Italia, sfârșitul secolului al XIX-lea. Patru familii muncesc din greu la ferma unui moșier din regiunea Bergamo, supraviețuind mizer de la o zi la alta și de la un an la altul. Unul dintre copii este remarcat de preotul local și trimis să învețe carte, dar își rupe saboții mergând zilnic 6 km pe jos până la școală. Înțelegând că fiul său poate avea un viitor mai bun, sărmanul său tată taie pe ascuns un arbore de pe domeniul stăpânului pentru a-i face saboți noi, iar adevărul se află până la urmă.
Conceput într-un stil asemănător neorealismului italian și folosind actori neprofesioniști, ”L'albero degli zoccoli” pare un album de familie simplu alcătuit din amintiri disparate despre viața grea a țăranilor italieni de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este, de fapt, o meditație lirică cu privire la inechitatea raporturilor sociale, la unitatea familiei creștine și la credința fără rezerve în Dumnezeu. Regizorul Ermanno Olmi descrie ritualuri zilnice și întâmplări extraordinare cu minuțiozitate și acuratețe etnografică.
Filmul este o cronică realistă a vieții simple, sensibilă și plină de compasiune, care îți aduce aminte de valorile umane ignorate prea adesea. Te face să simți că ești binecuvântat, că micile tale probleme sunt nimicuri în comparație cu necazurile personajelor din film, că trebuie să ierți slăbiciunile celorlalți și că ai datoria să împarți din belșugul tău celor mai năpăstuiți oameni. A fi om e lucru mare.
Conceput într-un stil asemănător neorealismului italian și folosind actori neprofesioniști, ”L'albero degli zoccoli” pare un album de familie simplu alcătuit din amintiri disparate despre viața grea a țăranilor italieni de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este, de fapt, o meditație lirică cu privire la inechitatea raporturilor sociale, la unitatea familiei creștine și la credința fără rezerve în Dumnezeu. Regizorul Ermanno Olmi descrie ritualuri zilnice și întâmplări extraordinare cu minuțiozitate și acuratețe etnografică.
Filmul este o cronică realistă a vieții simple, sensibilă și plină de compasiune, care îți aduce aminte de valorile umane ignorate prea adesea. Te face să simți că ești binecuvântat, că micile tale probleme sunt nimicuri în comparație cu necazurile personajelor din film, că trebuie să ierți slăbiciunile celorlalți și că ai datoria să împarți din belșugul tău celor mai năpăstuiți oameni. A fi om e lucru mare.