Nu te aștepți niciodată la ce are să se întâmple în cel mai nou film al multi-premiatului regizor danez, Michael Noer. Croazieră de coșmar construiește lent, dar sigur o atmosferă de rău augur, prevestind o tragedie nedefinită. Coco Cruise vă invită să vă distrați. „Pregătiți-vă pentru aventură!”
Împlinești 18 ani. Mama ta plătește o croazieră de lux pentru tine și cea mai bună prietenă a ta, apoi te încurajează să bei alcool, chiar dacă în legea americană ești încă minoră. E o mamă „cool”, uneori prea „enervantă”, dar totuși, este visul oricărui adolescent. Ce ar putea să meargă rău?
Există foarte multe substraturi în Croazieră de coșmar. Nuanțele arată că toată lumea poartă o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat, dar nimeni nu e vinovat. Cille a crescut doar cu tatăl ei în urma divorțului părinților și este frustrată că mama încearcă să o cumpere și să o sufoce cu prea multă atenție pentru a compensa, din acest motiv o îndepărtează în prima seară a excursiei. Lea, prietena cea mai bună a fetei, o lasă baltă la greu, dar are un motiv întemeiat: Cille, în ciuda faptului că are prieten, se sărută cu băiatul pe care ea a pus ochii. Lucrurile mici ca acestea conduc acțiunea înspre dubla nenorocire ce are să acapareze viețile unui grup restrâns de personaje.
Furtuna lovește la propriu și la figurat Coco Cruise, iar reclamele ei recurente care promit o vacanță de neuitat devin mai neliniștitoare ca niciodată. Evenimentul traumatic trăit de Cille garantează că o să își amintească mereu această croazieră, însă determinarea ipocrită a mamei de a afla cine este făptașul doar declanșează o reacție în lanț. Spun „ipocrită” pentru că situația ar fi putut fi foarte ușor evitată dacă Nanna nu și-ar fi schimbat brățara de adult cu cea a fiicei, pentru a-i oferi alcool nelimitat. Tocmai din cauza vinovăției excesive, ea încearcă să își răscumpere greșeala prin a da celălalt infractor pe mâna dreptății, dar face mai mult rău decât bine în proces. O justiție karmică pare că pune stăpânire pe situație în apele internaționale unde nu există nicio altă lege decât legea junglei.
Acesta este momentul în care filmul revine la cadrul de debut, cu o Nanna învăluită în lumină roșie pe marginea vasului, în ploaie torențială. Un cadru menit să capteze spectatorul încă de la primele secunde ale filmului, să îl facă nerăbdător să descopere povestea. Pentru că în afară de încadrarea în genul thriller și această primă scenă, Croazieră de coșmar (în engleză Birthday Girl) nu anunță în niciun fel teroarea ce se va abate asupra sărbătoritei – pe care românii au dorit probabil să o accentueze din titlu, ca să nu fie cineva luat pe nepregătite.
Sentimentul de primejdie se află în contrast puternic cu decorurile extravagante, luminile neon și muzica pop-disco ce îmbie la distracție și relaxare. Croazieră de coșmar explorează relația instabilă dintre o mamă și fiica ei și devine astfel un reminder pentru faptul că persoanele din pătura de sus a societății nu sunt mai protejate de tragedii fiindcă au bani. În cele din urmă, viața este o ruletă rusească pe care trebuie să o joci luând toate precauțiile necesare. Iar câteodată dorința de răzbunare poate avea un efect invers și poate să afecteze chiar mai mult victima.
user-6714d7a83109a
pe 17 Decembrie 2024 11:05
.. spastic, tensionant, cu fior nordic ... o dramă intrată în acțiune, concisă, fără prea multe palavre. O fata violată, o mamă perseverentă care caută și cere să i se facă dreptate pentru fiica ei pe un vas de croazieră unde justiția nu există, o răzbunare soldată cu un accident ... mortal ? iar filmul se încheie dupa părerea mea în stilul nordic cel mai curat.
Împlinești 18 ani. Mama ta plătește o croazieră de lux pentru tine și cea mai bună prietenă a ta, apoi te încurajează să bei alcool, chiar dacă în legea americană ești încă minoră. E o mamă „cool”, uneori prea „enervantă”, dar totuși, este visul oricărui adolescent. Ce ar putea să meargă rău?
Există foarte multe substraturi în Croazieră de coșmar. Nuanțele arată că toată lumea poartă o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat, dar nimeni nu e vinovat. Cille a crescut doar cu tatăl ei în urma divorțului părinților și este frustrată că mama încearcă să o cumpere și să o sufoce cu prea multă atenție pentru a compensa, din acest motiv o îndepărtează în prima seară a excursiei. Lea, prietena cea mai bună a fetei, o lasă baltă la greu, dar are un motiv întemeiat: Cille, în ciuda faptului că are prieten, se sărută cu băiatul pe care ea a pus ochii. Lucrurile mici ca acestea conduc acțiunea înspre dubla nenorocire ce are să acapareze viețile unui grup restrâns de personaje.
Furtuna lovește la propriu și la figurat Coco Cruise, iar reclamele ei recurente care promit o vacanță de neuitat devin mai neliniștitoare ca niciodată. Evenimentul traumatic trăit de Cille garantează că o să își amintească mereu această croazieră, însă determinarea ipocrită a mamei de a afla cine este făptașul doar declanșează o reacție în lanț. Spun „ipocrită” pentru că situația ar fi putut fi foarte ușor evitată dacă Nanna nu și-ar fi schimbat brățara de adult cu cea a fiicei, pentru a-i oferi alcool nelimitat. Tocmai din cauza vinovăției excesive, ea încearcă să își răscumpere greșeala prin a da celălalt infractor pe mâna dreptății, dar face mai mult rău decât bine în proces. O justiție karmică pare că pune stăpânire pe situație în apele internaționale unde nu există nicio altă lege decât legea junglei.
Acesta este momentul în care filmul revine la cadrul de debut, cu o Nanna învăluită în lumină roșie pe marginea vasului, în ploaie torențială. Un cadru menit să capteze spectatorul încă de la primele secunde ale filmului, să îl facă nerăbdător să descopere povestea. Pentru că în afară de încadrarea în genul thriller și această primă scenă, Croazieră de coșmar (în engleză Birthday Girl) nu anunță în niciun fel teroarea ce se va abate asupra sărbătoritei – pe care românii au dorit probabil să o accentueze din titlu, ca să nu fie cineva luat pe nepregătite.
Sentimentul de primejdie se află în contrast puternic cu decorurile extravagante, luminile neon și muzica pop-disco ce îmbie la distracție și relaxare. Croazieră de coșmar explorează relația instabilă dintre o mamă și fiica ei și devine astfel un reminder pentru faptul că persoanele din pătura de sus a societății nu sunt mai protejate de tragedii fiindcă au bani. În cele din urmă, viața este o ruletă rusească pe care trebuie să o joci luând toate precauțiile necesare. Iar câteodată dorința de răzbunare poate avea un efect invers și poate să afecteze chiar mai mult victima.