Părerea criticului
Nu, n-am sǎ filozofez despre orientările sexuale în Roma Antică şi nici n-am să fac o apologie a relaţiilor dintre barbaţi; deşi despre o iubire dintre bărbaţi este vorba în Brokeback Mountain; şi, deşi, unii s-au ridicat de la film după secvenţa de dragoste dintre Ennis şi Jack, părăsind cinematograful.
(Prima mea pornire a fost atunci să-i urmez câţiva paşi şi să ascult tăcută, în spatele lor, motivaţia acestei alegeri; dacă nu aş fi aflat aşa, i-aş fi tras de mânecă şi i-aş fi întrebat de ce au plecat. S-au simţit jigniţi vizual? A fost o molestare la nivel de concepte? Am renunţat până la urmă ca să nu pierd nici o secvenţă din derularea filmului).
Recunosc că e greu de privit secvenţe de tandreţe şi înlanţuiri pasionale, sau doar hârjoneli între doi bărbaţi. Dar acestea au fost numai argumentele pentru construirea elementului central al filmului: drama- de natură afectiv-emotională.
Una dintre scenele care marchează adâncirea aceastei drame este cea în care Ennis pătrunde în camera copilăriei lui Jack. Îi atinge cu sfială lucrurile- parcă pentru a-l (re)găsi; in acel moment mi-am amintit de o secvenţa similară din „Happy Together” (titlul originar „Cheun gwong tsa sit” ). Filmul a fost regizat de Kar-wai Wong, Preşedintele desemnat al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes- care va avea loc în mai, anul acesta. Şi acest film vorbeşte despre iubirea dintre doi barbaţi şi conflictul interior care se naşte din acest tip de relaţie.
Travellingul de la ultima vedere trimisă de Jack, la peisajul de dincolo de fereastra camionetei lui Ennis, cadrele panoramice cu Brokeback Mountain care vorbesc despre evadare, libertate, linişte, spaţiul strâmt, intunecos al cortului şi ostilitatea naturii din prima noapte de dragoste dintre cei doi barbaţi sunt doar câteva exemple care demonstrează arta lui Ang Lee de a pune în scenă textul scris. Şi tocmai această interpretare scenică a caştigat Oscarul.
Îmi permit în final să fiu subiectivă şi afirm că mă voi întoarce în cinematograf pentru acest film; chiar îmi place „O iubire secretă”. Începeţi prin a descoperi peisajele de pe Brokeback Mountain!
(Prima mea pornire a fost atunci să-i urmez câţiva paşi şi să ascult tăcută, în spatele lor, motivaţia acestei alegeri; dacă nu aş fi aflat aşa, i-aş fi tras de mânecă şi i-aş fi întrebat de ce au plecat. S-au simţit jigniţi vizual? A fost o molestare la nivel de concepte? Am renunţat până la urmă ca să nu pierd nici o secvenţă din derularea filmului).
Recunosc că e greu de privit secvenţe de tandreţe şi înlanţuiri pasionale, sau doar hârjoneli între doi bărbaţi. Dar acestea au fost numai argumentele pentru construirea elementului central al filmului: drama- de natură afectiv-emotională.
Una dintre scenele care marchează adâncirea aceastei drame este cea în care Ennis pătrunde în camera copilăriei lui Jack. Îi atinge cu sfială lucrurile- parcă pentru a-l (re)găsi; in acel moment mi-am amintit de o secvenţa similară din „Happy Together” (titlul originar „Cheun gwong tsa sit” ). Filmul a fost regizat de Kar-wai Wong, Preşedintele desemnat al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes- care va avea loc în mai, anul acesta. Şi acest film vorbeşte despre iubirea dintre doi barbaţi şi conflictul interior care se naşte din acest tip de relaţie.
Travellingul de la ultima vedere trimisă de Jack, la peisajul de dincolo de fereastra camionetei lui Ennis, cadrele panoramice cu Brokeback Mountain care vorbesc despre evadare, libertate, linişte, spaţiul strâmt, intunecos al cortului şi ostilitatea naturii din prima noapte de dragoste dintre cei doi barbaţi sunt doar câteva exemple care demonstrează arta lui Ang Lee de a pune în scenă textul scris. Şi tocmai această interpretare scenică a caştigat Oscarul.
Îmi permit în final să fiu subiectivă şi afirm că mă voi întoarce în cinematograf pentru acest film; chiar îmi place „O iubire secretă”. Începeţi prin a descoperi peisajele de pe Brokeback Mountain!
