Un vaporean, fie el căpitan sau simplu muncitor , lipsește de acasă luni de zile, stă puțin cu familia și apoi o ia de la capăt. Riscurile sunt de ordin personal: iubita îl părăsește, soția naște când nu se așteaptă, sau, cum este cazul în acest film, vrea să divorțeze. Irina în patru ani de căsătorie cu Victor a numărat numai 125 de zile petrecute împreună. Nu mai poate continua așa și vrea să divorțeze, mai ales că există un Mircea care o așteaptă răbdător pe uscat. Iar acum tocmai când s-a întors acasă, Victor este propus să preia în câteva zile comanda unei alte nave, pentru o cursă importantă până-n Brazilia și Peru, cu promisiunea că va avea 6 luni de concediu, la întoarcere.
De ochii lumii, Irina mai joacă o dată rolul soției iubitoare care își acompaniază bărbatul la îmbarcare. Ajungând în cabina sa descoperă jurnalui acestuia, în care el își exprima dragostea pentru ea, în multe momente și locuri în care îl purtase cursele pe mare. El scria acolo că e un om slab (pentru că se tot gândește la Irina) și făcea un omagiu femeilor „Deosebite sunteți voi care știți să iubiți, să așteptați, să suferiți...”
Apoi, curajul și stăpânirea de sine a proaspăt numitului căpitan ies în evidență cu ocazia remedierii unei avarii a navei înainte de plecare. Mircea, cel care era ca o umbră pentru Irina, comparat cu Victor nu poate ieși în avantaj. Scenele de final sunt foarte bine realizate. Pe el îl paște o gripă. Nu mâncase mai nimic, vizitase un coleg la spital. Irina încearcă să-i pregătească ceva. Victor a stat tot timpul îmbrăcat. Până să servească ceva a adormit. Ea îl privește cu dragoste. Stinge lumina. Îl învelește. Pune ceasul să sune. Dimineață el se prepară pentru plecare. Își cere iertare. Nici acum nu e timp de tandrețuri. Irina se pregătește să aștepte cele 7 luni cât va dura cursa. Își ia cărți de citit...O căsnicie salvată.
Un cuplu bine jucat de Ștefan Iordache (căpitan de vas) și Valeria Seciu(proiectantă la Navrom), cea care în Parașutiștii (1973) jucase rolul unei tinere șahiste îndrăgostită de un colonel de aviație căsătorit (Florin Piersic).
Film realizat atunci când aveam o flotă în dezvoltare și nu se putea ține pasul cu personalul de deservire a navelor. Se vorbea atunci de navele Reșița, Maramureș, Deva, Livezeni...
cosmin742000
pe 16 August 2016 11:11
O drama romantica de aventuri romaneasca foarte buna
lili22
pe 23 Octombrie 2012 18:54
Regizorul a mizat pe actori, Valeria Seciu si Stefan Iordache erau in acei ani cei mai valorosi actori care jucau la "Mic".Nu a iesit nimic, filmul avea un scenariu foarte slabut. Pina la urma nevasta marinarului ramine la datorie, ca asa se cuvine, nu-i asa doamna Basescu?
De ochii lumii, Irina mai joacă o dată rolul soției iubitoare care își acompaniază bărbatul la îmbarcare. Ajungând în cabina sa descoperă jurnalui acestuia, în care el își exprima dragostea pentru ea, în multe momente și locuri în care îl purtase cursele pe mare. El scria acolo că e un om slab (pentru că se tot gândește la Irina) și făcea un omagiu femeilor „Deosebite sunteți voi care știți să iubiți, să așteptați, să suferiți...”
Apoi, curajul și stăpânirea de sine a proaspăt numitului căpitan ies în evidență cu ocazia remedierii unei avarii a navei înainte de plecare. Mircea, cel care era ca o umbră pentru Irina, comparat cu Victor nu poate ieși în avantaj. Scenele de final sunt foarte bine realizate. Pe el îl paște o gripă. Nu mâncase mai nimic, vizitase un coleg la spital. Irina încearcă să-i pregătească ceva. Victor a stat tot timpul îmbrăcat. Până să servească ceva a adormit. Ea îl privește cu dragoste. Stinge lumina. Îl învelește. Pune ceasul să sune. Dimineață el se prepară pentru plecare. Își cere iertare. Nici acum nu e timp de tandrețuri. Irina se pregătește să aștepte cele 7 luni cât va dura cursa. Își ia cărți de citit...O căsnicie salvată.
Un cuplu bine jucat de Ștefan Iordache (căpitan de vas) și Valeria Seciu(proiectantă la Navrom), cea care în Parașutiștii (1973) jucase rolul unei tinere șahiste îndrăgostită de un colonel de aviație căsătorit (Florin Piersic).
Film realizat atunci când aveam o flotă în dezvoltare și nu se putea ține pasul cu personalul de deservire a navelor. Se vorbea atunci de navele Reșița, Maramureș, Deva, Livezeni...