Blade Runner (1982)

99,9% propaganda și minciuna...atât timp cat lumea Inca crede slabe șanse de salvarea...

Hoax hoax hoax!

Aproximativ 90+% din filme sunt pură propaganda a agende lor sataniste.

Exemplu: virușii inexistenți și plandemiile, homosexualitate, eLGBTism și pedofilie, încălziri globale închipuite, terorism si atacuri teroriste inexistente, sfârșitul lumii, evoluționismul, darwinismul și bing'bang-ul, heliocentrismul ei Terra sfera retardata rotativa cu ape lipite și curbate, ere glaciare fictive, droguri trase pe nas, așa-zisele războaie mondiale și ficțiunea numita nazismul, energia nucleara inexistenta si fictivele bombe nucleare, apocalipse climatice, Terra epuizata de resurse, asteroizi amenintatori, invazia extratereștrilor inexistenți, criminali in serie care nu au existat niciodată, cancerul și genocidul numit oncologia, războaie civile care nu au existat niciodată, jafuri bancare care în realitate nu exista niciodată etc etc etc

Hoax hoax hoax pentru toată lumea, welcome to the REAL matrix !

Ce înseamnă un film făcut cu seriozitate și atenție la detalii !!! Filmul e bun și nu pare desuet deși au trecut 40 de ani ........

Un clasic. Poate cea mai buna ecranizare dupa Philip K. Dick

Un clasic. Poate cea mai buna ecranizare dupa Philip K. Dick

Revăd acest film simbol pentru categoria SF după 10 ani și pot spune că descopăr cu plăcere aceeași tentă futurist-nostalgică cu care ne-au obișnuit filmele fiction ale anilor 80-90. Dacă astăzi nu există limite în imaginație, pe atunci se poate observa cum oamenii chiar își imaginau că fix în epoca noastră, în anii 2020, că trăim într-o etapă a lumii foarte încurcată, cu valorile răsturnate și nu neapărat cele morale - unde doar marii corporatiști stăteau la etajele principale ale unei jungle de clădiri-turn, plimbându-se cu mașini zburătoare, în timp ce în mocirla de jos stătea lumea de rând, care mai putea supraviețui doar prin combinații și chiar și printre ei mai răsăreau ici-colo mafioții mici, de genul interlopilor de astăzi - câte un arab sau un chinez, într-un club sau restaurant mai bine întreținut dar a cărui grandoare dintr-un trecut apropiat pare că a pălit în noua societate. Această perspectivă poate constitui o provocare pentru privitor la a interpreta că sunt chiar prinții arabi care au pierdut lupta cu magnații inteligenței artificiale care le va distruge bussiness-ul. Nici jos lucrurile nu rămân foarte înapoiate, astfel că în tot comerțul ăsta de tip bazar, o Americă scufundată în populație asiatică vinde totul creat pe bază de genă prin intermediul unor imprimante 3D performante, scenariul încercând astfel să previzualizeze într-un mod oarecum exagerat, dar în sensul în care mergea încă de atunci, viitorul.
Filmul îmi amintește foarte mult de Judge Dredd și de altele asemenea, chiar și de animația Familia Jason, foarte la modă prin anii 90, cu puțină inspirație și din Terminator - punând foarte mult accent pe atmosfera mohorâtă și dispariția soarelui, poate ca urmare a lăcomiei omului de a se industrializa, până a poluat chiar și cerul. În zilele noastre, nu numai că profeția nu s-a împlinit, ba chiar se fac mari eforturi pentru reciclarea lucrurilor, însă e foarte interesant pentru noi să ne gândim la modul tragic în care vedeau oamenii de atunci evoluția viitorului, într-o lume dominată la acea vreme de politicile și interesele respectivei societăți. Se pare că lumea era puternic apăsată de industrializarea fără limite, de fabrici și uzine dublate de numeroase politici dictatoriale sau comunist-naționaliste, toate acestea fiind suportate pentru luminițele și mesajele inteligente într-o perioadă în care abia le găseai printate pe afișe. Atât au putut ei să își imagineze atunci ca mod de a interpreta evoluția umană, acelea erau aspirațiile acelei perioade de care am auzit permanent cu toții în diverse ocazii - roboți care să facă totul în locul oamenilor și mașinile să devină zburătoare..dar dacă odată cu ele ajungeam la această atmosferă dezolantă pe care o prezintă toate filmele de profil, nu, mulțumesc! Îmi place această frână a evoluției, în care mai avem căruțe cu cai pe șosea, dar trăim ca acum.
Poate că acest film a fost judecat la vremea sa prin prisma valorii cinematografice, dar privit astăzi are o aromă aparte, din vremea în care vitrinele exterioare ale magazinelor erau făcute din sticlă simplă, ori aspectul oamenilor, modul în care trăiau în apartamentele lor, care, deși smarthouses, erau înghesuite, întunecate și neprimitoare.. Iar muzica folosită este de departe cea mai mișto auzită pe parcursul unui film de la un capăt la altul; cu toate că poate oferi impresia că era mai potrivită într-un film romance, erotic sau pentru o scenă strip, se potrivește perfect pe acțiunea în slow motion de aici, deoarece intentifică toate trăirile, deschide drumul către contemplare și meditație, te face să te îndoiești de certitudini - excelent aleasă. Cu ocazia asta, o să caut mai mult despre trupa Vangelis. Cât despre film, inițial credeam că o să notez mai puțin, dar îi dau 9..pentru tot ce a trezit cu ocazia revizionării. Un clasic rămâne un clasic..

Intr-un viitor complicat si plin de neprevazut, omenirea isi forteaza limitele. Un film bine facut, in care Harrison Ford este in elementul sau.

Filmul are o poveste interesantă care iti menține curiozitatea pe tot parcursul lui. Are și un decor foarte bine construit iar Harrison Ford își face treaba ca la carte. Singurul minus al filmului și care lipsește este acțiunea,în rest e ok.Oricum nu trebuie ratat,clar!

Mi s-a parut destul de interesant. Versiunea sa recenta e, totusi, mai buna.

Blade Runner, este un film care a stabilit standardele genului science fiction la începutul anilor ’80, făcând posibile o serie întreagă de filme care au în centru o lume distopică, în care oamenii trebuie să supraviețuiască pe o Terra aflată în pragul autodistrugerii.
Foarte bun.

Imi doream sa vad un S.F. bun. Asa ca am revazut filmul. Mi-a placut mult atunci, filmul mi se pare bine facut si in conditiile de astazi. Nu pare demodat. Mai mult fimul vazut in anul 2018, parca, in film se fac referiri la anii 2016 si 2019, m-a trecut un fior ca am ajuns in anii de referinta ai S.F. Filmul trateaza magistral nelinistea lui Blaise Pascal. Si cred ca , da, oile viseaza. Nu stiu daca actualul Vanator de recompese e mai bun sau mai slab decat cel din 1982.

L-am vazut intaia oara in urma cu multi ani, l-am revazut acum in contextul lansarii cinematografice a "continuarii" pe care intentionez s-o vizionez cu prima ocazie. Prim vizionare a "Vanatorului de recompense" nu m-a impresionat foarte mult insa de asta data am apreciat filmul cu alti ochi intelegand de ce multi il considera a fi un film cult, o piatra de hotar in ceea ce priveste evolutia science-fiction-ului in cinematografie. Impresionant modul in care Ridley Scott regizeaza filmul, reconfortanta reintalnirea cu Harrison Ford din vremea cand impresiona pe toata lumea in "Star Wars", de apreciat contributia lui Rutger Hauer, un replicant care ramane la loc de cinste in memoria cinefila afectiva.

Intresant are un still propriu asa intunecat cred ca trebuie sa il vad de mai multe ori ca sa i inteleg povestea complet

Cu siguranta ca la acea vreme,filmul asta era foarte bun,dar vazut in ziua de azi,e departe de un film sf bun !Mi se pare o mare dezamagire,in afara de coloana sonora,un film foarte ,foarte slab !Nu am citit cartea,dar filmul ,repet este foarte slab,ca multe din top 250,inca o dezamagire,care nu isi merita locul acolo!

O distopie SF cyberpunk despre un viitor în care oamenii au împins limitele propriei civilizaţii, colonizând alte sisteme solare şi confecţionând androizi clonă (denumiţi "replicanţi) pentru a lucra ca sclavi în ridicarea complexelor spaţiale şi în explorarea zonelor periculoase ale galaxiei. În urma dezvoltării tehnologice, noile modele de replicanţi (Nexus-6) au ajuns să fie aproape identici cu oamenii şi să manifeste trăiri similare, identificarea lor devenind dificilă şi putând fi posibilă doar prin efectuarea unui test care să le identifice lipsa de experienţă în trăirea emoţiilor omeneşti. Planeta Pământ, singurul loc unde este interzisă prezenţa replicanţilor, a devenit un spaţiu neprimitor şi ostil atât din cauza atmosferei sumbre (zilele sunt scufundate în întuneric din cauza smogului, Soarele nu se vede din cauza norilor groşi ce împrăştie permanent o ploaie deasă, iar animalele sunt pe cale de dispariţie, fiind înlocuite cu copii artificiale), cât şi a controlului poliţienesc opresiv (cu maşinării ce supraveghează totul şi cu oameni reci, egoişti şi lipsiţi de umanitate).

Atmosfera seamănă din multe privinţe cu cea din "Metropolis"-ul lui Fritz Lang: clădiri înalte în care "lumea bună" locuieşte la nivelele de sus, iar muncitorii în locuinţele de jos. Un turn înalt construit în stil futurism domină oraşele în ambele filme. Noul Babel în filmul lui Lang şi clădirea Tyrell în "Blade Runner". Lipsa de egalitate între membrii claselor sociale este exprimată încă de la început de căpitanul Bryant cu următoarele cuvinte: "Stop right where you are! You know the score, pal! If you're not a cop, you're "little people"." Între clasele sociale "superioare" şi cele "inferioare" se interpun forţele de ordine, aflate dintotdeauna în slujba potentaţilor lumii.

Dacă atmosfera pământeană este una futuristă şi cyberpunk, acţiunea propriu-zisă a filmului împrumută multe elemente din genul neo-noir: relatarea poveştii din punctul de vedere al protagonistului, femeia fatală, punerea în discuţie de către erou a moralei sociale sau filmarea cu lumini şi umbre. Filmul propune o reflecţie asupra umanităţii societăţii, încercând să atragă atenţia cu privire la creşterea nivelului de indiferenţă al oamenilor şi al egoismului din societate. Un moment revelator din acest punct de vedere îl reprezintă secvenţa în care blade runner-ul Rick Deckard priveşte îngrozit, dar şi uimit, cum un replicant salvează de la moarte un om din dorinţa de a transmite lumii mesajul că replicanţii nu sunt doar mai puternici, mai agili sau mai inteligenţi decât oamenii, dar dispun de un grad de umanitate pe care oamenii par să-l fi pierdut.

Deşi nu este o capodoperă, acest film este foarte bine realizat şi conţine un mesaj de alarmă pentru viitor: Oameni, nu vă pierdeţi umanitatea şi nu distrugeţi mediul în care trăiţi! Luându-se în considerare acest mesaj transmis cu subtilitate spectatorilor, dar şi meritele sale artistice, "Blade Runner" a fost selectat de Biblioteca Congresului American în 1993 pentru a fi păstrat în Registrul Naţional de Film al SUA, fiind considerat "semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic".

Un SF superb. Scenariul este foarte bun, regia este superba, iar distributia foarte buna. Trebuie vazut.

Filmul este o ecranizare şi e considerat de critici unul dintre cele mai bune filme ale tuturor timpurilor!

Nu e nimic de spus, care nu a fost spus: pur și simplu un amestec mare, mare de science-fiction și de film noir

Într-o atmosferă sumbră, întunecată, ce pune un mare semn de întrebare asupra echilibrului ecologic viitor la nivel planetar, oamenii sunt neschimbaţi. Doar tehnologia şi inteligenţa artificială au avansat, acestea permiţând crearea de replici umane perfecte, capabile în final de toate emoţiile pe care le au oamenii. Aceştia erau folosiţi ca sclavi, la explorarea altor planete. Până la urmă nu am înţeles de ce nu erau oameni, în afară de faptul că erau creaţi pe cale artificială. Cert este că prin durata de viaţă limitată, era prevenită apariţia reacţiilor emoţionale pe care aceştia le-ar fi dezvoltat în timp: ură, dragoste, furie, invidie etc. Am văzut foarte clar că erau capabili de toate aceste stări şi mai ales de una care în mod sigur îi dă unei fiinţe calitatea de om: frica de moarte !
Încă un film care arată că, din dorinţa de a fi superior, omul îşi dovedeşte josnicia şi incapacitatea de a controla lumea pe care o creează cu sete de putere, bani, glorie. În mod cert nu mi-aş dori să trăiesc în viitorul pe care l-am vazut acolo...

Primul lucru care te introduce in starea filmului este muzica

nu mi-a placut ,printre cele mai slabe sf-uri vazute! are multi admiratori acest film ,nu si eu!

ptr anul in care este produs filmul pot spune ca este un Sf foarte bine realizat insa cu toate acestea nu prea a fost pe placul meu,cu exceptia lui Harrison Ford care a jucat destul de bine

O capodopera a genului SF, Blade Runner reuseste sa captiveze prin atmosfera care reuseste sa o creeze , modul in care Ridley Scott reuseste sa te introduca in lumea futuristica din Blade Runner, soundtrack-ul formidabil al lui Vangelis, si subtilitatile filozofice care le ridica : Ce inseamna sa fii uman? Este Deckard un replicant?

10/10

Comentariu șters

decorurile ca unui film din anii 50- 60 , masinile, ploaia care pica necontenit, chiar si muzica, fac o atmosfera incredibila, cenusie dar plina de culori si detalii. Cred ca si cei de la Bioshock s-au inspirat din filmul asta

Atmosfera cenușie cu care începe filmul este prezentă până-n final. O fi el viitor dar nici chiar atât de sinistru. O idee mai răsărită pentru care pot spune că Blade Runner e un film bunicel (cinemagia acordă nota 6 pentru acest adjectiv): cum faci diferența între un replicant și un om? Testul Voight-Kampff a fost vreodată aplicat și oamenilor?

Cineva spunea ca acest film este cea mai buna ecranizare dupa o carte de a lui Philip K. Dick.L-am vazut si mi-a placut mult datorita ca am citit cartea intai,dar daca ar fi sa recomand filmul,mai bine va recomand cartea care este de multe ori mai buna decat filmul.Cartea este una dintre preferatele mele.

A REUSIT CAT-DE-CAT SA TRANSMITA IDEEA DE UMANITATE TRANSPUSA IN CEEA CE FACE OMUL-SI O COPIE CHIAR.DAR SLABUT FACUTA.

Un film care se vede extrem de clar ca e vechi, cel putin pe mine m-a stresat coloana sonora, in special trompeta aia, poate pentru perioada in care a fost facut era un film bun, insa acum si-a pierdut mult din valoare.

Bun sinopsis`ul filmului.Nu mai am nimic de adaugat.Vanatorul de recompense,autorii sai,personajele si lectia de umanitate ce ne-au servit-o primesc din partea mea 10 puncte pentru ca atat e maxim.

Un film extraordinar!Poveste, realizare, scenariu...tot, absolut tot!!Un SF fantastic de bun! Imi place si cartea, insa sunt extrem de diferite.Poate asa e si mai bine, astfel ajungi sa spui k iti place atat filmul, cat si cartea tocmai diferentelor intalnite.Ridley Scott e baiat destept1 :))

Cineva spunea ca Philip K. Dick e un filozof care a ales literatura pentru a-si exprima ideile iar Blade Runner este cea mai buna ecranizare dupa vreuna din cartile sale. Filmul trebuie patruns in profunzime, pana in substraturile sale filozofice despre moarte, umanitate si eternitate/efemeritate. De fapt foarte important la acest film este contributia spectatorului, experienta sa legata de tema filmului, pentru ca nu este doar un thriller-SF cu urmariri si efecte speciale, ci un film cerebral. Pe de alta parte este un film de referinta pentru genul SF ( A.I.,Brazil, 12 Monkeys, Dark City, filmele cu Batman, sunt doar cateva exemple de filme care au fost influentate de BR), incadrandu-se printre capodoperele genului: Metropolis, 2001, Alien sau Star Wars. Nu cred ca scenariul sau jocul actoricesc al lui H.Ford este slab, ba dimpotriva, el se incadreaza destul de bine in universul "cyberpunk" imaginat de P.K.Dick si transpus superb pe ecran de Ridley Scott. Blade Runner imbina perfect genul SF-filozofic cu cel de thriller-noir si ramane un film unic nu numai prin atmosfera melancolica indusa prin imagine si muzica, cat si, din punctul meu de vedere , prin profunzimea povestii si a personajelor. Oare viseaza androizii oi electrice? (by recull)

Dupa parerea mea nu exista un sf mai bun ca blade runner.

E unul din filmele mele preferate de departe. Iti da de gandit in special "The Director's Cut", unde a fost scoasa vocea lui Deckard de pe fundal.
Sunt din UK si aici la facultate(studiez filmul) e principalul film despre care se tin discutiile;si sunt o gramada de lucruri de spus.
Ce e cel mai tare? Faptul ca intotdeauna cand il revezi descoperi ceva nou,ceva care sa iti dea de gandit.
Iar cand vine vorba despre cartea pe care se bazeaza filmul, "Do Androids Dream of Electric Sheep?", pot spune ca e superba si te face sa te pierzi in ea. De asemenea e evident ca,asa cum a si spus, Ridley Scott nu e citit-o in intregime. Diferentele sunt uriase.

cred ca e primul film cu ploaia acida si cel mai bun film al meu de la apocalipsul acum pana la pan's labyrinth.

e filmul care imi place cel mai mult din toate pe care le-am vazut vreodata si sunt un cinefil inrait

o s arideti, dar eu cred ca este cel mai bun film al lui ridley scott si un punct vital in cariera lui HF.

primul demonstreaza aici ca vrea si poate sa ia un compozitor de milioane (vezi si conquest of paradise) cum e vangelis, care ridica filmul cu cel putin dou, daca nu trei puncte - muzica este PEREFCTA pentru acest film.

al doilea are aici parte de un film care il confirma drept Actor, fara farafasticuri de rambo, terminator, neo, walker texas ranger sau punisher, un om obisnuit, cu sentimente si care mai si singereaza din cind in cind (sic!) si totodata un profesionist care face fata cu brio incercarilor la care este supus. zic asta pentru ca bravada, poantele si mentalitatea de 'devil may care!' din star wars aici e disparuta si apare un rol care ii permite sa demonstreze ca sentimentele de ura, dragoste, indirjirea, frustrarea, frica - dada frica! - sunt unele pe care le poate transmite foarte lejer si spectatorlor: este unul dintre putinii Actori care fac aceasta arta, actoria, sa para usoara!

acuma, eu zic ca totusi revelatia filmului este rutger hauer, care demonstreaza reale calitati de actor: de mentionat asa, ca amanunt, felul in care pronunta limba engleza, dat fiind ca alti actori veniti din europa sufera inca de acest ciulin agatat de maieu, aceasta gum de mestecat prinsa in par, aceasta musca in lapte care este accentul de care nu s epot dezbara, aici pemitindu-mi sa il amintesc si pe lundgren, care este si el foarte convingator cind vorbeste engleza. ziceam ca rutger hauer Joaca: asa e, se joaca de fapt cu personajul, face din el ce vrea el si o face stralucit. acum nici brion james sau darryl hannah nu joaca prost, dar RH si HF stralucesc in mod clar. rolul lui RH insa este teribil - aici voi aminti ca in carte este o cu totul alta perspectiva, dar despre asta mai jos - si ii permite sa incerce chiar o umanizare a androidului: pai chiar orice om ar face un gest de ultima iertare inainte de a muri? nu! este un gest rezervat celor mai buni dintre noi, acesta fiind de fapt testamentul androidului lasat lumii: voi m-ati creat, eu v-am haituit pentru ca nu mi-ati acirdat respectul cuvenit si iata ca totusi eu sunt mai uman ca voi, salvind viata unuia dintre voi, desi puteam sa n-o fac! deci in jocul de-a Dumnezeu, in care omul crease androizii respectivi, iata ca apare un android care cistiga la acest joc, demonstrind o calitate rara la oameni: altruism. acuma, poate ziceti ca a facut-o ca sa schimbe in mintea celorlalti ideea ca androizii fac doar rau sau a facut-o doar ca sa vada cum e sa si salvezi, nu numai sa mori, dar eu cred ca scenaristul avrut ceva mai mult, iata de exemplu porumbelul care zboara atunci cind androidul se stinge: sugereaza oare ca avea un suflet si acesta s-a despartit de trup? nu stiu, nu cred ca androizii puteau avea asa ceva, dar subiectul merita dezbatut...

pe de alta parte, sean young, pe care eu aici am vazut-o prima data, joaca de asemenea convingator. lasind la o parte calitatile sale fizice, are si suficiente trasaturi care imi permit sa spun ca e o actrita buna.

decorurile si muzica (iarasi muzica!) fac o atmosfera foarte buna, de care Ph.K.D. ar fi fost foarte multumit, care transporta spectatorul in lumea imaginara dorita de regizor. daca cineva crede insa ca acest lucru se poate intimpla la TV, cu reclame la tampax, pasta de dinti, detergent si bere buna doar de spalat pe dinti, atunci este exagerat de optimist: nunu, cu draperiile trase, fara telefon conectat si cu sunet 5.1, doar asa...

ajungem si la scenariu... pai sigur se vor gasi voci sa zica (unele din ele avizate) ca filmul sucks, e prea banal si mai ales nu respecta nici eposul nici mesajul cartii: pai ce sa va fac! asta e! regizorul si scenaristul au vrut un film cu macar a shadow of a hope, care sa dea spectatorului o imagine mai putin pesimista despre viitor decit in carte si in acelasi timp sa fie suficient de subtil sa nu fie gen: they all lived happily ever after... nu! scenariul e suficient d esubtil ca sa ii permita lui HF sa zica: cine stie...?

eu zic in final ca punind in balanta atmosfera, castingul si scenariul fata de carte si mesajul ei, putem concluziona ca toti au facut o treaba cit se poate de buna: dada, scriitorul creind un viitor apocaliptic in privinta sentimentelor si sperantei, iar regizorul facind un flm care pune probleme un pic mai subtile decit in carte.

merita vazut, revazut, cumparat, inchiriat, memorat samd.