Comentarii Comentează
  • Kul
    pe 22 Iunie 2019 17:46
    Amanda (2018)

    – de inceput: ce regie proasta, neglijenta. le: editare pentru compromis durata? de vazut un director’s cut?
    – copii, pastișe și tributuri
    – misto cadrele de pe bicicleta. le: toate cadrele de miscare, dar chiar o poezie pe miscare. #depuslarana
    – politia & antitero prin parcuri si locuri de joaca
    – teste de maturitate
    – scene f aglomerate, multi timpi
    – chiar fetisuri pentru cadre pe bicla, si bine-i sta
    – za very french way of (not) dealing with emotions
    – misto soundtrack, ff potrivit
    – ce misto joaca pustoaica! performanta pentru varsta ei (&yet again, regizor)
    – si la final rupe filmul (la propriu, pe imagine, gen 4th wall) si o da tot in parcuri
    – si replica de final, ramai pana la final ca asa se joaca jocul, pana ultimul moment. ce-a vrut sa zica poetu’ cu asta? beats me. ca natiunea franceza, ca da-i si lupta, ca… nu’s.

    Film de autor. Are un stil aparte – mi-ar fi placut un ritm mai relaxat, mai ales la inceput. Foarte pe probleme, v nice script pe partea asta.