Before Sunset (2004)

Eu am inceput sa vad trilogia de la sfârșit la cap ???? After before m-a cucerit prin naturalețea conversatiilor și prin adevărul celor discutate. Before sunset, păstrează, ca să zic asa, aceeași naturalețe ( nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul), însă discuțiile sunt puțin mai haotice. Pe undeva e normal având în vedere ca în aceasta parte ambii protagoniști erau mai tineri.

Urmează Before sunrise.... ????

Foarte interesant și relaxant filmul..este ca o piesă de teatru..filmul se axează strict pe discuția dintre două personaje cu dialoguri amuzante, depănând amintiri frumoase în care sunt convins că oricine s-ar regăsi, îl recomand tuturor..

Un inceput bunicel,apoi are o continuare ciudata si cu fel si fel de discutii aberante. Spre finalul filmulul simti incheierea sa ,aceasta fiind una de neinteles. O porcarie de film

Filmul reprezinta a doua parte al povestirii romantice, traita intens acum ceva vreme, in care gasim o retraire profunda a sentimentelor de dragoste, in prezent, intr-o cu totul alta conjunctura matrimoniala.

Desi incepuse la fel ca prima parte ,mai lent,si credeam ca este mai slab,insa pana la urma a fost la fel de intersant ca primul,ba poate mai intersant,avand in vedere faptul ca este continuat la 9 ani distanta ! Acum vreau sa urmaresc si partea a 3 a,sa vedem cum se incheie aceasta triologie super intersanta,cu totul si cu totul ceva unic !

recomand sa fugi tare din sala de la filmul asta inainte sa treaca primul sfert de ora,si asta desi e un pic mai ok ca prima parte aia din Viena care m-a plictistit crunt . film de tipe te doare capul

Dar nu imi spune mare lucru, de vina e si distributia, care nu a fost cea mai fericita.

continuarea banala a unei prime parti aproape la fel de banala, in care actorii au dialoguri mult prea banale si fara sens.

tare faza cand ea se enerva si ii spunea alege degetul!

O continuare asteptată! Aceleaşi personaje deschise şi nealterate de idei preconcepute care se simt conectate de la primul schimb de priviri. Idila efemeră trăită în Viena rămâne în amintirea celor doi ca o amprentă, ca cea mai luminoasă perioadă din viaţa lor, iar în momentul reîntâlnirii scânteia se reaprinde şi cei doi încercă să se redescopere, să regăsească acea persoana întânită în tren şi care la momentul respectiv părea că este tot ce şi-au dorit. Filmul se ridică la aşteptări şi a fost o plăcere să-l urmăresc.

Min. 33 “(…) Câteodatã pun lucruri în sertare în mintea mea si uit de ele.
Este mai putin dureros sã dai la o parte lucrurile decât sã trãiesti cu ele.
Min. 34: Amintirea este un lucru minunat dacã nu trebuie sã te confrunti cu trecutul.(…)
Min 56: Chiar si sã fiu singurã este mai bine decât sã stau lângã un iubit
si sã mã simt singurã.
(…) Mi-a amintit cât eram de romanticã...
cât de mult credeam în lucruri... iar acum nu mai cred în nimic
(…) Într-un fel am investit tot
Min 58: Nu poti trãi încercând sa eviti durerea...
Min 62: trebuie sã existe mai multã dragoste decât angajament (…)
Min 71: Chiar si mâine, în alte brate
Inima mea va fi a ta pânã la moarte (…)”

Continuare a lui "Before Sunrise" (1995), acest film relatează întâlnirea întâmplătoare la Paris după 9 ani a celor doi foşti studenţi care se cunoscuseră într-un tren şi trăiseră la Viena o frumoasă poveste de dragoste de o noapte. Timpul a trecut, dar ei au rămas aceleaşi personaje fascinante. Conversaţiile nu mai au aceeaşi inocenţă şi aceeaşi pasiune ca în primul film şi sunt pe alocuri greu de urmărit; în plus, sunt mai vulgare şi denotă uneori snobism.

Personajele spun că trăiesc prezentul, dar nu fac decât să vorbească, deşi ar putea să se exprime şi nonverbal. Autorii filmului au exagerat cu acest tip de interacţiune, pentru că toţi oamenii au nevoie şi de momente de reflecţie, nu numai de discuţii. Părerea mea este că personajele îşi complică mult propriile vieţi. For God's sake, se află în Paris, oraşul iubirii, şi se comportă ca doi oameni în vârstă plini de regrete şi care trăiesc doar din amintiri.

Într-un final, după o serie de conversaţii monotone, cei doi încep să-şi deschidă sufletul şi să renunţe la platitudinile rostite până atunci. Ambii sunt nefericiţi şi singurul lor moment din viaţă de care vor să-şi amintească este acea noapte petrecută la Viena. Finalul este deschis, dar uşor de anticipat. Nu văd posibilă o relaţie dintre ei, ambii având angajamente pe care nu le pot încălca cu uşurinţă. Şi atunci rămân doar amintirile şi regretele cu privire la faptul că şi-au irosit acea şansă mai demult.

o continuare nu la fel de reusita ca si prima zic eu,are destule momente de plictiseala pe cand primul te tine langa eran oricum merita vizionat doar daca esti fan al primei parti nota 7

Superb.Nu am regretat ca am vazut filmul.Scenariul este foarte bine scris ,iar actorii joaca pe masura.

O capodoperă absolută: un amestec de nostalgie, melancolie și romantism.

O poveste romantică de iubire, agreabil jucată de Hawke şi Delpy.

O foarte buna continuare la Before Sunrise, din nou cu Ethan Hawke intr-un rol impecabil. Partea cea mai buna o reprezinta finalul, care deviaza de la norma hollywoodiana si mai ales contrasteaza cu finalul la care te duce cu gandul chiar filmul.

inca nu ma pronunt astept partea a treia , sper ca va exista si poate cu happy end daca se poate.

E frumoasa si continuarea,insa mai slabuta decat prima parte, Before sunrise! Sfarsitul te pune pe ganduri,oare cei doi au ramas impreuna de data aceasta?

:)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

merita vazut , mai ales daca ati vazut prima parte , 2 actori / doar doi //care joaca perfect 80 de minute , practic nici nu ati dai seama cum trece timpul poate un pic mai slab ca prima parte dar totusi ramin la aprecierea de ..minunat ..

Continuare a filmului "Before Sunrise", "Before Sunset" vorbeste despre alegerile pe care le facem in viata si consecintele lor pe termen lung... Un "significant other" nu apare la fiecare 5 minute in viata ta si este posibil sa pierzi o sansa ce apare doar o data in viata ( o poti pierde neintelegand darul reprezentat de o astfel de intalnire ori - mare ghinion- sa nu fi pregatit intelectual si emotional pentru calatoria in doi ce va urma)...

UN SUPER FILM DE DUMINICA .....DE VAZUT CU IUBITUL , SOTZUL.....

Filmele, impreuna, reprezinta o drama compusa din doua acte. Daca in prima parte regizorul puncteaza pe romantism pur, nediluat cu amanunte din viata cotidiana, in a doua parte parca doreste sa-i pedepseasca pe cei doi care si-au batut joc de sansa oferita si de timpul care parea sa le fie partener. Usurinta cu care amandoi au tratat ocazia unica de a se fi cunoscut i-a facut sa nu se mai intalneasca decat peste noua ani, timp in care au incercat fara succes sa inlocuiasca acea prima noapte cu altele alaturi de alte persoane. Intalnirea ii gaseste pe amandoi maturizati dar nu in sensul bun al cuvantului. Refugiul in viata profesionala nu poate suplini rezultatul greselilor pe care le-au facut si au devenit victimele propriei lor erori. Daca la inceputul celei de-a doua parti ei practic joaca personaj in personaj, incercand sa para in fata celuilalt puternic si echilibrat, sfarsitul ne arata doua persoane rapuse de monotonie, de lipsa de alternativa si complet lipsite de sentimente de orice fel (in contrast cu Before Sunrise).
Dialogul din taxi este sublim, scotand la iveala esenta celor noua ani in care ei nu s-au vazut si regretul ca nu au fost in stare sa gestioneze ceea ce destinul le-a adus in prima parte. Finalul lasa lucrurile deschise probabil pentru a treia parte dar consider ca indiferent de decizia regizorului de a continua sau nu povestea deja a treia parte ar deveni neinteresanta, tinand cont ca si-au batjocorit destinul si ca in cazul in care ar ramane impreuna, indiferent de rezultatul relatiei, ea ar fi intinata de divortul lui si de copilul lasat in grija mamei.

Nu e mai bine sa traiesti o dragoste in care crezi, in care te-ai implica, in care si celalat ar face exact asta, decat sa incerci de prea multe ori si sa nu reusesti sa construiesti nimic tocmai pentru ca nu esti indeajuns de implicat...
Totusi, asta nu inseamna ca trebuie sa visezi mult prea mult inainte daca celalalt nu merita asta....

fata de prima parte e mai slab si putin lalait si de altfel previzibil dar merita macar pentru final...in plus imi plac urmarile facute cu cap

In cea de-a doua parte, jocul actoricesc transmite exact ceea ce trebuie: elanul personajelor pare mai tocit si greoi din cauza amprentei timpului si a suspendarii relatiei lor. E reintoarcerea in trecut, constientizarea prezentului si conturarea viitorului.
Ambele parti sunt de-a dreptul interesante.

Continuarea unui film care a impresionat prin simplitate, complexitatea conversaţiilor şi mai ales prin finalul deschis în care fiecare privitor este îndemnat să-şi imagineze un destin fericit sau nu pentru cei doi protagonişti, pare la prima vedere o greşeală dar la o analiză mai atentă ne dăm seama de necesitatea ei. Întrebări ca: S-au întâlnit cei doi peste şase luni sau nu? Dacă nu s-au întâlnit cine a fost cel care nu a venit, îşi primesc răspunsurile foarte rapid. Nouă ani au trecut iar cei doi se revăd abia acum dar de dată acest în Paris.

Jesse este un scriitor care abia păşeşte pe culmile succesului iar pentru întreţinerea acestui succes, face turnee de promovare. Ajuns la Paris acesta răspunde la întrebările fanilor într-o mică librărie. Rapid ne dăm seama că Jesse a scris o carte despre cea mai frumoasă zi din viaţa sa pe care a petrecut-o în Vinea acum 9 ani alătrui de o tânără franţuzoaică pe care abia o cunoscuse. Maturitatea la care Jesse a ajuns peste ani este uşor de sesizat mai ales datorită răspunsurilor sale. Visurile sale fanteziste se reduc în dimensiuni pentru că şi percepţia sa optimistă despre viaţa s-a redus iar exemplul cu ideea unei cărţi a cărei acţiuni să ţină cât un cântec este extrem de relvant mai ales în contextul în care exmplifcările sale de acum nouă ani luau proproţii mondiale iar temporal se durau cel puţin un an. Spre finalul discursului Jesse o observă pe Celine. Cei doi pornesc pes trăzile Parisului încercând din nou să se cunoască şi să vadă de ce nu au reuşit să se întâlnescă în acea luna de decembrie.

Discuţiile evoluează iar cei doi îşi dau seama că deşi timpul a trecut sunt aproape la fel de nefericiţi ca acum 9 ani dar mult mai maturi, mult mai responsabili dar la fel de visători cînd vine vorba de clipele minunate pe care le-au trăit la prima întâlnire.

Maturitea celor doi actori care au ajutat la realizarea scenariului se observă, iar finalul deschis se potriveşte perfect pentru două filme care au redefinit genul romatic în cinematografia mondială.

Este interesant cum, dupa 9 ani, cei doi se gasesc intr-o noua ipostaza: Jesse, din cinicul a devenit romanticul, iar celine, din romantica a devenit cinica.

Am mai vazut multe pareri aici in legatura cu finalul care luau la bani marunti caracterul lui deschis. La sfarsit celine ii spune lui jesse :"you are going to miss that flight", iar jesse ii raspunde " yes I am", adica ne sugereaza ca jesse o sa ramana in paris, cel putin pentru o vreme. Este cumva doar impresia mea sau chiar asa e?

Mă aşteptam la mult mai mult de la a doua parte :( Este interesantă regăsirea dupa 9 ani, dar ideea n'a fost exploatată la maxim ... Cei doi actori sunt la fel de naturali şi transmit extrem de bine toate stările prin care trec personajele lor .

Am vazut si eu la trailer. Cred ca este frumos si amuzant,o sa ma uit si eu.

Cred ca cele 2 filme sunt printre cele mai frumoase filme de dragoste pe care le-am vazut vreodata! Fara melodrame, fara false pudori, cu dialoguri si idei sclipitoare, cu actori exceptionali, realiste dar pline de romantism, cu finaluri imprevizibile etc. -adevarate filme de arta cum atat de rar gasesti,din pacate, in ziua de azi! Merita vazute si revazute!

Un film bazat pe un dialog interesant, amintiri depanate trecand de la o stare la alta de spirit...o imagine a iubirii in cuvinte. E un film ce lasa cateva intrebari la final, intrebari care isi au (poate) raspunsul in ultimele 2 replici (Celine: Baby, you are gonna miss that plane. Jesse: I know.) Este interesant felul in care ideea iubirii ideale (fara sfarsit), traite, pierdute si regasite peste ani este transpusa in filmul asta.
Una dintre afirmatiile cu care sunt de acord: "Life's hard. It's supposed to be. If we didn't suffer, we'd never learn anything."

http://subiectiva.blogspot.com/
Oho! Au trecut 9-10 ani si in 2005 apare continuarea la Before Sunrise. Ce idee geniala de ai prezenta exact asa, maturizati de trecerea anilor, conversatia este spumoasa dar nu mai are inocenta celor doi adolescenti de pe strazile Vienei. Parisul ii primeste in toata splendoarea lui, ea ramane aceeasi delicata visatoare cu aventuri ratate, el ajuns scriitor de succes, este tot timpul pe fuga intre 2 avioane. Dar toate acestea chiar nu mai conteaza cand se intalnesc intr-o librarie pe malul Senei. Schimburile de priviri sunt extraordinar de expresive. Sentimentele lor nu s-au alterat, iar cand la sfarsit ea ii canta un vals (compus cred, pentru el), avionul pierdut este tot ceea ce trebuia sa se intample... Intotdeauna dragostea chiar face minuni! Cu voia dvs. aceeasi: Ethan Hawke, Julie Delpy si Richard Linklater (regie si scenariu) va aduc un nou film de nota 10!

cum se termin filmul?
am plecat putin atunci cand erau in apartamentul ei si ea o imita pe o cantareata. nu am lipsit decat putin dar filmul se terminase cand m-am intors.
am pierdut...
poate cineva sa-mi spuna macar cum sa terminat?

Mi-a placut finalul...dar parca ma asteptam la mai mult de la a doua parte..... :)

Doar 7 pentru ca e cam previzibil, acesta probabil fiind si motivul pt care finalul este asa cum este, lasa privitorul sa-si inchipuie ce s-ar putea intampla in continuare. Sau cine stie, poate va mai aparea si o a treia parte. Oricum, aceasta a doua este clar sub prima!

Ambele filme sunt f.bune , foarte romantice, parca as zice ca al doilea te lasa asa, in ceata, asa suntem noi, vrem happy-happy, asa ca parca ar mai merge o continuare, sa-ti umple inima.

tocmai le-am vazut pe amandoua acum...
mi-au placut f mult dar cum sunt adepta happy end-urilor as fi vrut un pic mai mult...
in orice caz, superbe!

Un film frumos,o buna continuare a filmului din 1996 , dar parca mi se pare putin mai slabut ca prima parte.

Sunt de parere cu Pablo..mi-a placut doar ca numi place finalu mas fi asteptat la mai multe detalii despre ce vor face..daca va fi doar o noapte sau el va divorta..copilu ce va face?? multe intrebari orcum e super frumos filmu :D

Habar nu aveam de existenta celei de-a 2-a parti!!!
Ador primul film (Before sunrise) si tot timpul ma gandeam oare ce au facut cei doi cand s-au reintalnit...
Serile trecute a fost la TV! Dar am prins doar finalul!!! Acum ma chinui sa-i dau de urma, sa-l gasesc undeva (candva...)
Vad ca aceste comentarii sunt din 2004, mirarea mea a fost ca au postarile sunt ale unor barbati, e bn, ,mai am sperante ca mai exista si barbati cu suflet...
Daca stie cineva unde pot sa gasesc filmul, please!!!

Nu stiu ce ar putea fi frumos la un film in care sunt prezentati 2 oameni ce poate se merita unul pe celalalt, dar au trait o perioada mare de timp, cu intrebarea ..."ce-ar fi fost daca?". sunt 2 oameni, si 2 ore de discutii despre viata lor, fara celalalt, 2 ore de regrete, 2 ore cu intrebarea ... "ce-ar fi fost daca?!" E trist sa vezi 2 oameni, care au stat departe 9 ani unul de celalalt, e trist sa stii ca atata timp ai fugit dupa iluzia dragostei si n-ai gasit-o ... ei si mai trist sa traiesti astfel :(

foarte bune ambele.le-am vazut unul dupa altul,nu stiu cat e de bine,mi-a placut ce a scris mai sus altcineva,e interesant sa cresti odata cu filmul(eu n-am avut sansa,aveam 10 ani).Cel mai interesant este ca totul este foarte real.Timpul este real,pana si in film nu doar distanta dintre intalniri,probabil nu am o cultura cinematografica foarte ampla,dar mi se pare foarte originala ideia.In tot filmul se dezbat idei despre viata si despre o multime de lucruri dar care nu sunt plictisitoare.il recomand oricui,le recomand defapt ca sunt 2.bye si vizionare placuta pt cei care n-au vazut.

vreau si eu asa frumos

Un film excelent. Daca prima parte, Before Sunrise, ne face cunostinta cu doi tineri, plini de vise, de dorinte, a doua e mult mai reusita, intrucat cei doi s-au maturizat. Au trecut 9 ani de la intalnirea lor, au crescut, dar au ramas cu amintirea acelei nopti in Viena.

Daca ai vazut prima parte cam la varsta la care erau cele doua personaje, si vezi dupa ani partea a doua, simti ca ai evoluat o data cu ei. Mie asa mi s-a intamplat. Este extraordinar de firesc tot ce se intampla in cele doua filme, extraordinar de real.

In Before Sunset, ei au la dispozitie exact 90 de minute pana la despartire, iar filmul dureaza 90 de minute. Asa ca fiecare clipa curge firesc, stai cu sufletul la gura stiind ca mai sunt 30-20- 5 minute pana cand Jesse trebuie sa plece spre aeroport.

Am citit multe cronici despre film si multe informatii despre productie. Si am constatat ca si acotrii s-au atasat de aceste personaje exact cum au facut-o cei care au vazut filmul. Ca, in dialogul personajelor, scris de cei trei, de regizor si cei doi actori, au pus o particica din experienta lor de viata. Totul ii reprezinta. de la ideea initiala, regizorul a petrecut, precum Jesse si celine, o noapte in compania unei fete cunoscute intr-un aeroport, iar cu filmul asta a sperat ca o va reintalni. Nu s-a intamplat asta, doar Jesse a fost mai norocos.

vedeti filmul. merita. exista un pachet, pe DVD, cu ambele pelicule. isi merita banii, faceti aceasta investitie.

Super!!!!!!!
Dupa parerea mae, e unul din cele mai bune filme de dragoste ....merita vazut. Trebuie vizionata si prima parte cea din 1995

super. Trebe vazut si anteriorul, before sunrise (1995)