Cand ai impresia că firul narativ se termină și că nu mai are ce să se întâmple, totul ia o întorsătură de situație neașteptată și te debusolează, șochează și îngrozește.
Filmul nu e pentru toată lumea, dificil de înțeles, iar finalul te lasă nelămurit. Joaquin face un rol incredibil!
viki199-
pe 09 Iulie 2023 23:35
( Va recomand sa vedeti acest film cu mintea odihnita ...nu e un film de relaxare )
Studio A24 ne impresioneaza din noua cu un film de calitate dar greoi pentru publicul larg. Filmul este greu de urmarit deoarece nu traseaza o linie intre realitate si " REALITATEA LUI BEAU ". ( 90 % din film e doar imaginatia lui BEAU ) . Beau este un om de varsta mijlocie care nu poate trece de moartea mamei sale ( cu care a fost in stransa legatura ) si care pe zi ce trece pierde lupta cu axietatea pana in ziua in care se sinucide ( nu se stie cauza reala a sinucideri pentru ca in film moartea lui BEAU este prezentata ca un fel de naufragiu " din vina lui BEAU" ) intentionat sau accidental cu o supradoza de medicamente prescrise de terapeutul sau ( care parea depasit de situatie ).
MESAJUL FILMULUI
Psihiatria este printre cele mai putin de succes ramuri ale medicinei. Tot auzim minciuna asta frumoasa ca daca ai drepresie , anxietate si alte tulburari mintale sa te duci la psihiatru cu 5-10 sedinte si 3 cutii de pastile te ai vindecat si esti sanatos.... in realitate adevarata batalie e tu cu tine , doar tu poti sa te intorci din intuneric. Pastilele sunt un ajutor pana se invata creierul cu ele si vrea din ce in ce mai mult, iar din ce in ce mai mult afecteaza alte organe.... Medicul e doar un sfatuitor. Nu exista pastila minune.
Asta arata filmul acesta lupta unor oameni cu tulburarile mintale, un subiect tabu , un moft pentru unii dar e o lupta si o suferinta care din pacate se poate termina tragic ....
filipnita
pe 16 Iunie 2023 22:13
Ari Aster continuă să surprindă cu un alt thriller despre durerea devastatoare a pierderii unui personaj atât de semnificativ pentru fiecare om: mama acestuia. Într-o odisee nebună ce are ca scop final revederea cu mama sa, personajul Beau reușește să cuprindă toate emoțiile și stările cu care se confruntă ființa umană la aflarea veștii tragice că mama sa a murit. Cu toate că îmbină elemente asemănătoare cu celelalte filme ale lui Ari Aster, Hereditary (2018) și Midsommar (2019), Beau Is Afraid se remarcă prin accentuarea unui sentiment de care deseori nu suntem conștienți, dar care poate să crească constant în adâncul nostru: frica. Lipsit de figura paternă încă din copilărie, caracterul lui Beau se construiește în jurul mamei sale, iar acesta ajunge să-i preia, așa cum recunoaște și aceasta, toate fricile și nesiguranțele transmise din generație în generație. Rezultă astfel un Beau continuu paranoic, nesigur pe deciziile sale, adesea incoerent, ce eșuează constant în a-și atinge unicul scop al acestei aventuri: răzbunarea pe figura maternă, care l-a făcut să-și piardă siguranța în sine și modul în care se raportează asupra lumii înconjurătoare. Într-un final, însă, ambiția lui Beau se prăbușește în momentul în care este pus față în față cu fricile acestuia, care, în cele din urmă, îl înving într-o luptă psihologică, ce poate avea multiple înțelesuri, dar cred că fiecare poate trage propria concluzie. Deși nu îl consider o tragi-comedie (așa cum se sugerează), Beau Is Afraid reușește să iasă din tipicul filmelor horror și să ofere o analiză profundă a unui personaj controlat de frici. 8/10
Mishu25
pe 12 Mai 2023 19:07
Cum e noua experiență Ari Aster? Ca acele coșmaruri în care ai ceva urgent de făcut, dar la fiecare pas, altceva neasteptat te ține în loc sau te trimite în alta directie, într-o realitate familiară, dar ușor distorsionată, în care se amestecă locuri si personaje care în mod normal nu ar fi împreună nici fizic si poate nici temporal, iar tu ești singurul frustrat de cât de ridicol e tot ce se întampla.
La fel ca Hereditary si Midsommar, pe care le-am revazut acum la cinema consecutiv, s-ar putea sa fie nevoie de mult timp după terminarea vizionarii pentru a se obisnui creierul ce a văzut. La distanta de câțiva ani mi-au placut mult mai mult decat prima dată. Dar daca va intereseaza acest film, vă sfătuiesc să-l vedeti la cinema, e genul de film despre care unii vor spune ca 'n-au ințeles nimic', de obicei cei ce se uită cu celularul în fața si ridica ochii doar când e un zgomot sau când 'se întamplă ceva'. Pentru că nu e de înteles, ci de simțit, iar pentru asta ai nevoie de o experiență neîntreruptă.
Filmul nu e pentru toată lumea, dificil de înțeles, iar finalul te lasă nelămurit. Joaquin face un rol incredibil!
Studio A24 ne impresioneaza din noua cu un film de calitate dar greoi pentru publicul larg. Filmul este greu de urmarit deoarece nu traseaza o linie intre realitate si " REALITATEA LUI BEAU ". ( 90 % din film e doar imaginatia lui BEAU ) . Beau este un om de varsta mijlocie care nu poate trece de moartea mamei sale ( cu care a fost in stransa legatura ) si care pe zi ce trece pierde lupta cu axietatea pana in ziua in care se sinucide ( nu se stie cauza reala a sinucideri pentru ca in film moartea lui BEAU este prezentata ca un fel de naufragiu " din vina lui BEAU" ) intentionat sau accidental cu o supradoza de medicamente prescrise de terapeutul sau ( care parea depasit de situatie ).
MESAJUL FILMULUI
Psihiatria este printre cele mai putin de succes ramuri ale medicinei. Tot auzim minciuna asta frumoasa ca daca ai drepresie , anxietate si alte tulburari mintale sa te duci la psihiatru cu 5-10 sedinte si 3 cutii de pastile te ai vindecat si esti sanatos.... in realitate adevarata batalie e tu cu tine , doar tu poti sa te intorci din intuneric. Pastilele sunt un ajutor pana se invata creierul cu ele si vrea din ce in ce mai mult, iar din ce in ce mai mult afecteaza alte organe.... Medicul e doar un sfatuitor. Nu exista pastila minune.
Asta arata filmul acesta lupta unor oameni cu tulburarile mintale, un subiect tabu , un moft pentru unii dar e o lupta si o suferinta care din pacate se poate termina tragic ....
La fel ca Hereditary si Midsommar, pe care le-am revazut acum la cinema consecutiv, s-ar putea sa fie nevoie de mult timp după terminarea vizionarii pentru a se obisnui creierul ce a văzut. La distanta de câțiva ani mi-au placut mult mai mult decat prima dată. Dar daca va intereseaza acest film, vă sfătuiesc să-l vedeti la cinema, e genul de film despre care unii vor spune ca 'n-au ințeles nimic', de obicei cei ce se uită cu celularul în fața si ridica ochii doar când e un zgomot sau când 'se întamplă ceva'. Pentru că nu e de înteles, ci de simțit, iar pentru asta ai nevoie de o experiență neîntreruptă.