Părerea criticului
Pornind de la un surprinzător și emoționant caz real, cel al supraviețuirii timp de 41 de zile pe mare, după un uragan, Adrift construiește din flashback-uri povestea de iubire și de călătorie pe mare a lui Tami (Shailene Woodley) și Richard (Sam Claflin), doi tineri visători, care au dorința arzătoare de naviga pentru a vedea lumea.
Cei doi acceptă să ducă contra cost un yaht de mari dimensiuni din Tahiti în San Diego. Banii le vor asigura bugetul necesar pentru o călătorie de un an până în America de Sud. Ce pare inițial o afacere de vis devine ulterior un coșmar. Cei doi îndrăgostiți vor avea de ținut piept unuia dintre cele mai mari uragane din istoria recentă, uraganul Raymond, fapt ce le va schimba radical destinul.
Scenariștii, printre care Tami Ashcraft, aleg sa înceapă acest puzzle ce va construi povestea, cu momentul ulterior uraganului, moment de relativă acalmie, ratând un debut în forță. Un prolog violent, ce să îi surprindă pe eroi în plină furtună, ar fi imprimat încă de la început spectatorului angoasa și tonul intens, de situație pe viață și pe moarte. Emoțiile puternice se mai recuperează pe parcurs, dar structura filmului, acest puzzle de momente pe mare și pe uscat, din trecutul și prezentul acțiunii, parcă deconstruiește, fărâmițează povestea și tensiunea. Nici nu reușește să ne aducă mai aproape de eroi. Totuși, talentul celor doi protagoniști mai echilibrează acest minus și aduce un pic de fior tragic. Un twist final face povestea să ni se perinde prin fața ochilor minții într-o nouă cheie, cu o miză emoțională sfâșietoare.
Shailene Woodley se achită onorabil de această aventură nautică chinuitoare, ne menține atenția, are capacitatea de a ne păstra curioși. Scenele de furtună oferă spectacolul căutat la un astfel de subiect. Lupta pentru supravieţuire nu vine însă cu momente de meditație sau substrat filozofic ori comentarii ale naratoarei. E un film cu o doză de spectacular și o declaraţie despre perseverenţă şi cutezanţă.
Cei doi acceptă să ducă contra cost un yaht de mari dimensiuni din Tahiti în San Diego. Banii le vor asigura bugetul necesar pentru o călătorie de un an până în America de Sud. Ce pare inițial o afacere de vis devine ulterior un coșmar. Cei doi îndrăgostiți vor avea de ținut piept unuia dintre cele mai mari uragane din istoria recentă, uraganul Raymond, fapt ce le va schimba radical destinul.
Scenariștii, printre care Tami Ashcraft, aleg sa înceapă acest puzzle ce va construi povestea, cu momentul ulterior uraganului, moment de relativă acalmie, ratând un debut în forță. Un prolog violent, ce să îi surprindă pe eroi în plină furtună, ar fi imprimat încă de la început spectatorului angoasa și tonul intens, de situație pe viață și pe moarte. Emoțiile puternice se mai recuperează pe parcurs, dar structura filmului, acest puzzle de momente pe mare și pe uscat, din trecutul și prezentul acțiunii, parcă deconstruiește, fărâmițează povestea și tensiunea. Nici nu reușește să ne aducă mai aproape de eroi. Totuși, talentul celor doi protagoniști mai echilibrează acest minus și aduce un pic de fior tragic. Un twist final face povestea să ni se perinde prin fața ochilor minții într-o nouă cheie, cu o miză emoțională sfâșietoare.
Shailene Woodley se achită onorabil de această aventură nautică chinuitoare, ne menține atenția, are capacitatea de a ne păstra curioși. Scenele de furtună oferă spectacolul căutat la un astfel de subiect. Lupta pentru supravieţuire nu vine însă cu momente de meditație sau substrat filozofic ori comentarii ale naratoarei. E un film cu o doză de spectacular și o declaraţie despre perseverenţă şi cutezanţă.
