Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber (2009)

O varianta mai trista a amintirilor. 2 filmulețe, fără legătură între ele, însă destul de dramatice. Mi-a plăcut mult mai mult prima parte a filmului.

Am vazut cu multa vreme in urma acest film.Nu e poate la nivelul multpremiatului 432 dar are ceva de spus.

A doua parte al unei realizari elocvente asupra modului in care, noi, cetatenii Romaniei comuniste, trebuia sa ne adaptam ororilor comise de activistii regimului respectiv.

Merita 8 stele, la fel ca si partea 1. E un film foarte bun. Prima parte era mai mult genul de comedie.

O partea a 2 a la fel de intersanta ca si prima,chiar nu ma asteptam!Mi-a placut mult faza cu sticlele,iti puteai oare cumparai o Dacie,vanzand sticle ?? Hmm...

Prezentând două realităţi ale "Epocii de Aur" (vânzarea de sticle goale şi jefuirea societăţilor comerciale de către proprii angajaţi), "Amintiri din Epoca de Aur 2" ne readuce în atmosfera deceniului '80 al secolului al XX-lea. Filmul nu depăşeşte valoarea artistică a unui banc şi înfăţişează cu umor nişte amănunte reale, dar marginale, ale acelei perioade, încercând să creeze falsa impresie că tocmai ele erau regula şi nu excepţia vieţii în comunism. Minimalist recunoscut, regizorul Cristian Mungiu (provenit, ca şi sora sa mai mare, din familia unui profesor universitar şi medic, profesii bine plătite) îşi poartă spectatorii prin interioare înguste şi mizerabile şi prin spaţii exterioare pustii şi încremenite în timp, dorind să satirizeze o perioadă grea din viaţa românilor, dar care a avut şi evidente părţi bune.

Referindu-mă la cele două povestiri care formează cuprinsul filmului, se poate constata că ele sunt narate cursiv şi interesant, dar suferă din cauza încrâncenării regizorului (efect probabil al propriilor sale frustrări) şi mai ales din cauza interpretărilor proaste. Filmul este amuzant ca snoavă urbană, dar fără niciun fel de relevanţă artistică sau socială. Situaţia reală era alta, iar cei care îşi doresc să afle cum s-a trăit în "Epoca de Aur" nu trebuie să se ia după filmul lui Mungiu. Doar cei care vor să râdă sau nostalgicii comunişti se mai pot uita cu plăcere la acest film.

Desi nu e la fel de amuzant ca si celalalt este un film foarte bun . Aici se pune baza pe dramele din vietile unor oameni captivi in principiile si regulile de functionare ale societatii in cauza.

Din pacate partea a doua nu este la fel de reusita ca si prima, fiind mult mai trista, insa per total este bunicica.

Mie personal mi-a placut cel mai mult legenda soferului, cu Vlad Ivanov. Poate si pentru ca mi s-a parut mai realista, mai verosimila decat celelalte.

desi este un film romanesc, nu am avut nici o fractiune de secunda de plictiseala, merita vazut acest film.

Pentru cei ce au trait in acele vremuri, vai de mama lor....generatia de dupa '89 nu va intelege cu adevarat ce au simtit parintii lor cand au fost tineri sau angajati in munca....Un film dureros de real.

Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber este o comedie romaneasca interesanta si mie unul mi-a placut

legendele din aceasta serie sunt ceva mai slabute decat in prima parte.cateva detalii au sifonat veridicitatea istorisirilor:dupa cum bine a mentionat Adrlk sticla de Coca-Cola nu avea ce cauta in cadru iar pt masina de militie din prima legenda trebuia sa caute ceva mai bine dupa o alta dacie care sa nu fie "inzestrata" cu bare de modele aparute ulterior.

pot spune ca sunt foarte interesante legendele , mai ales pentru cei care s-au nascut dupa revolutie si nu le cunosc ! nota 9/10 !

Da, un film romanesc bun. Cu farmec dat de legendele urbane si de situatiile amuzante si absurde in care te puteai trezi. In sfarsit, atmosfera nu e apasatoare si jocul actorilor este natural, discret si lejer. Nu vrea sa iti 'vanda' nimic. Ambele parti au aceleasi caracteristici si te lasa cu aceeasi impresie. 6.5/10

Filmul reuseste foarte bine sa creieze atmosfera acelor ani.Este compus din 2 parti , in prima 2 tineri pretind ca sunt de la Institutul Chimic si solicita monste , intai de apa apoi de aer, pentru a valorifica sticlele care tin loc de recipient.In partea a doua este vorba despre un sofer(Vlad Ivanov-excelenta interpretare)la Avicola care vinde niste oua unei femei care se ocupa de o cabana si de care ii si place.Numai cine nu a trait vremurile acelea nu stie micile invarteli pe care trebuia sa le faci ca sa iti asiguri unele produse sau servici foarte bine surprinse in a 2 parte.

Un film interesant,deoarece arata cum era Romania pe vremea comunismului,o comedie buna...Cel mai mult mi-a placut prima legenda!!!Nota 8

Foarte tare si acesta. Prima legenda mi-a placut mai mult. Lipsesc din ea scenele de dragoste (clar, cu un scop anume, si-acela de a arata ca in comunism erau si alte lucruri mai importante, cum ar fi sa faci rost de bani) si culmea, n-am vazut nimic pervers. E o superproductie ce merita vazuta.

mi-a placut filmul, mai ales faza cand doarme porcul in casa invelit cu covorul :-)))))

Nu stiu sigur despre ce este filmul,nici nu ma intereseaza...am observat doar ca se intersecteaza cu comunismul ceea ce este un bun prilej de a aduce in lumina un lucru putin stiut despre Romania si istoria ei:fenomenul pitesti.putini au auzit de el si mai putini stiu ce a insemnat intrati pe www.experimentulpitesti.org si veti afla lucruri care nu se vor stiute.multumesc

Mai are anumite scapari...ala e fotbalist acum,nu in 1980

am inteles k e tare filmul,astept sa il vad !....daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Pentru cei tineri filmul arata mentalitatea omului in comunism. Sunt intradevar greseli dar pot fi trecute cu vederea. Vizionare placuta!

Legenda vanzatorilor de aer:
In anii 80, aproape ca nu mai exista initiativa privata: toata lumea era salariata la stat. Dar unii oameni aveau idei.
La usa Crinei, inca eleva, suna Bughi, un baiat frumos, care ii cere un borcan cu apa. Crina i-l da si se avanta alaturi de el intr-un fel de Bonnie si Clyde al sticlelor goale.

Legenda soferului de gaini:
De ani de zile, Grigore, sofer la Avicola, transporta gaini vii de la Baia Mare la Constanta. Are un consemn: stie ca orice s-ar intampla, pana seara trebuie sa predea camionul sigilat la destinatie.
Odata, inainte de Pasti, cineva ii fura pe traseu rotile de la camion. Grigore trebuie sa innopteze la un han si deschide pentru prima data camionul de pasari fara sa banuiasca legatura intre hangita de care ii place, incarcatura pe care o poarta si viata pe care o duce.

Legenda curcanului zburator:
O fata de la tara are drept prieten un curcan pe care se straduieste sa-l invete diferenta dintre cerc si patrat. Culmea e ca si reuseste.

Această parte, deşi păstrează umorul celorlalte patru fragmente, nu se ridică la nivelul primei părţi, Tovarăşi, frumoasă e viaţa!. Cu toate astea, având în vedere că acum putem vedea cu adevărat mână regizorului Mungiu în proiectul Amintiri din Epoca de Aur, e clar că nu trebuie ratat. Aţi văzut prima parte? V-a plăcut? Aţi râs mult şi sănătos? Atunci, e clar, trebuie să vedeţi şi partea a doua. Dacă nu aţi avut timp să vedeţi Tovarăşi, frumoasă e viaţa! până acum, atunci e la fel de clar – trebuie să le vedeţi pe amândouă cât mai repede. Filmele româneşti bune sunt puţine şi ies rar. Acum avem ocazia să vedem 3 filme (scurte) româneşti bune. Să nu irosim această oportunitate. Vizionare plăcută!

foarte bun filmul.......unul dintre cele mai bune pe care le-am vazut......

Multumesc lui Pitbull pentru explicatia cu Povestea Curcanului (ma miram de numarul masinii care este din ultimii 6, 7 ani) si desigur mai sunt si alte inadvertente.

Totusi Partea a doua este lipsita de emotie: nici nu se rade, nici nu te intristeaza. Eu unul, cred ca mai bine Mungiu ramanea la primele 4 povesti din prima parte: Tovarasi, frumoasa e viata!

Pentru cinefili, vedeti Prima Parte (Tovarasi, frumoasa e viata!) - se rade bine la cele 4 povesti-legende, a doua (Dragoste in timpul liber) cele 2 povesti plus cea a curcanului, mai bine NU !!!

Daca mai iese inca un film in serie, ar fi bine sa fiti atenti la detalii. Ce este cu pet ul de Coca Cola, cu dacia cu numere de dupa 90 si cu rovigneta in geam si mai ales ce e cu berea la cutie de la sfarsit?!? Imi pare rau, dar ati dat-o in bara lamentabil la povestea 3... ca sa nu ma zic de faptul ca la un moment dat prin fata unitatii militare trece un camion inscriptionat Altex ( sa zicem ca nu mai aveati pelicula de inca o dubla). Dar celelalte... greseli inadmisibile. Diavolul sta in detalii, iar detalii dau intregul.

In toate cele 3 povesti este vorba despre dragoste:
in prima, pentru ca ea afla ca el are pile in partid (nu in PSD ci in PCR caci vorbim despre o alta epoca)...are demnitate si...renunta.
in a doua poveste, care este f.buna, emotionanta, subtila si suava (f.bine sustinuta de Vladimir Ivanov) este vorba despre un barbat matur si insurat care incepe sa se indragosteasca de o alta femeie.
iar in a treia poveste este vorba despre dragostea pt. mama cea bolnava dar si pentru curcanul (pasarea) care urmeaza sa fie sacrificat pt. domn' doctor. Aici, ca sa intelegem ca nimic nu s-a schimbat( de atunci pana in prezent) in relatiile pacient-doctor, sau in armata RO, apar elementele de actualitate.
Recunosc ca nu mi-a placut aceasta serie la fel de mult ca cealalta si-i dat 7 stelute cu indulgenta pt. ca a fost foarte buna povestea soferului.

Ieri pe la orele 20 nu mai aveai loc să arunci un ac în sala Studio. N-am mai văzut din anii 80, din Epoca de Aur, de la Tulcea când mergeam cu mama la filme cu Louis de Funes, o sală plină ochi cu oameni veniţi să vadă un film.

Dragostea în timpul liber e foarte tristă în anii ’80. Căci dragostea trece prin stomac. Nu-i timp de sentimente, de intropspecţii, de autoanalize, de îmbrăţişări pasionale, de săruturi pătimaşe. Ele sunt excluse cu premeditare din film. Căci personajele trebuie să supravieţuiască cumva: să facă rost de 300 de lei pentru a pleca la Forum la Costineşti de 1 Mai, sau de ouă, pui, pipote, să dea şpăgi la doctori.

Cele trei legende ce compun ce-a de-a doua parte (Legenda vânzătorilor de aer, Legenda şoferului de găini şi Legenda curcanului zburător) sunt cufundate într-o atmosferă apăsătoare, de frică organică, mult mai aproape de 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile. Singurul lucru care uneşte cele două parţi ale Amintirilor este minuţioasa grijă de a recompune cadrul în care se defăşoară scenele, de a scoate din uitarea celor 20 de ani, obiecte (sticlele de sana, carpetele de pe pereţi, bărcuţele din spatele blocului), muzici (Al Bano şi Romina), cuvinte (bairam).

Oamenii nu mai au timp să fie, preocupaţi fiind să aibă.
http://punctsicontrabas.blogspot.com/

daca prima parte a fost numai rasete, a doua a fost trista. cum o sa fie a treia parte? :))

Voi da curs invitatiei la acest film. Prima parte se face ca am vazut-o cu o fosta colega de scoala generala. Amandoi ne-am amintit intr-un mod nostim despre comunism, despre mizerie, despre ideologie falsa. Multumesc Cristi Mungiu.

Cred ca l-as viziona doar de dragul regizorului Cristian Mungiu, ca in rest filmele romanesti lasa mult de dorit!