
– dar si Ioana Flora super-jucat. mult mi-a placut. de remarcat si in acel mai reusit al lui Chisu.
– burstul lui miss Oprisor nici nu tine apa aici (vezi minunatul din “Marti, dupa Craciun”) si e nu chiar stralucit pozitionat. au cazut bucatele la montaj?
– multe cadre mare pe inserat. miam! cadru spre final, cu reflectie masina-n usa de la tara a “lu’ tata”.
– muraturile ;) puse probabil de socrii
– scena baii e una din cele mai triste scene .ro cu substrat so_far crez. aci o pocnit-o bine.
– si desi lunga, scena de sex e-n buna completare
– rezolutii? pt toata lumea – din condei – de final, fara sa schimbe deloc fondul, din contra.
– pe img, se termina ciclic: cum a inceput.

Taieturile alea sunt inovatoare pt cinema .ro – tine-v-ati obiceiul.

Replici:
– “-Ce ai adus in geanta aia? -Droguri!…-Pai ceva bun si pentru mine nu puteai sa aduci?” :)
– “am adus […] feliute de salam si de branzica”
– “mai stam si noi de vorba”
– “Poezia nu-i ca painea…” :)
– “nevasta-mea e ca sor-mea”
– “si perdeluta” prin baie
– “Am baut dar nu sunt beat”

Poate suntem obisnuiti cu moda americana a filmelor, sau poate Corneliu Porumboiu a ridicat stacheta sus, dar acest film mi-a adus aminte de o replica celebra din Filantropica: Ti-am vazut filmul (acolo era citirea unei carti). Slab.

Bine realizat, filmul are o poveste cu care ne putem identifica usor multi dintre noi...

Bazat pe o piesă de teatru şi un scenariu scrise de (actorul şi dramaturgul) Mimi Brănescu, filmul este debutul în regie al lui Andrei Cohn.
Prima cronica romaneasca despre film poate fi citita aici:
http://www.ziarulmetropolis.ro/acasa-la-tata-farsa-cu-accente-de-drama/