Un film destul de slab fara logica, foarte putin SF, in care se amesteca binele si raul in asa fel ca nu mai intelegi ce e bine si cei rau, in care ideea principala este ca nationalizarea distruge totul si ca cei care vor sa faca profit sunt oameni mai buni decat cei care doresc nationalizarea, chiar daca au o gramada de bani si nu le pasa de cei care n-au ce manca. Capitalistii nu vor sa imparta cu nimeni banii si ideile lor si sunt dispusi sa mearga chiar in inchisoare in numele profitului. De indata ce am vazut si cea de-a doua parte mi-am dat seama ca autoarea romanului dupa care a fost realizat filmul a fost o victima a comunismului, iar ceea ceea ce a scris au fost niste frustrari traite.
P.S. A nu se intelege ca sunt adeptul comunismului!
mtraianc
pe 14 Mai 2013 19:52
doar nota 6 .............................................................................................
GALD
pe 12 Mai 2013 20:52
Un film pentru care trebuie sa te pregatesti psihic sa-l accepti.
Un film ce vehiculeaza cu multe idei fundamentale, dar puse intr-un ritm fluid si de actiune.
Hotia guvernatilor si a cercurilor de interese, care stopeaza progresul si idealurile este scoasa la iveala intr-un mod foarte explicit. Oare Anonymus au facut filmul pentru a ne pune in garda.
NU-L RATATI!
Este si partea a II-a, imediat ma uit la ea.
adrian_iasi
pe 11 Martie 2013 16:56
L-am vazut si chiar m-a placut, e un film care face toti banii chiar daca in cea de a doua parte sunt schimbati actorii ce interpreteaza personajele principale, schimbarea nu dezavantajeaza cu nimic. Desi initial am fost cam sceptic fata de acest film am fost placut surprins. Filmul e de urmarit!
bornfree
pe 04 Iunie 2012 18:28
aristocratic cu subiect inteligent si contemporan, si e cu Taylor Schilling
Utube
pe 18 Aprilie 2012 22:04
Este un film de acţiune realizat după romanul cu acelaşi nume al scriitoarei Ayn Rand (născută Alissa Zinovievna Rosenbaum 2 februarie 1905, Petersburg, Rusia, decedată la 6 martie 1982, New York), pelicula având o mare problemă, tocmai din această pricină, pentru că romanul care-l inspiră este foarte voluminos, are foarte multe descrieri amănunţite ale tuturor personajelor, faptelor şi situaţiilor, realizatorului fiindu-i aproape imposibil să cuprindă savoarea şi detaliile scrierii literare în 97 de minute şi mai ales cu un buget alocat relativ redus, pentru o producţie de o asemenea anvergură.
Tocmai datorită celor prezentate mai sus, începutul filmului poate fi derutant pentru unii cinefili, prezentând foarte multe situaţii şi personaje în scene foarte multe şi foarte scurte, având toate şansele să pierzi firul descrierii ca să nu mai vorbim de firul acţiunii. Totuşi, la un moment dat, scenele devin mai lungi căpătând mai multă esenţă iar ceaţa care s-a aşezat, eventual, pe comprehensibilitatea peliculei, se risipeşte lăsând locul acţiunii concrete şi începând, încet încet, să releve plotul care stă la baza realizării cărţii şi a filmului, desigur.
Romanul care stă la baza filmului fiind foarte vechi, a fost scris în anul 1957, în ideile care reies, în urma desfăşurării scenelor, se simte un uşor iz de „naftalină”, adică ideile şi acţiunile par uşor depăşite de vreme, având mai mult o tentă de „vintange” decât de noutate.
Privit prin prisma zilelor noastre plotul cărţii şi al filmului suferă foarte mult de credibilitate deoarece dacă la început cinefilul tinde să simpatizeze cu măsurile antirust şi anticorporaţie luate de un posibil guvern american în exerciţiu, pentru a ajuta o populaţie care-şi duce traiul zilnic tot mai greu, continuarea măsurilor severe impuse de guvern schimbă percepţia spectatorului lăsând impresia unui guvern dictatorial şi corupt care lucrează în folosul şi pentru un grup restrâns de acoliţi, lucru foarte improbabil a se întâmpla de la sine în SUA, fără o revoluţie socială de stânga, aşa cum de obicei vin la putere guvernele dictatoriale.
Actorii nu sunt toţi nume sonore sau super-vedete dar încearcă, şi pe alocuri chiar reuşesc, să transmită atmosfera anilor respectivi precum şi emoţiile ce reies din scenele interpretate. Realizarea filmului este bună iar unele scene sunt foarte frumoase şi chiar spectaculoase, de exemplificat fiind cursa primului tren pe noul tronson de cale ferată realizat din super-oţelul mult controversat.
Misterul filmului este construit gradual, fiind foarte bine dozat în ciuda unor conturări superficiale ale personajelor direct implicate, conturări care ar fi ajutat cinefilul la o mai bună înţelegere a importanţei sau poziţiei cheie pe care o deţin acele personaje în plotul peliculei. Totuşi, şi la acest capitol plotul prezintă o fisură, pentru că, privit obiectiv şi prin prisma faptului că „nimeni nu este de neânlocuit”, întregul plot poate să cadă asemeni unui castel de nisip.
Finalul este spectaculos şi plin de mister lăsând, evident de înţeles, că urmează şi o continuare.
Vizionare plăcută!
dmsteaua
pe 23 Martie 2012 11:12
Am vazut filmul,nu e cu A. Jolie,dar e destul de bun.Astept part.2.
tinaadriana
pe 09 Februarie 2011 09:53
nota nu dau ca nu lam vazut dar cred ca e bun de oare ce angelina e cea mai buna actrita dar sa nu uitam si de jessica alba fac niste filme trasnetde bune..........
P.S. A nu se intelege ca sunt adeptul comunismului!
Un film ce vehiculeaza cu multe idei fundamentale, dar puse intr-un ritm fluid si de actiune.
Hotia guvernatilor si a cercurilor de interese, care stopeaza progresul si idealurile este scoasa la iveala intr-un mod foarte explicit. Oare Anonymus au facut filmul pentru a ne pune in garda.
NU-L RATATI!
Este si partea a II-a, imediat ma uit la ea.
Tocmai datorită celor prezentate mai sus, începutul filmului poate fi derutant pentru unii cinefili, prezentând foarte multe situaţii şi personaje în scene foarte multe şi foarte scurte, având toate şansele să pierzi firul descrierii ca să nu mai vorbim de firul acţiunii. Totuşi, la un moment dat, scenele devin mai lungi căpătând mai multă esenţă iar ceaţa care s-a aşezat, eventual, pe comprehensibilitatea peliculei, se risipeşte lăsând locul acţiunii concrete şi începând, încet încet, să releve plotul care stă la baza realizării cărţii şi a filmului, desigur.
Romanul care stă la baza filmului fiind foarte vechi, a fost scris în anul 1957, în ideile care reies, în urma desfăşurării scenelor, se simte un uşor iz de „naftalină”, adică ideile şi acţiunile par uşor depăşite de vreme, având mai mult o tentă de „vintange” decât de noutate.
Privit prin prisma zilelor noastre plotul cărţii şi al filmului suferă foarte mult de credibilitate deoarece dacă la început cinefilul tinde să simpatizeze cu măsurile antirust şi anticorporaţie luate de un posibil guvern american în exerciţiu, pentru a ajuta o populaţie care-şi duce traiul zilnic tot mai greu, continuarea măsurilor severe impuse de guvern schimbă percepţia spectatorului lăsând impresia unui guvern dictatorial şi corupt care lucrează în folosul şi pentru un grup restrâns de acoliţi, lucru foarte improbabil a se întâmpla de la sine în SUA, fără o revoluţie socială de stânga, aşa cum de obicei vin la putere guvernele dictatoriale.
Actorii nu sunt toţi nume sonore sau super-vedete dar încearcă, şi pe alocuri chiar reuşesc, să transmită atmosfera anilor respectivi precum şi emoţiile ce reies din scenele interpretate. Realizarea filmului este bună iar unele scene sunt foarte frumoase şi chiar spectaculoase, de exemplificat fiind cursa primului tren pe noul tronson de cale ferată realizat din super-oţelul mult controversat.
Misterul filmului este construit gradual, fiind foarte bine dozat în ciuda unor conturări superficiale ale personajelor direct implicate, conturări care ar fi ajutat cinefilul la o mai bună înţelegere a importanţei sau poziţiei cheie pe care o deţin acele personaje în plotul peliculei. Totuşi, şi la acest capitol plotul prezintă o fisură, pentru că, privit obiectiv şi prin prisma faptului că „nimeni nu este de neânlocuit”, întregul plot poate să cadă asemeni unui castel de nisip.
Finalul este spectaculos şi plin de mister lăsând, evident de înţeles, că urmează şi o continuare.
Vizionare plăcută!