Birdman (2014)

O poveste prea simplă, exprimată printro creație artistică. . deosebită.

Se putea mai bine pentru cel mai bun film din 2014. Ideea este una buna, dar povestea mediocra, ridicata prin prisma performantelor actoricesti ale lui Michael Keaton, Edward Norton si Emma Stone.
O prezentare realista pe de alta parte a culiselor din avanpremiera unei piese de teatru, cu toate trairile actorilor.
Sa-ti asculti vocea interioara chiar daca este intruchipata de o pasare in mintea ta? Se pare ca a meritat din moment ce piesa i-a adus lui Birdman faima pe care o dorea pe a se face remarcat.
Imagini superbe de la acelasi director de imagine al filmului Gravity si nu numai, isi merita Oscarul.
Per ansamblu, nu sunt multumit de alegerea acestui film drept cel mai bun film din 2014, cel mult Oscarul pt imagine mi se pare suficient, hai sa zicem si ca nominalizarea lui Michael Keaton si Edward Norton sunt justificabile, dar nu meritau ei anul acela.
In rest, un film ok spre bun, vizionare placuta!

La 63 ani Michael Keaton panicat ca nu mai este pomenit de fani , lupta cu mândria proprie ca sa termine o piesă in New York , pe Broadway și sa reatraga atenția spectatorilor .

O introspecție umană și o zbatere artistică..... Este doar ceea ce există în sufletul fiecăruia dintre noi! Faptul că recunoaștem sau nu, asta nu absolvă! Avem un film bun, despre noi, cei care ne mințim zilnic!

Ce cred eu despre filmul ăsta? Păi contează? Doar "un lucru e un lucru, nu ce se spune despre el" (citat din film). Acest citat este elementul care completează filmul, îl face chiar un film perfect. Sincer să vă spun, mă așteptam la un film cu supereroi, chiar și după ce a trecut jumătate din film tot credeam că așa vor decurge lucrurile, că e un "origin story", dar nu, nici pe departe, e un film în care arta ne este prezentată prin artă. Unul dintre puținele filme în care am văzut câte puțin din toate genurile de film. Pe lângă dramă și comedie neagră eu am mai observat următoarele genuri: familie, psihologic, dragoste (numai mie mi s-a părut că scenele de dragoste sunt mai bine construite decât în unele filme de genul?) și desigur fantasy (sau SF nu sunt sigur). Și toate acestea într-un film al cărui subiect este banal într-un fel anume. În mod normal un subiect ca acesta s-ar trata în cel mult o oră și jumătate și ar avea un sfârșit mult mai drăguț. În schimb, până și sfârșitul este atipic și mă duce cu gândul la teatrul absurd al lui Eugen Ionesco (că doar despre o piesă de teatru este vorba). Sunt multe variante în care putem interpreta sfârșitul, de unde reiese și genialitatea regizorului. Filmul acesta este acel gen pe care trebuie să îl urmărești având capul limpede, ba chiar să meditezi un pic la adresa lui după încheiere. Tema care este abordată în mod principal este condiția actorului. Prin această temă ni se arată și superficialitatea lumii față de artă, condiția artistului de a fi perfect, cum teama de eșec îl macină prin interior și cum acesta se confundă cu rolul principal pe care l-a interpretat odată (cum îi avem noi pe Amza Pellea ca Nea Mărin, Victor Rebengiuc ca Ilie Moromete, Sergiu Nicolaescu drept Tudor Moldovan/Miclovan și desigiur, să nu-l uităm pe Ștefan Sileanu, care a murit zilele acestea, ca Vlad Țepeș), ceea ce îi îngreunează și mai mult eventuala relansare.
Bun, ca o concluzie, filmul este unic, uimitor și genial, pentru mine un film perfect, nota 10/10.

Filmul are toate trăsăturile unei capodopere. Keaton face rolul carierei. Film despre condiția tragică a artistului care vrea sa-si depaseasca limitele....Există și tensiunile si drama de familie care se interconditioneaza . Filmat magistral viu ,dinamic cu senzatia ca esti acolo in film din nou Inarritu împinge limitele cinemaului către artă pură. L-am revăzut a treia oară. Impresionante dialogurile jocul desăvârșit al actorilor. Un regal. Recomand de rerevazut! Bravo Lili22 perfect de acord!

Avem nevoie de filme motivationale nu filme cu si despre depresivi .

Oricat ar fi de sensibil , filmul asta te seaca de energie.
Urasc dramele cu si despre frustrati si schizofrenici si in viata reala, nu vreau sa le vad si pe ecran.
Trebuie sa traim incarcandu-ne cu lucruri care ne fac sa mergem mai departe, de ce sa iti incarci memoria cu asa o mizerie.
Evitati astfel de filme pentru ca subconstientul, le adauga acolo undeva facand gramada si mai mare.
Drama este specifica cetateanului american, noi inca mai stim sa radem pana ajungem ca ei.

Ne-am obisnuit deja ca tot ce face Alejandro González Iñárritu american sa fie o mizerie in timp ce filmele lui mexicane sunt niste capodopere.Banuiesc ca fiind acelasi regizor , e vina caselor de productie , a prostiei americane si a publicului american in general si a lipsei de orice umbra de talent a actorilor americani.

Filmul se focusează pe drama actorului care, ajuns la maturitate, nu mai poate reedita succesul de altădată...Cu cât interpretarea dată de el supereroului a avut mai mult succes, cu atât decăderea de acum este mai spectaculoasă...Tema zborului din final poate avea mai multe semnificații, mai multe interpretări...căci un film de Inarritu are puterea să te pună pe gânduri...

Filmul nu e o capodoperă, dar trebuie să recunosc că impresionează și dă de gândit, te face să reflectezi asupra propriului trai. :)

Nu pot sa zic ca m-a impresionat. Mi-a provocat doar o stare de bine pe toata durata sa. Atat. Nimic mai mult. In rest, nu m-a surprins cu ceva. Cateva efecte speciale pe alocuri, ca sa dea bine la ochi, si nu vad de ce e considerat ca fiind "capodopera". Pff. Poate Avatar e capodopera, dar asta nici pe departe.

Filmul este o satira impresionanta adusa societatii actuale, o poveste patrunzatoare a unui actor de geniu care nu se regaseste in actualitate si ii este greu sa accepte faptul ca nu poate schimba mersul lucrurilor asa cum isi inchipuie el.
"Uita-te in ochii lor, uita-te in ochii oamenilor, le place actiunea, le place sangele, nu lucrurile depresive, filosofice"
Pe langa cele enumerate, tehnica de filmare este foarte inovativa si interesanta, 95% din film, cu exceptia finalului este surprins intr-un singur cadru-secventa, fara taieturi, cu o fluiditate impresionanta care iti induce foarte bine starile si replicile actorilor. A meritat premiul Oscar pentru cel mai bun film :)

Un cuvant, porcarie!
O satira neomodernista ancorata in imbeciliate ca alternativa la actualul consum de nimic.
Altfel spus, o mizerie de film ce critica un gunoi oferind in schimb alt gunoi.
Reflecta perfect realiatea societatii derutate de la apus.

.....................................................

Un film despre ceea ce se intampla in spatele unui teatru si-n viata unui actor a carui apogeu a apus. Subiectul este destul de interesant, dar maniera in care e expus mi se pare prea exagerata.

un alt fel de film, ceva aparte, evident pentru cine il intelege. Recomand, veti avea senzatia ca sunteti in film sau cel putin ca priviti o piesa de teatru indeaproape.

　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　

Cred ca multi nu au inteles ideea filmului, care ascunde drama unui actor , ajuns la o anumita varsta vrea sa faca ceva serios in viata lui.Un film sclipind de inteligenta, cu dialoguri fantastice, interpretare perfecta din partea actorilor.Au dat totul in film si acesta e meritul regizorului.Imaginea fabuloasa, coloana sonora unica.
Poate unii se simt jigniti, luati peste picior cu facebookul si twitterul lor.

Cică "dramă / comedie". Păcat că nu s-a inventat şi genul "psihologic". Acest film s-ar fi încadrat de minune acolo. Filmul e slab şi plictisitor după părerea mea. Nici nu-mi dau seama cum de am avut răbdare să-l duc la capăt - mai durează şi 2 ore. Ce mi-a plăcut din film?, că au fost şi lucruri pozitive, a fost coloana sonoră (ritmuri de baterie), stilul în care a fost filmat (cu o singură cameră şi fără fade in/out, scenele se succed una după alta fără întrerupere chiar dacă acţiunea filmului se desfăşoară pe parcursul mai multor zile), şi mi-a mai plăcut cum a jucat Keaton - un mare actor după părerea mea care nu a prea avut ocazia să-şi demonstreze adevarata valoare şi care în ultimul timp a jucat numai în prostii de filme.

Una peste alta, filmul merită un 4 dacă mă întrebaţi pe mine (momente bune dar atât). Nu ştiu de unde notele excesiv de mari de pe IMDb sau Cinemagia şi nu înţeleg nici premiile luate de acest film. Dar poate pentru Keaton merită urmărit.

Foarte interesant! Mi-e greu sa spun ca mi-a placut, mai degraba m-a nelinistit, dar mi-a dat de gandit. Actorii au fost foarte buni, Michael Keaton in particular. Si eu il am in minte mai cu seama ca Batman (ceea ce e ironic), asa ca filmul a functionat, pentru mine, pe doua nivele. Sunt de asemenea interesata de teatru, si de diferenta dintre jocul actoricesc in teatru si in film (un subiect complex, nu intru in detalii), si filmul asta atinge si acest subiect.

Sunt multe lucruri in film care trec foarte repede, referiri aproape aruncate la filmele cu super-eroi, la faptul ca traim intr-o era digitala in care nu existi daca nu ai twitter/facebook/instragram/etc, ca exista o uriasa diferenta intre celebritati si actori, intre teatru si film, intre realitate si fictiune, intre personalitatea complexa si completa a unui om si masca purtata in public, si ca ne place la nebunie sa lipim etichete pe chestii, si pe oameni, sa categorisim totul, pentru ca e mai usor, ignorand, si, de multe ori,distrugand, ceea ce acesti oameni sunt de fapt. O eticheta odata aplicata, nu se mai schimba, ca e prea complicat, si cere prea mult efort de reevaluare din partea noastra.

Am auzit oameni spunand ca e "complex" sau "greu" filmul, dificil de inteles. Nu mi se pare. Sfarsitul e, ce-i drept, ambiguu, dar mie mi s-a parut destul de clar ca film, superb editat, ca un balet, si cu un dialog econom, fara scene sau replici jenante sau nelalocul lor. E drept ca nu-i pentru toata lumea, dar, la urma urmei, nici un film nu e pentru toata lumea, unora le va "vorbi", altora nu.

PS. Asa, off topic, m-as bucura daca oamenii nu s-ar mai jigni non-stop pe interneturi. Unora le place un film, altora nu, nu inseamna ca unii sau altii sunt idioti, cocalari, sau mai stiu eu ce. Am fost si eu curioasa sa vad ce parerea au avut altii de film si m-am uitat la comentarii pe pagina asta, dar pe pare ca "esti cocalar/prost/incult" sunt un fel de "default" de fiecare data cand cineva nu e de acord cu un comentariu. Pacat… ar fi mai interesant sa avem discutii in care ne argumentam parerile, schimbam idei, nu ne insultam. :/

Am vazut filmul “Birdman” pentru prima data in martie anul acesta mai mult din curiozitate, castigase 4 oscar-uri, printre care Oscar-ul pentru cel mai bun film si cel mai bun regizor si a fost nominalizat la mai multe categorii, printre care la cel mai bun actor in rol principal , cel mai bun actor in rol secundar si cea mai buna actrita in rol secundar. Recent, l-am vazut a doua oara si mi-a placut si mai mult.

“Birdman” intra in categoria filmelor speciale, categoria filmelor pentru care nu conteaza atat de mult incasarile la box-office, conteaza doar sa transmita un mesaj puternic, un mesaj poate prea subtil pentru marea majoritate. Primul lucru care mi-a placut a fost modul in care a fost filmat, intr-un mod foarte dinamic si cu o editare foarte buna ai senzatia ca a fost filmat intr-un cadru in permanneta miscare de la inceput la sfarsit. Al doilea lucru care mi-a placut a fost coloana sonora, acele sunete diversificate ale tobelor pe care le auzi pe tot parcursul filmului si care difera de la scena la scena in functie de sentimentele pe care regizorul a vrut sa le induca telespectatorilor. Bineinteles, acestea au fost doar doua din ideile bune ale lui Alejandro Inarritu.

Actorii, o da, Michael Keaton, Batman de la inceputul anilor 90, actorul despre care, eu personal, nu am mai auzit de ceva timp, nu ma asteptam sa fie capabil de un asemenea rol. A intrat foarte bine in pielea lui Riggan, un actor care este cunoscut pentru rolurile din filmele “Birdman”, un personaj cu ceva probleme psihice, care are o multime de regrete, a esuat in tot ce a incercat sa faca in viata personala si acum incearca sa realizeze ceva demn de respect, o piesa de teatru adaptata dupa o povestire de Raymond Carver, pe care a scris-o, o regizeaza si in care joaca rolul principal. Keaton face un rol memorabil, de mult nu am mai vazut o prestatie atat de buna, poate de la rolul lui Javier Bardem din “No country for old men”. Edward Norton, care interpreteaza rolul unui actor, Michael Shiner, foarte apreciat, dar care este capricios si foarte dificil. Emma Stone, interpreteaza rolul fiicei lui Rigan, o fiica cu ceva probleme, si care are o relatie dificila cu Riggan. De asemena un plus pentru Zach Galifianakis, care face un rol foarte bun, il credeam capabil doar de roluri in filme gen “Hangover”.

Si acum ajungem la partea cea mai interesanta a filmului, mesajul pe care vrea sa il transmita. Filmul este o satira, o satira la societatea de astazi, o societate in care trebuie sa ai cont pe facebook, twitter, etc, pentru a fi cunoscut, trebuie sa ai multi oameni care urmaresc tot ce postezi, altfel, orice realizare importanta pe care o ai nu va fi cunoscuta, practic trebuie sa iti faci reclama permanent. Si daca nu realizezi ceva important, nu conteaza, poti fii si mai apreciat doar pentru ca alergi in lenjerie intima in public la ora de seara sau pentru ca faci ceva la fel de stupid. De asemenea, in aceasta societate, munca ta poate fi etichetata inca dinainte sa o duci la bun sfarsit, doar pentru ca cineva are o anumita parere despre ce ai realizat in trecut. Filmul este, de asemenea, o satira la industria cinematografica de astazi, o industrie care trece printr-o perioada in care apar tot mai multe filme cu super eroi, filme, care sunt in cel mai bun caz niste filme obisnuite, nu degeaba personajul principal este un actor care a jucat in filme cu super eroi si care, acum, vrea sa realizeze ceva diferit, ceva mai complex de atat. Astfel avem referinte la filme ca “Avengers”, “X-men” si actori capabili, nominalizati la Oscar, care accepta sa joace in aceste filme. Este o scena in film, care face o referire la actori, in general, o scena in care cineva intreaba “ De ce nu am deloc respect fata de mine?” si altcineva ii da raspunsul “ Pentru ca esti o actrita”.

Ca si concluzie, filmul este o capodopera, este un film pe care trebuie sa il vezi de mai multe ori pana il intelegi in totalitate. Jos palaria pentru Inarritu, pentru ce a realizat, merita toate laudele. Pacat ca foarte putini regizori, in ziua de azi nu au curajul sa isi asume niste riscuri si sa faca un film care sa iasa din tipar.

Unde vedeti voi "capodopera" in filmul asta? Eu vad in el numai un MARE monument de prostie.

cum de porcaria asta ieftina are pe imdb 7,9???e peste puterea mea de intelegere,nu mi-a placut filmul.

[...] Nota Cinemagia*: 7.6 [...]

Curios. De obicei daca vedeam un film asemanator cu acesta eram foarte dezamagit si plictisit, dar acesta m-a tinut in priza bine de tot. A avut niste mijloace misterioase de a nu te face sa te plictisesti.

Nu pot intelege pe ce criterii se acorda oscarul,daca acest film a castigat.O poveste teribil de slaba ce nu starneste atentia pe parcursul celor 2 ore.Este cu siguranta unul dintre cele mai proaste filme pe care le am vazut vreodata.

Nu va luati dupa nota de pe cinemagia ci nota de pe imdb. Multi au stricat nota aici dand nota 1 ok inteleg filmul nu e de oscar cel putin parerea mea ca Interstellar merita oscarul de 10 ori mai mult decat acest film dar nu pot spune ca acest film e monument de prostie oameni buni. Si eu sunt ofticat dc a luat acest film oscarul si nu altele care meritau de 2 , 3 ori mai mult dar sa fim seriosi nota 1 wtf? Nota 1 dai la titanic 2 sau alte rahaturi de genul in fine. In opinia mea este un film de nota 8

O piesa de teatru , care arata intradevar viata noastra zilnica. Sunt oameni care fumeaza, beau, folosec droguri, sunt trisiti, deprimati, bucurosi.
Aceste personaje traiesc frustraile lor, dar mai ale ale altora fara ca ei sa aiba vreo vina. Asa cum noi traim frustrarile politicienilor nostri in ziua de astazi.
Astazi suntem in culmea fericirii si maine putem fi in o depresie totala.
Iar acel personaj scoate adevarul si il accepta asa cum este el. Ar trebui ca si noi sa acceptam cine suntem sa recunoastem greselile din trecutul nostru, sa tinem cont de cei din jurul nostru..
Unul dintre actori este pe sceana de teatru indragostit, uneori beat, amuzant si trist..Trece prin toate starile posibile.
Oare noi oamenii nu suntem asa in viata cotidiana, ori la munca?
Pai atunci va recomand niste filme frumoase cu masini, fast & furios . Ori cu multe impuscaturi : Die Hard..
Ne este greu sa acceptam cine suntem si cum suntem, poate preferam un erou si pentru cateva ore vom crede in el.

Niciodată nu mi-a plăcut să spun asta, dar am să o fac de data aceasta: Birdman este filmul perfect. Nici macar nu știu de unde să încep. În primul rând, Birdman are o parte tehnică genială. Cinematografia și felul în care a fost gândita: să fie filmat și editat în așa fel încât să pară că este dintr-un singur take sunt perfecte. Nu am mai văzut tehnica aceasta decât în vreo 2-3 filme, dar în niciunul nu a avut un impact atât de puternic ca și în Birdman. Cu siguranță că este mult de lucru ca să faci așa ceva, dar perioada filmărilor a ținut doar 30 de zile; wow. Muzica de fundal din acest film constă în tobă pură. Nici acest lucru nu l-am vazut în multe filme în afară de Birdman, dar din nou, nicăieri nu a avut un efect atât de puternic. Acest score pur și simplu mi-a rămas tiparit în minte. După ce am văzut Birdman la cinematograf, primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut coloana sonoră pe Youtube. Acum că am vorbit atât de partea tehnică, să trecem la ce e mai important. Povestea filmului Birdman este una destul de simplă, dar când lipești acel final de ea, cu siguranță îi ridici mult standardele. Când vine vorba de cum e scrisă povestea, pot spune din nou că e perfect. Nu am văzut încă nicio comedie care să aibă linii de dialog atât de bine gândite și replici atât de poetice. Tot ce se spune și întâmplă în Birdman are un rol important pentru varianta finală a filmului și pentru mesajul pe care încearcă să ni-l transmită nouă, celor care stăm în scaun și ne gândim cât de prost e, când totuși ne spune " People, they love blood. They love action. Not this talky, depressing, philosophical bullshit.". Din punct de vedere al actorilor, pot spune "Keaton". Tipul acesta a făcut unul dintre cele mai tari comeback-uri din istorie. Să fim seriosi, cine se aștepta să dea o prestație atât de bună? Nu doar Keaton și-a făcut bine treaba aici, ci toți actorii. Nu degeaba are 3 nominalizări la Oscar la categoria acotri. Pe lângă bătrânul Batman, m-a impresionat mult jocul lui Norton, care a dat dovadă de multă naturalețe și și-a intrat foarte bine în personaj. Dar, cum spuneam, toți au jucat bine aici, formând un ansamblu de neuitat. Când vine vorba de regia lui Inarritu, vă spun că el va fi modelul meu dacă voi face vreodată un film.

Acum trebuie să uniți toate calitățile enumerate de mine mai sus într-un singur film și va ieși Birdman or the Unexpected Virtue of Ignorance. Partea cea mai bună la acest film este că dacă unești toate acele calități, îți dai seama că iese o peliculă care te conectează perfect cu întâmplările de pe ecran. Mereu m-am simțit ca și cum aș fi Birdman și l-as urmări pe Keaton din spate. Mereu m-am simțit ca și cum aș fi împreună cu personajele în acel teatru de pe Broadway. Mereu m-am simțit ca și cum aș fi parte din aceasta superbă “piesă”. Am vizionat Birdman de 4 ori până acum și și-a făcut efectul de fiecare dată. Este genul de film care devine tot mai bun cu fiecare vizionare în plus.

Nothing is improvised. – Alejandro G. Inarritu

Un film bun, greu de inteles ce-i drept , aproape imposibil sa-l dibuiesti pe de-a-ntregul . Birdman mi s-a parut mai mult pentru actori decat pentru " omul de rand" pentru ca povesteste si arata viata de toate zilele a actorului cu toate probleme sale intr-o oarecare masura , de vazut macar odata si ca o mica paranteaza sa-l vedeti cand sunteti odihniti si aveti timp :) pentru ca e greoi si iti cam poti pierde interesul rapid :).!

Din punctul meu de vedere acest film e o mare pierdere de timp. Nu pot sa cred ca acest film a castigat oscarul. Dezamagitor....

Birdman este un film care incearca sa readuca cinematografia la nivel de arta. Din punctul meu de vedere, reuseste cu maiestrie. Prea multe filme de duzina la Hollywood, produse doar pentru a rula bani. Nu si in acest caz: distributie regala cu prestatii prestigioase, coloana sonora asigurata de cele mai bune orchestre din Europa; regia, modul de filmare si montajul este genial. Este genul de film care fie il indragesti fie il urasti - depinde probabil de background-ul cultural al fiecaruia. Cei mai tineri cred ca vor revedea filmul cu alti ochi dupa 10 ani de acumulari.

ATENTIE: Daca iti plac filmele de actiune sau cu super-eroi, acesta nu este un film pentru tine! Daca nu ai fost in viata ta la un spectacol de teatru, nu este pentru tine! Nu "iti pierde vremea", vei comenta apoi ca un frustrat ca "nu s-a intamplat nimic" si/sau ca nu l-ai inteles. Probabil ti se va parea "plictisitor" si cu prea multa "vorbarie" si "fara sens".

Acesta satira profunda si plina de substanta necesita atentie la detalii fine si putina gandire, fiind intentionat lasat deschis interpretarilor de catre Iñárritu. Sincer ma dezamageste cata lume nu depune un minim efort sa priceapa esenta filmului, chiar nu este greu de urmarit si nici thriller psihologic de genul "mindfuck".

singurl film a lui Alejandro González Iñárritu care nu mi-a placut de nici o culoare,a fost plictisitor,scenariu nu m-a atras insa pot sa zic ca Michael Keaton a jucat foarte bine,nu e un film pentru toata lumea

Nu m-a impresionat nici coloana sonoră nu mai zic de restul.

Am fost martor la un eveniment care mi-a demonstrat cum se poate face un film aberant si cum primeste la comanda premii.Nu cred ca merita nici macar comentarii

Filmul asta a facut-o pe navasta-mea sa spele vasele! Va dati seama cat de ''entertaining'' a fost. M-as fi dus si eu in prima ora, dar m-am gandit ca e film de Oscar, trebuie sa fie mai misto mai incolo ...

DEsi filmul asta are atatea nominalizari la oscar si a castigat 4,nu m-a impresionat mai cu nimic !Decat rolul bun facut de Keaton intr-o piesa de teatru ! Cam asta e filmul:o piesa de teatru ! Genul asta de filme,il adora poate doar criticii mari de film,dar pe marea majoritatea spectatorilor ,nu cred !

Intr-o optica personala e un film de vazut si atat...exceptand interpretarea magistrala a lui M.K. consider ca e un film pt cineasti ca sa poata fi inteles si apreciat la adevarata lui valoare, in rest mie mi se pare o comedie de nota 10 cu prestatii ale actorilor foarte dinamice, cu scenariu ce te tine conectat (nu captivant). Totusi cred ca The Imitation Game ar fi trebuit sa i-a marele premiu. Prestatia lui Benedict Cumberbatch a fost epica, ar fi meritat cu desavarsire.

Actor - Cariera esuata si mult....mult prea visator in acest fel s-ar traduce Birdman .
Un altfel de Pulp Fiction (1994) varianta " actori ratati in cariere si visurile lor " acelasi non-sens abordat .
Nota 6.

nici o ceapa degerata nu asi fi dat acestui film ,,a aruncat acest an un oscar la gunoi ...........................

Pana in deceniul trecut am inteles si am priceput toate filmele care au fost premiate la oscar.Din deceniul acesta pana in prezent, nu am inteles nici un film premiat la oscar care sa ii vad firul epic si "capodopera" din spate.
Cert este ca nu l-am inteles pe deplin si m-am chinuit sa-l vad pana la final deoarece am vrut sa vad cine ia oscarul, si am ramas cu ochii in soare.......Nu stau sa despic firul in n bucati dar are un subiect nesarat si fad.

Aceeasi dezamagire am mai incercat-o doar cand Gadafi a luat premiul Nobel pentru pace... Rasturnarea valorilor, si nu oricum, ci cu susul in jos. Seniorul razboiului este premiat pentru pace. Un film mediocru ia Oscarul. Eh, nimic nou. Vor mai fi multe...

Cu o stea acest monument de prostie cu multe oscaruri

Este un film cu mesaj, despre succesul pe care il au productiile bazate pe efecte speciale si eroi supranaturali, in detrimentul celor construite cu personaje si interpretari consistente. Si legat de asta, se mai puncteaza si drama artistilor care raman bantuiti de succesul din trecut, rafuzand sa accepte prezentul si ideea ca succesul este trecator..

Ma asteptam la ceva mai bun de la un film care a castigat Oscarul.

Cred ca desi are cateva momente sclipitoare in rest e un film plat ,cu o atmosfera de ratare continuua ,rareori se intrevede speranta in acst film.Cred ca e bun pentru sinucigasii care nu reusesc... asa ceva de genul : Hai incearca ca poti s-o faci.
Momentele in care se incearca o revigorare a sperantei sunt total nereusite ,ca si scena finala care e plata ...incearca sa comunice ceva, dar nu stiu cat se intrevede e prea blurata..

Tocmai am vazut filmul si sincer cred ca interpretarea lui Michael Keaton e extraordinara probabil va fi nominalizat mai mult ca sigur la Oscar.
In mod deosebit imi pace secventa in care personajul interpretat de Naomi Watts (Lesley) se supara pe Mike ( Ed Norton ) si incepe sa planga , atunci vine Riggan (M. Keaton) si ii spune : "You are beautiful , you are talented and I am very lucky to have you" , apoi placa. Ce urmeaza e pur si simplu genial faza dintre Naomi Watts si Andrea Riseborough.
Un film de vazut.

Dacă ar fi să rămînem fideli "faptelor", Birdman, metaforă ironică a nevoii de zbor, jalonează traseul bizar al unei descoperiri și măsoară timpul comprimat al unei eliberări. Cel care le obține este actorul-regizor Riggan Thomson, iar ceea ce lasă în urmă este însăși lumea, desemnată metonimic prin absurdul bîlci al deșertăciunilor numit show business, cu tot ceea ce presupune el: film (comercial), teatru (arogant), critică (pedantă), bani, fani, putere și alte dependențe. Obsesia gloriei și a recunoașterii (devenită, azi, servitute atroce față de "like-uri", "tweet-uri", "vizualizări"), pretenția și vanitatea de a marca decisiv istoria, nevoia cvasi-vitală de public, inclusiv pentru cele mai firești și intime acte, sînt numai cîteva din iluziile care, neidentificate ca iluzii, capătă efectivitate demonică, nu doar la nivelul breslei actoricești, ci chiar și la cel al întregii societăți. Dar, șansa vindecării constă în însăși epuizarea pe care, mai devreme sau mai tîrziu, toți posedații o resimt și, de ce nu, în întîlnirea cu un Macbeth, fie el imaginar, bețiv și vagabond. Evident, cu condiția (Riggan, spre norocul lui, o îndeplinește) să fim receptivi la ce are să ne spună: "Ni-e viaţa doar o umbră călătoare,/ Un biet actor ce-n ceasul lui pe scenă/ Se grozăveşte şi se tot frămîntă/ Şi-n urmă nu mai este auzit./ E o poveste spusă de-un nătîng,/ Din vorbe alcătuită şi din zbucium/ Şi ne-nsemnînd nimic."

Tehnica de filmare din Birdman, deja celebrul plan-secvență, are ca efect fluidizarea realității prezentate, generînd și amplificînd impresia că asiști la derularea unui vis. Lucrul îi folosește lui Iñárritu, căci regizorul tocmai asta pare să urmărească: derealizarea (întrucîtva shakespearian-filozofică, în nici un caz psihotică) a realității unei lumi dominate de spectacol (iluzorie prin definiție, dar operantă prin cecitate cognitivă) și, invers, învestirea cu realitate și importanță majoră a evenimentelor care se petrec în sinele profund al protagonistului. Nu există nici o schimbare (vizuală ori sonoră), nici o semnalare și nici un criteriu tehnic-regizoral de diferențiere între ceea ce este real și ceea ce este imaginar, între o discuție din culise, un schimb de replici pe scenă, materializarea firească a omului-pasăre, manifestarea unor puteri ieșite din comun sau apariția unor inși perfect normali, dar care populează "doar" mintea personajului principal. Din asta, realitatea și ignoranța au totul de pierdut, iar plăsmuirea, plus sarcasmul, totul de cîștigat, și doar în acest mod se poate ajunge la finalul care este așa cum este.

Dar, dacă ar fi să nu rămînem total fideli "faptelor", atunci trebuie spus că eliberarea lui Riggan din mecanismul tiranic și absurd al istoriei, precum și metafora lumii ca scenă sînt mai puțin consistente decît ar fi necesar pentru ca și aceia care nu fac parte dintr-o anumită categorie profesională să se simtă luați în serios. Din păcate, filmul rămîne mult prea cantonat în domeniul special al meseriei de actor, și, în pofida unor cîrlige menite să ne pescuiască pe toți (de exemplu, referința la fenomenul global al rețelelor de socializare din Internet sau al site-urilor gen Youtube), dar și spre deosebire de piesa marelui Will, din care citează, spectatorului i se dă prea puțin șansa de a realiza că și el, în viața lui socială și poate chiar în intimitate, este un actor, o marionetă acționată prin niște sfori care ar trebui tăiate. Riggan se ridică nu atît deasupra scenei lumii, cît a scenei efectiv teatrale, iar partitura cea mai convingătoare pe care o interpretează filmul este aceea a răfuielii cu superficialitatea hollywoodiană și snobismul broadwayez. Cu toate acestea, Birdman rămîne o realizare notabilă, un film bun care, chiar dacă nu ne modifică atît cît ar fi putut să o facă, nu plictisește deloc, surprinzînd la tot pasul prin elementele scenaristice și soluțiile regizorale la care apelează.

Birdman este obligatoriu de văzut! Este un film atît de bun încat nici nu știu de unde încep recenzia. Mergeți la cinema și cumpărați-l pe DVD!

Interesant filmul, actorii au jucat bine rolurile iar finalul a fost neasteptat

miam dat seama ca voi toti care comentati aici nu stiti nimic despre cinematografie

voua va place doar pac pac pumni in gura si atat nu sunteti in stare sa intelegeti si sa apreciati un film destept taranilor

Nu sunt critic, dar am vazut multe filme, pot spune ca nu a fost pe placul meu, probabil atentia mea nu a fost suficienta, dar totusi sa transpui cariera unui actor paranoia, ce sufera de o criza profunda de personalitate nu mi se pare tocmai ok. Idee buna, tehnica de filmare exceptionala, insa filmul cu momente bune, si atat. 5/10 (E mai mult un film pentru critici, nu pentru public)

E voba de acel moment în care te uiți în jur, te uiți în urmă și ești nemulțumit de ceea ce vezi. Sau - mă corectez acum -, vezi prea multe neîmpliniri. E acel moment în care constați cu amărăciune că deși ai fost printre primii în clasă, printre primii în facultate acum ești printre ultimii ca realizare profesională. Sau cel puțin așa simți. Fosta soție te urăște, față de actuala nu simți mare lucru. Fiică-ta nu te înțelege și nici tu pe ea. Tehnologia e atât de rece iar oamenii atât de complicați.

Și brusc ai impresia că a sosit momentul să arăți ceea ce ești, ceea ce poți cu adevărat. Ca și cum până atunci toate energiile ți-ar fi fost consumate și folosite de alții. Tu n-ai fi vrut, dar ei da. Sau invers. Ei ar fi vrut, dar tu nu. Și simți, nu doar crezi, simți prin toți porii că acum e momentul. Că acum e marele test. Marea reușită. Piesa, proiectul care te va duce acolo sus unde doar măgarii și nerecunoscătorii tăi foști colegi sunt. Cum naiba au ajuns acolo?

Și iată-te prins în vâltoarea hormonilor, obsesiilor, bârfelor, fanilor, banilor, rudelor. Și simți că în loc să ieși, te scufunzi mai tare. Un carusel al neîmplinirilor obsesive. Și peste toate vocea unui eu egocentric.

Bine ați venit în lumea lui Birdman!

Filmul nu este doar despre un artist, oricare ar fi el. Filmul nu este nici pentru un fost Batman, actual actor de teatru. Filmul este despre oameni. Despre mine, despre tine. Despre cum ne trăim visele și despre cum nu le înțelegem. Despre disperare și despre dragoste. Și poate uneori îți vine să spui „Eu nu exist. Nici măcar nu sunt aici. Eu nici măcar nu exist!”. Și tragi. După care îți revii. Și înțelegi că ești iubit, că ești apreciat, că ești urât, că ești dorit. Și o iei de la capăt, într-un carusel de emoții și de sentimente.

Este un film care merită văzut, merită apreciat. Nu luați în seamă criticii care spun afectați că asta s-a mai făcut, ailaltă a mai fost, că tehnica asta de la the Rope e fumată, că e plicitisitor, că e dubios, că e previzibil. Bla bla bla. La naiba cu toți criticii! Filmul e grozav!

O drama destul de complicata si ofertanta.Iar cand regizorul este mexicanul Innaritu nu te poti astepta decat la o provocare.Avand deja in bagaj, Golden Globe pentru interpretare (M.Keaton) si scenariu, Birdman-ul paseste catre gala Oscarurilor cu sanse mari la statueta.
Cand creezi un personaj ca Riggan, in interpretare de nota 10 a lui Michael Keaton,un maniaco-depresiv superhero aspirant de Broadway nu poti decat avea decat speranta la premiu…sau premii.
Producerea unei piese de teatru pe Broadway este prilejul unei lupte oarbe cu armele pe masa intre protagonisti.In Backstage, Mike Shiner interpretat de catre Edward Norton in forma de zile mari (nu il mai vazusem asa de determinat tocmai de la American History X), Lesley (Naomi Watts), Sam (Emma Stone) creaza personaje unice in felul lor, macinate de frustrari si angoase.Mai lipsea crima (ca in altmanianul The Player).Goana dupa celebritate, de a demonstra celorlalti prin vointa, dorinta de a scapa de etichete, ca poti reusi desi ai tinicheaua legata de coada .
Ce esti dispus sa faci pentru a atinge celebritatea!? Poti sa te plimbi dezbracat printr-o piata plina de lume venita la premierea propriei piese sau sa-ti tragi una in scafarlie pentru a crea un moment de realism?
Un lucru este cert.Riggan improvizeaza la greu si pare ca poate scapa din orice incercare, are solutii pentru toate problemele.Vrea sa fie actor nu vedeta si pentru asta este dispus la orice.
Asemeni unei pasari…deasupra tuturor!
Recomandare- Alaturi de Birdman umariti si recentul film a lui Olivier Assayas, Clouds of Sils Maria (nominalizat la Palme d’Or in 2014) o drama focalizata pe viata unei actrite de film unde veti gasi ceva similitudini cu pelicula de fata.
Doua drame existentialiste pentru cinefilii adevarati.No offense!

Nu as clasa acest film la categoria comedie,razi doar de 2-3 ori de la unele faze ilare,dar ca un ansamblu,filmul este greu de inteles,actorii greu de jucat iar unele scene se repeta,dar cu un scop.Cadrele care ii urmaresc pe actori si deodata actiunea se muta rapid in viitor este cu adevarat fascinant.
Confilctul interior al lui "Birdman" este unul lung si doar de el inteles,in lupta cu premiera piesei de teatru si cu toti oamenii din jur care parca l-au uitat.IMPRESIONANT.

Este un film greu de digerat pentru unii oameni , este un film foarte bun si actorul Michael Kaeton e genial , sunt multe aspecte de enumerat in acest film insa ramane la parerea criticilor insa a luat deja premii si sunt sigur ca va lua si OSCAR-uri , merita . Un MUST SEE !!!

Filmul mi se pare unul ingenios cu mesaj ,nu ca majoritatea filmelor "bune"
din America care nu-ti dau decat o erectie sufleteasca.Cu ce ma aleg daca vizionez un film care ,sa zic, ma tine in suspans ,si la sfarsit aflu ca personajul principal nu a murit ,si bum filmul e gata n-am invatat nimic din el si am pierdut 2 ore a proasta .In schimb in afara de secventele multiple si exagerate de "consolare" trupeasca pe care le savarsesc personajele din birdman, filmul e de apreciat avand in vedere ca pune intr-o ipostaza perfecta viata unui om care a vut succes sa zicem in tinerete si care e afectat de stupiditatea lui de a crede ca un singur moment stralucire ii poate lumina intreaga viata.

Sunt un fan al lui Alejandro González Iñárritu, trebuie sa spun asta din capul locului. Inca sunt fanul lui, chiar si dupa aceasta porcarie pe care a facut-o. I-am vazut toate filmele (n-are multe, ce e drept) si toate m-au impresionat. Atat de mult incat le-am revazut de cate 2-3 ori pe fiecare pana acum si o sa le revad in continuare. Mai putin acest Birdman. Ma asteptam la ceva aparte, la ceva diferit, pentru ca Alejandro González Iñárritu nu face filme in stilul clasic, mereu gaseste cate o tehnica de filmare deosebita care incanta sau chiar inoveaza. Acest Birdman este ceva diferit, intr-adevar, prin tehnica de filmare, ce aminteste de The Rope al lui Alfred Hitchcock, regizorul dorind sa creeze impresia ca totul e filmat fara intrerupere, fara taieturi. Si cam atat. Prea multe comentarii nu vreau sa fac, pentru ca nu sunt multe de spus. Povestea e atat de banala, de repetabila, de cliseizata, atmosfera e uneori insuportabil de plictisitoare, actiunea atat de fada, incat am facut mari eforturi pentru a-l vedea cap-coada. Nu ma intereseaza ce spun criticii, nu am nimic cu cei care au fost impresionati de el. Pentru mine a fost o pierdere de timp, un film dupa care nu am ramas cu absolut nimic. Singurul film prost facut de regizorul mexican. Daca va lua premiul Oscar pentru cel mai bun film, voi fi la fel de dezamagit ca in cazul in care il va lua alta idiotenie cu pretentie de mare film, adica Boyhood.

Mai bine te uiti la un film european decat sa vezi o piesa de "teatru americana" pentru ca nu o pot numi film

Desi am priceput (asta ca sa par putin inteligenta) subtilitatile, ironiile, nuantele, aluziile, neimplinirele, regretele, frustrarile si filosofia personajelor si actiunii, recunosc ca filmul nu MI s-a parut asa precum este de elogiat si ridicat undeva... prea sus, dar pentru ca-i nominalizat la multe categorii vedeti-l!

Poate voi fi numita ignoranta de unii, dar acest film nu te tine in fata ecranului. Tot ceea ce te face sa gandesti este cat mai are pana la sfarsit. Poate nu este genul meu, dar aveam asteptari mai mari avand in vedere cate nominalizari are. Sunt curioasa cate persoane vor dori sa revada acest film peste ani sau cati isi vor aminti de el cu entuziasm. Unii care se dau aici mari cinefili, care stiu sa aprecieze un film de calitate, sunt doar persoane care vaneaza orice oportunitate de a spune lucruri mari despre...nimic, in fapt :)). Nici ei nu stiu exact ce a vrut sa exprime filmul.

Este un film profund meschin! Am ales să-l văd datorită rolului lui Naomi Watts (pentru care am o simpatie deosebită). Însă nici nu mi-a trecut prin cap că acest film ar putea fi la un nivel atât de josnic.
Ce ar trebui să apreciez? actori dezbrăcați în culise, vorbe obscene, mizerie(nu e o metaforă), ce?
Cine vrea să mă contrazică în vreun comentariu, rog să pună în paranteze cel mai bun film pe care l-a văzut, ca să știu cu ce IQ conversez.
Și apropo, parcă era un film și de comedie, să-mi spună cineva măcar o scenă comică...

Maratonul de văzut filme regizate de Iñárritu continuă. Ieri mă declaram fan al său, azi sunt convins că nu m-am înşelat. Tu, ca spectator al lui "Birdman", ai 35-40 de minute pentru a decide: fie părăseşti sala, fie rămâi şi exclami la final "Iñárritu iar a făcut-o!". În cazul meu, doar patru persoane au părăsit sala. Norocul lor, au ales să ajungă acasă fără vreo enigmă pe care, oricum, n-ar fi putut s-o rezolve.

Ce este, de fapt, "Birdman"? E un film atipic, poate primul film cu supereroi, dar fără supereroi. De data asta, puterile fantastice dispar, iar supereroii, până la urmă, fie ei foşti sau actuali, sunt şi ei oameni. Sunt multe teme care sunt dezbătute, multe ironii aruncate asupra gusturilor actuale ale spectatorilor, cât şi asupra criticilor, indiferent că ei sunt critici de film, de teatru etc.

E exploatată atât de mult dorinţa de afirmare a omului modern, dorinţa fiecăruia dintre noi de a conta, de a însemna ceva, încât sunt mari şanse ca, pe parcursul vizionării, să începi să-ţi pui întrebări referitoare la propria ta existenţă. Faţă de alţi actori puşi în roluri asemănătoare, Michael Keaton reuşeşte să transmită starea sa de depresie, de negăsire a unui loc în rândul unei societăţi care judecă oameni şi alege celebrităţi total arbitrar.

Rigann (Michael Keaton) se află în ipostaza omului care se hrăneşte din amintiri, care refuză imaginea din prezent şi tânjeşte după imaginea din trecut. Decide să rişte totul şi să regizeze o piesă ce urmează a fi jucată pe Broadway. Cum nevoia sa de celebritate este într-o continuă creştere, îşi oferă lui rolul principal şi, abuziv sau nu, renunţă la unul dintre actori, invocând ca scuză lipsa lui de talent. Din păcate, în locul celui la care renunţă apare Mike (Edward Norton), realul exemplu a ceea ce regizorul piesei tânjeşte să devină din punct de vedere al reputaţiei. Cum va gestiona egocentricul nostru supererou această situaţie? Pe câtă lume din jurul lui va mai răni? După o avanpremieră total nereuşită, va mai avea loc premiera piesei sale? Va renunţa şi la Mike? Îşi va recâştiga prestigiul mult dorit?

Răspunsurile le veţi afla, desigur, după vizionare. Tot ce vă mai pot spune este că, dacă oferi publicului sânge, efecte speciale, supereroi ce-şi trăiesc viaţa în metropole şi o tonă de alte clişee, filmul tău va fi sigur apreciat. Dacă alegi să rişti, să creezi un film greoi, să-l încarci cu posibile teme de dezbatere, să-i adaugi actori buni şi să-l presari cu ironii, trebuie să speri că vor exista oameni care să înţeleagă ceea ce ai avut de transmis.

Indiferent de părerea fiecăruia, consider că merită apreciat măcar curajul pe care l-a avut Iñárritu pentru a regiza un astfel de film şi a-l plasa într-un 2015 ce anunţă un imens potenţial din punct de vedere al filmelor. Vă recomand să mergeţi să îl vedeţi la cinema, pentru că e un film altfel şi, sper ca şi voi să fiţi plăcut impresionaţi, la fel cum am fost şi eu. Vizionare plăcută!

Am vazut filmu si este o mare porcarie ,pierdere de timp .Nu ma impresionat nimic la acest film,nu este nimic care sa-ti placa,nu recomand

Stau si ma uit la nota de pe cinemagia si vad ca e DOAR 7,6. Mi se pare o prostie ca un film ca Piratii din Caraibe sau un serial de genul The Vampire Diaries sa aiba note mult mai mari ca si acest film. Sa nu se inteleaga gresit, am vazut si eu piratii din caraibe si serialul respectiv, si nu pot sa zic ca nu mi-au placut. Dar de aici pana la a fi clasificate mai bune decat Birdman, e un drum lung. Si probabil ca nu Birdman o sa ia oscarul, ci Boyhood. Nu ca as avea o problema cu Boyhood, dar nu mi se pare corect sa ii dai oscarul unui film doar pentru ca a fost filmat in decursul a 12 ani. In fine, lasand la o parte toate cele, Birdman ramane un film memorabil pentru mine!

Doua lumi (Teatru si Film) care se intretaie intr-un ritm intelectual si dinamic!
Personaje care interactioneaza curajos.
Montaj exceptional, cadre secventa si elipse te timp create inventiv si suprinzator de simplu.
Trebuie neaparat sa mai revad filmul asta!!

Un film despre un actor cu un inceput de schizofrenie, pot sa spun inceput sau e mai mult de cat atat? nu sunt doctor asa ca... in fine, un film despre frustrare, despre strigatu disperat pentru aprobare si bla bla bla filmu merita vazut de apsolut toate persoanele care nu isi tin neuronu la naftalina.
Un scenariu bun cu o prestatie a actorilor foarte foarte buna.

Birdman este un film despre condiţia actorului, cu dramele, căderile şi ascensiunile sale, dar mai ales o satiră cruntă, împinsă deseori până la extrem a societăţii de consum şi a modului în care se obţin atât celebritatea în lumea contemporană, cât şi zecile de mii de vizualizări pe internet. Sunt parodiate aproape toate clişeele din lumea filmului dar şi din afara sa, sunt taxate superficialitatea şi absurditatea care au ajuns pentru unii un mod de viaţă. În partea a doua, dialogul eroului cu ceea ce reprezenta conştiinţa sa este prezentat pe un fundal în care predomină scenele suprarealiste, imagini de film amestecate cu realitatea. Personal, aş fi insistat mai mult pe acest gen de filmare şi mai puţin pe foarte multele dialoguri vulgare şi absurde, care, chiar dacă sunt făcute în scop de parodie, riscă să obosească şi să plictisească spectatorul de la un moment dat încolo. Însă după ultimul cadru, după finalul destul de impresionant ai impresia că Innaritu şi-a atins totuşi scopul, adică de a îmbina filmul artistic cu, după cum spuneam, satira. Michael Keaton face un rol de excepţie. E un film care ridică multe probleme, chiar dacă poate nu te impresionează integral, ci mai mult anumite părţi ale sale.

ce i drept Birdman nu i un film pentru oricine. Dar putea sa o faca intru un mod mai atragator, totusi...balanta se inclina din pacate in alta directie!

In ciuda tuturor criticilor pozitive si a multor review-uri din partea multor spectatori poate prea exaltati, Birdman nu poate fi numit o capodopera.

Filmul pare in sine o piesa de teatru si aceasta la repetite, o gluma ce vorbeste despre denaturarea cinematografiei americane, despre computerizarea filmului si despre actiune, sange... bla, bla, chiar daca lasa impresia gresita ca drama actorilor ar fi centrul actiunii.

Toate personajele sunt niste dezaxati psihotici ce nu au altceva de facut decat sa-si planga de mila conditia in care au ajuns.
Pelicula discuta despre superficialitate, despre drama unor actori de duzina, care de cele mai multe ori sunt idolatrizati si proiectati in modele de urmat pentru generatia tanara. Imaginea si muzica antrenanta ce aduce a paroxism adauga o nota interesanta filmului. A fost ceva de genul "Requiem for a dream".

Impresia mea este ca filmul este superficial chiar daca are un "acting" bun.

Desi Michael Keaton interpreteaza rolul principal, drama lui nu pare a fi pusa in prim-plan ci gaurile din ochii sai sunt doar camerele ce ne prezinta desfasurarea evenimentelor, de altfel foarte plictisitoare. Nu am mai cascat atat de mult la un film de nu mai stiu cand...

Nu este un film excelent. Poate doar calitatea actorilor a starnit rumoarea spectatorilor, dar mai ales a criticilor.

Prea tehnic.. Ca un film porno.. il vezi, il traiesti, dar il uiti...

Nu m-a impresionat nici acest film atat de nominalizat si apreciat.Se pare ca mi-este greu sa "gust" acest tip de personaj "complex" si "dramatic".Insa curiozitatea mi-a permis sa-l urmaresc cap coada, dar cu siguranta, nu ar fi fost nici o pierdere pentru mine daca nu i-as fi acordat timp.

Mi-a placut foarte mult ca este filmat intr-un singur cadru, mi-a placut f mult interpretarea actorilor, geniala, si ideea si povestea este interesanta... eu l-as adauga la celelalte filme "sociopate" pe care le-am vazut in ultima vreme (Nightcrawler si Gone Girl).

cum reusesc sa vad filmul.nu stiu ce sa accesez, ce buton.

Sunt curios cate nominalizari la Oscar o sa primeasca!
Edit: Se pare ca am anticipat bine, iar Birdman a primit aproape cele mai multe nominalizari la Premiile Oscar! Filmul este unul foarte complex, iar ideea de a relata viata personala al unui actor in a 2-a parte a vietii sale ( nu in cea in plina celebritate ) mi s'a parut ceva foarte tare! Cu un scenariu bun, niste actori de clasa mondiala si un regizor impecabil, "Birdman" a indeplinit toate cerintele in a fi un film de Oscar. Insa in ziua de azi, valorile nu mai sunt pretuite, nu mare mi'a fost mirarea cand "Blackhat" a avut premiera in aceeasi seara si la aceeasi ora cu "Birdman", iar spatiul alocati salii de cinema pentru "Blackhat" era de cel putin 5 ori mai mare decat cel alocat lui "Birdman". Lumea vrea actiune, comedie si filme comerciale, si e pacat ca din cauza asta pierzi un astfel de film . E drept, "Birdman" nu e un film pentru oricine.

Este un deliciu .. primele 53 de minute sunt filmate dintr-un singur cadru .. Keaton a jucat demential .. merita cel putin o nominalizare la Oscar ..

Cheers ! ;)

doar din trailer sunt in stare sa cred ca sa gasit viitorul proprietar al oscarului pt rol principal