Realizarea de fata este o opera de autor. Totul aici este creatie! Povestea, (adica modul in care este ea transpusa in scena), realizarea ei propriu-zisa, mijloacele folosite in tot acest proces, totul,... culminand cu momentele finale ale cizelarii, editarii si prelucrarii imaginii.
Trebuie sa recunosc ca, pus in fata acestui produs artistic finit, daca nu as fi citit despre ce anume se prezinta, as fi fost ca in fata unui tablou post-modernist, de pictura abstracta. Adica nu as fi intels nimic! Bine, ... mai nimic. Pentru ca ciclul renasterii omului (adica al creatiei) si a naturii, sunt usor recongnoscibile. Mai greu de intuit este acea prezentare a lui Dumnezeu si a actului lui socant de sinucidere. Tot la fel de greu de intuit ar fi fost si aparitia Mamei Natura ca personaj. Dar cu explicatiile si comentariile facute chiar de autor, realizezi, la o a doua vizionare, ca ai in fata un produs cu o valoare artistico-cinematografica uriasa. Artistica pentru ceea ce inseamna idee si exprimare. Cinematografica pentru ... absolut tot!
Filmul, o productie experimentala, este o maniera de reprezentare si exemplificare, exhaustiva, a tot ceea ce inseamna folosirea contrastului suprem in cinematografie. Acest alb-negru folosit de aici este chintesenta de exprimare, de realizare si transmitere a starilor prin intermediul imaginii. Folosirea acestei tehnici nu este ceva nou, dar aici practic se depasesc granitele non-culorilor, a alternarii lumini-umbre, a estomparilor sau amplificarilor tonurilor.
Vedem cum doar prezenta acestui joc de opozitie maxima intre cele doua non-culori naste insuportabilul. Ceea ce in alte creatii este infricosator si dezgustator sau cum mai nou a capatat titulatura de gen macabru, aici este la limita suportabilitatii. Totul doar datorita acestei maniere simpliste de prezentare.
Apoi vine accentul ce se pune pe volume. Personaje costumate ieftin in niste panze de sac sunt atent disproportionate, incat raportul dintre "creaturi" si om este unul fantasmagoric; este ireal. Iarasi un efect superb obtinut printr-o simpla idee: proportiile si atenta lor studiere.
Astea sunt doar detaliile macroscopice. Pentru ca in final, la partea de procesare este munca sisifica. Acea retusare si filtrare a imaginii, o munca ce a durat dupa cum marturiseste Elias Merhige, regizorul si omul factotum al acestui proiect, circa 10 ore per minut real de film. Adica procesarea celor 72 de minute de pelicula a durat mai bine de 8 luni in total. Impresionant efort pentru a ajunge la o varianta satisfacatoare vizual a ceea ce Merhige a vrut si dorit sa prezinte.
De notat ... nu pot sa notez o astfel de manifestare artisitca. Totul este inestimabil, incomensurabil. Ceea ce aduce acest "curs" de cinematografie pura, artei in sine este peste puterile mele de apreciere, cu atat mai putin de evaluare. Asa ca 10 curat!
Recomand doar celor ce vor sa se delecteze, traind pe pielea lor multe din teoriile celei de a saptea arte, cinematografia, aceasta "arta a artelor", dupa cum o denumea Canudo in tentativa sa de a definitiva clasificarea inceputa de Hegel cu aproape un secol in urma.
megadeth
pe 02 Septembrie 2011 23:39
Fara tipete,cuvinte,dialoguri doar zgomotele vantului,frunzelor cazute,pasarilor,apei si respiratiei grele(da o tenta unica,greu de uitat,terifianta) si totusi desi vroiam sa mananc in seara aia niste placinta am ramas nemiscata,begotten este pamantul promordial ce naste temeri primitive.E metafizic,de obicei cand te gandesti la Dumnezeu ca baza de etica,de siguranta iar apoi ideea e anihilata ,el despicandu-si abdomenul,absurditatea este de speriat .Chinuri,canibalism,figuri demonice,e ca si cum ai vedea iadul printr-o panza murdara,nu stii ce e dar e de rau
mvpsebi
pe 09 Aprilie 2011 19:32
Putinii dintre voi care ati apreciat Eraserhead, puteti vedea linistiti si acest film. Aceeasi atmosfera sumbra, acelasi bazait agasant, poate chiar depaseste Eraserhead pe scala hiduozitatii, ciuditatii si chestii d'astea ce tin de GORE gen. Este, cred, aproape inutil sa incerci sa cauti vreo logica in acest film, insa recunosc ca fara sinopsis si textele explicative din film, habar n'aveam cu ce se mananca pelicula (desi la cate scene absolut scarboase are, nu prea e de dorit lucrul asta). Deci, nu pot spune ca mi'a facut deosebita placere sa'l vad, insa nici sa'i neg relativa valoare nu pot. Tehnica de filmare, efectele vizuale folosite, originalitatea il fac totusi un film de o specie foarte rara, aproape unicat.
Trebuie sa recunosc ca, pus in fata acestui produs artistic finit, daca nu as fi citit despre ce anume se prezinta, as fi fost ca in fata unui tablou post-modernist, de pictura abstracta. Adica nu as fi intels nimic! Bine, ... mai nimic. Pentru ca ciclul renasterii omului (adica al creatiei) si a naturii, sunt usor recongnoscibile. Mai greu de intuit este acea prezentare a lui Dumnezeu si a actului lui socant de sinucidere. Tot la fel de greu de intuit ar fi fost si aparitia Mamei Natura ca personaj. Dar cu explicatiile si comentariile facute chiar de autor, realizezi, la o a doua vizionare, ca ai in fata un produs cu o valoare artistico-cinematografica uriasa. Artistica pentru ceea ce inseamna idee si exprimare. Cinematografica pentru ... absolut tot!
Filmul, o productie experimentala, este o maniera de reprezentare si exemplificare, exhaustiva, a tot ceea ce inseamna folosirea contrastului suprem in cinematografie. Acest alb-negru folosit de aici este chintesenta de exprimare, de realizare si transmitere a starilor prin intermediul imaginii. Folosirea acestei tehnici nu este ceva nou, dar aici practic se depasesc granitele non-culorilor, a alternarii lumini-umbre, a estomparilor sau amplificarilor tonurilor.
Vedem cum doar prezenta acestui joc de opozitie maxima intre cele doua non-culori naste insuportabilul. Ceea ce in alte creatii este infricosator si dezgustator sau cum mai nou a capatat titulatura de gen macabru, aici este la limita suportabilitatii. Totul doar datorita acestei maniere simpliste de prezentare.
Apoi vine accentul ce se pune pe volume. Personaje costumate ieftin in niste panze de sac sunt atent disproportionate, incat raportul dintre "creaturi" si om este unul fantasmagoric; este ireal. Iarasi un efect superb obtinut printr-o simpla idee: proportiile si atenta lor studiere.
Astea sunt doar detaliile macroscopice. Pentru ca in final, la partea de procesare este munca sisifica. Acea retusare si filtrare a imaginii, o munca ce a durat dupa cum marturiseste Elias Merhige, regizorul si omul factotum al acestui proiect, circa 10 ore per minut real de film. Adica procesarea celor 72 de minute de pelicula a durat mai bine de 8 luni in total. Impresionant efort pentru a ajunge la o varianta satisfacatoare vizual a ceea ce Merhige a vrut si dorit sa prezinte.
De notat ... nu pot sa notez o astfel de manifestare artisitca. Totul este inestimabil, incomensurabil. Ceea ce aduce acest "curs" de cinematografie pura, artei in sine este peste puterile mele de apreciere, cu atat mai putin de evaluare. Asa ca 10 curat!
Recomand doar celor ce vor sa se delecteze, traind pe pielea lor multe din teoriile celei de a saptea arte, cinematografia, aceasta "arta a artelor", dupa cum o denumea Canudo in tentativa sa de a definitiva clasificarea inceputa de Hegel cu aproape un secol in urma.