Sinopsis
Filmul, realizat de Geo Scripcariu, merge pe urmele familiilor de sasi si tigani din Ardeal si prezinta alternativ o familie din satul Merghindeal, situat aproape de orasul Agnita, in care sotia e tiganca (Adela) si sotul sas, si o alta in care sotia e sasoaica (Agnetha) si sotul tigan.
Dupa caderea Cortinei de Fier, majoritatea sasilor din Transilvania au emigrat in Germania. Desi in urma cu doar citeva decenii sasii se casatoreau aprope exclusiv doar intre ei, cei foarte putini care au ramas au inceput sa ia in considerare inclusiv casatoria cu tiganci.
Tiganii corturari pe de alta parte sunt la fel de sectari precum erau odinioara sasii. Ei nu accepta incurscrari cu alte etnii si risca o consagvinizare similara cu cea a saxonilor de odinioara.
In Merghideal mai sunt doar sapte sasi si o singura familie saxona "pura". Hilde face parte din aceasta familie si este comentatoarea avizata a schimbarilor - candva imposibile - din tesatura etnica si confesionala a locului in care s-a nascut.
"Avutia satului" este deja aproape in totalitate in mainile tiganilor corturari care trei luni pe an "cersuiesc" la Paris si cu banii stransi cumpara case si pamanturi, devenind noii latifundiari ai locului.
Sasoaica Hilde intretine relatii armonioase cu toata lumea si vinde ce poate produce in gospodarie (miere ecologica, oua de la gainile din batatura) pentru a-i trimite bani fiicei sale in Germania.
Familiile mixte sint intemeiate in mare parte cu tiganci "de casa" sau "de matase", mai emanicipate, din familii candva nomade, care au ajuns sa serveasca inainte de razboi pe langa gospodariile sasesti. Adela provine dintr-o astfel de familie. Sotul Agnethei insa este un fost caldarar ajuns muncitor necalificat in Sibiu odata cu industrializarea fortata impusa de regimul comunist.
Geo Scripcariu, regizorul si producatorul filmului a descoperit cu totul intamplator prima familie de acest fel in toamna anului 2000 pe cand facea o calatorie cu autostopul de la Sighisoara la Manastirea Sambata. Recent, urmand un master in Managementul Bunurilor Culturale, Geo si-a ales ca tema de dizertatie "Supravietuire si sincretism in Podisul Transilvaniei. Familii mixte de sasi si tigani", plecand de la premisa ca, daca exista cel putin o asemenea familie, ar putea sa mai fie si altele.
Intr-adevar, cercetarea a aratat ca exista cateva sute, poate peste o mie de astfel de familii in Transilvania. Toate familiile de acest gen au povesti iesite din comun legate de viata aspra expusa tuturor dificultatilor care provin din diferentele culturale si lingvistice, nasterii, cresterii si traiului cu multi copii, oprobriului comunitatii dominante (pana acum citeva decenii, predominant sasesti).
Povestile de viata din film sunt consecinte tarzii si neasteptate ale unui fenomen de migrare inceput acum aproape o mie de ani, odata cu venirea sasilor din Franconia (de undeva din apropierea Luxemburgului) in Transilvania, si trei secole mai tarziu prin cea a tiganilor, plecati chiar mai devreme din provincia Sindh, situata in Pakistanul de azi.
Versiunea subtitrata in limba engleza a documentarului "Adela si Agnetha" poate fi vazuta online la aceasta adresa:
http://tinyurl.com/58ta9x
Dupa caderea Cortinei de Fier, majoritatea sasilor din Transilvania au emigrat in Germania. Desi in urma cu doar citeva decenii sasii se casatoreau aprope exclusiv doar intre ei, cei foarte putini care au ramas au inceput sa ia in considerare inclusiv casatoria cu tiganci.
Tiganii corturari pe de alta parte sunt la fel de sectari precum erau odinioara sasii. Ei nu accepta incurscrari cu alte etnii si risca o consagvinizare similara cu cea a saxonilor de odinioara.
In Merghideal mai sunt doar sapte sasi si o singura familie saxona "pura". Hilde face parte din aceasta familie si este comentatoarea avizata a schimbarilor - candva imposibile - din tesatura etnica si confesionala a locului in care s-a nascut.
"Avutia satului" este deja aproape in totalitate in mainile tiganilor corturari care trei luni pe an "cersuiesc" la Paris si cu banii stransi cumpara case si pamanturi, devenind noii latifundiari ai locului.
Sasoaica Hilde intretine relatii armonioase cu toata lumea si vinde ce poate produce in gospodarie (miere ecologica, oua de la gainile din batatura) pentru a-i trimite bani fiicei sale in Germania.
Familiile mixte sint intemeiate in mare parte cu tiganci "de casa" sau "de matase", mai emanicipate, din familii candva nomade, care au ajuns sa serveasca inainte de razboi pe langa gospodariile sasesti. Adela provine dintr-o astfel de familie. Sotul Agnethei insa este un fost caldarar ajuns muncitor necalificat in Sibiu odata cu industrializarea fortata impusa de regimul comunist.
Geo Scripcariu, regizorul si producatorul filmului a descoperit cu totul intamplator prima familie de acest fel in toamna anului 2000 pe cand facea o calatorie cu autostopul de la Sighisoara la Manastirea Sambata. Recent, urmand un master in Managementul Bunurilor Culturale, Geo si-a ales ca tema de dizertatie "Supravietuire si sincretism in Podisul Transilvaniei. Familii mixte de sasi si tigani", plecand de la premisa ca, daca exista cel putin o asemenea familie, ar putea sa mai fie si altele.
Intr-adevar, cercetarea a aratat ca exista cateva sute, poate peste o mie de astfel de familii in Transilvania. Toate familiile de acest gen au povesti iesite din comun legate de viata aspra expusa tuturor dificultatilor care provin din diferentele culturale si lingvistice, nasterii, cresterii si traiului cu multi copii, oprobriului comunitatii dominante (pana acum citeva decenii, predominant sasesti).
Povestile de viata din film sunt consecinte tarzii si neasteptate ale unui fenomen de migrare inceput acum aproape o mie de ani, odata cu venirea sasilor din Franconia (de undeva din apropierea Luxemburgului) in Transilvania, si trei secole mai tarziu prin cea a tiganilor, plecati chiar mai devreme din provincia Sindh, situata in Pakistanul de azi.
Versiunea subtitrata in limba engleza a documentarului "Adela si Agnetha" poate fi vazuta online la aceasta adresa:
http://tinyurl.com/58ta9x
