Există filme care spun o poveste. Și există filme care pornesc de la o pagină atât de incredibilă din istorie, încât pare scrisă direct pentru Hollywood. By Any Means / Cu orice preț, regizat de Elegance Bratton și scris de Sascha Penn, face parte din a doua categorie.
În 1964, trei activiști pentru drepturile civile din Mississippi dispar, iar agentul federal Roy K. Moore îl trimite pe gangsterul Greg Scarpa să ajute la găsirea lor. Scarpa reușește să obțină informații de la un membru al Ku Klux Klanului, contribuind la descoperirea locului în care au fost îngropate victimele.
Acțiunea se mută în 1966. America este încă profund divizată de segregare, iar lupta pentru drepturile civile se desfășoară într-un climat de frică, intimidare și violență.
Activistul Vernon Dahmer (Giancarlo Esposito) îi ajută pe cetățenii afro-americani să se înregistreze pentru a vota. Membrii Klanului îi atacă locuința cu focuri de armă și recipiente incendiare. Dahmer își salvează familia, dar moare a doua zi din cauza rănilor provocate de incendiu.
Ancheta FBI-ului se lovește de un zid: autoritățile locale nu par dispuse să colaboreze, comunitatea albă tace, iar martorii se tem să vorbească.
Și atunci FBI-ul recurge la o soluție care pare aproape absurdă.
Apelează la Mafie.
În centrul poveștii se află Gregory Scarpa (Mark Wahlberg), un mafiot din New York, membru al familiei Colombo și unul dintre cei mai temuți oameni ai lumii interlope. În film, el ajunge să fie arma neoficială a FBI-ului împotriva Ku Klux Klanului.
Dacă agenții federali nu pot obține informații prin metodele obișnuite, Scarpa are propria filozofie: îi face pe oameni să vorbească.
Problema este că metodele lui nu au aproape nimic în comun cu procedurile unui agent federal.
Și tocmai aici începe adevărata distracție, dar și disconfortul filmului.
Wayne Strider (Yahya Abdul-Mateen II) este un agent FBI de culoare care se întoarce în Mississippi după ce a lucrat în Chicago. Strider este opusul lui Scarpa.
El crede în lege. Crede în instituții. Crede că un agent FBI poate schimba lucrurile respectând regulile.
Scarpa nu crede în nimic din toate acestea.
Pentru el, regulile sunt obstacole, iar dreptatea este rezultatul final, indiferent de drumul parcurs până acolo.
De aici rezultă una dintre cele mai interesante relații din film.
Nu este tocmai un „buddy movie” clasic. Cei doi nu devin brusc cei mai buni prieteni și nici nu ajung să se placă prea mult. Sunt, mai degrabă, doi oameni care abia se suportă, dar care descoperă că, pentru a-și duce misiunea la capăt, trebuie să lucreze împreună.
Abdul-Mateen îi oferă lui Strider gravitate, vulnerabilitate și principii. Wahlberg, în schimb, il transformă pe Scarpa într-o prezență explozivă: brutal, imprevizibil, sarcastic și, uneori, aproape absurd de amuzant.
Chimia dintre cei doi este motorul filmului.
Dar cine au fost oamenii reali?
Aici începe partea poate cea mai fascinantă a poveștii.
Gregory Scarpa nu este o invenție de Hollywood. În realitate, Scarpa a fost un mafiot important al familiei Colombo și un criminal extrem de violent. Poreclit „Grim Reaper”, a avut reputația unui om capabil să facă lucruri pe care un agent FBI nu le-ar fi putut face legal.
În același timp, Scarpa a fost și informator al FBI.
Relația dintre Scarpa și agenția federală este una dintre cele mai controversate componente ale poveștii. Deși FBI-ul nu a recunoscut oficial toate aspectele colaborării, mărturii, documente și relatări istorice au alimentat povestea potrivit căreia Scarpa a fost folosit pentru a obține informații despre crimele comise de Ku Klux Klan în Mississippi.
Cu alte cuvinte, omul care încălca legea era folosit de oamenii care trebuiau să o apere.
Iar această contradicție este exact ceea ce face povestea atât de cinematografică.
Un alt detaliu important este personajul interpretat de Yahya Abdul-Mateen II.
Wayne Strider este un personaj ficționalizat, nu transpunerea exactă a unei persoane reale. El este inspirat, în parte, de experiențele și rolul unor agenți FBI care au lucrat în acea perioadă, iar printre reperele reale asociate personajului se află Lindley DeVecchio.
DeVecchio a fost un agent FBI care a avut o lungă carieră și care a lucrat în investigații legate de Mafie și informatori. Relația sa cu lumea interlopă, în special cu Gregory Scarpa, a devenit ulterior una dintre cele mai controversate povești din istoria FBI-ului.
Tocmai aici filmul își permite libertăți dramatice.
În loc să construiască o biografie exactă a unui singur agent, By Any Means combină elemente istorice și le concentrează într-un protagonist ficțional, Wayne Strider.
Prin Strider, filmul poate explora o întrebare pe care un simplu film biografic ar fi avut mai greu posibilitatea să o pună:
Ce se întâmplă atunci când un om care crede în lege descoperă că instituțiile în care are încredere nu mai sunt suficiente?
Strider intră în poveste convins că legea poate face dreptate. Dar, pe măsură ce vede corupția, rasismul și frica din jurul său, începe să înțeleagă de ce Scarpa crede că regulile nu sunt suficiente.
Și aici filmul devine mai mult decât o poveste despre FBI și Mafie.
Devine o poveste despre limita dintre dreptate și răzbunare.
Vernon Dahmer și tragedia din spatele poveștii.
În timp ce Scarpa și Strider ocupă centrul filmului, povestea pornește de la o tragedie reală.
Vernon Dahmer a fost un lider al mișcării pentru drepturile civile și președinte al filialei NAACP din Hattiesburg, Mississippi. Dahmer a militat pentru dreptul afro-americanilor de a vota într-o perioadă în care acest drept era sabotat prin intimidare și discriminare.
În ianuarie 1966, casa familiei sale a fost atacată și incendiată de membri ai Ku Klux Klanului. Dahmer a murit în urma atacului.
Filmul folosește această crimă ca punct de plecare pentru investigație și pentru conflictul dintre FBI, Klan și comunitatea locală.
Dar aici apare și una dintre cele mai importante probleme ale filmului.
Cu cât povestea avansează, cu atât Vernon Dahmer riscă să devină mai degrabă motivul pentru care eroii intră în acțiune decât centrul propriei sale istorii.
Este o critică importantă: în dorința de a crea un thriller spectaculos despre Scarpa și FBI, Hollywood riscă să transforme o tragedie reală într-un simplu decor pentru aventura altor personaje.
Și tocmai aici By Any Means devine cu adevărat interesant.
Scarpa este un criminal. FBI-ul este instituția care ar trebui să respecte legea. Și, totuși, instituția are nevoie de criminal pentru a obține rezultate.
Această situație ridică o întrebare incomodă: Dacă un criminal folosește violența împotriva unor criminali pentru a face dreptate, rezultatul îl transformă în erou?
Filmul nu oferă un răspuns simplu. Și nici nu ar trebui.
Problema este că, uneori, pare prea încântat de propriile momente de răzbunare.
Scenele în care Scarpa îi intimidează pe membrii Klanului pot fi satisfăcătoare din punct de vedere cinematografic. Există acel sentiment primitiv de „în sfârșit, cineva le răspunde cu aceeași monedă”.
Dar tocmai aici apare pericolul.
Pentru că By Any Means ne face să aplaudăm violența unui om care nu respectă legea doar pentru că, de această dată, țintele lui sunt oamenii pe care îi considerăm răi.
Iar filmul nu merge întotdeauna suficient de departe în analiza acestei contradicții.
Filmul este plin de tensiune, urmăriri, confruntări și o atmosferă apăsătoare. Are și momente de umor negru, în special datorită lui Wahlberg.
Yahya Abdul-Mateen II este contraponderea perfectă. El reprezintă conștiința filmului.
Între cei doi se naște o tensiune permanentă: Scarpa crede că scopul justifică mijloacele, în timp ce Strider încearcă să afle dacă există o limită care nu trebuie trecută.
Și atunci apare întrebarea care stă, de fapt, în centrul întregii povești: By Any Means este un thriller inspirat dintr-un episod real și controversat al istoriei americane, în care faptele istorice se întâlnesc cu libertatea creativă a Hollywoodului.
Filmul are meritul de a aduce în atenția publicului o poveste incredibilă: FBI-ul și un mafiot notoriu ajung să se afle de aceeași parte într-o luptă împotriva Ku Klux Klanului.
Gregory Scarpa este fascinant tocmai pentru că a existat cu adevărat. Lindley DeVecchio și relația sa cu Scarpa adaugă un strat suplimentar de mister și controversă. Iar Wayne Strider, deși ficționalizat, îi permite filmului să pună în scenă conflictul moral dintre credința în instituții și tentația de a încălca regulile atunci când instituțiile eșuează.
Este un film despre FBI, Mafie, Ku Klux Klan și drepturile civile.
Dar, mai presus de toate, este un film despre cât de complicată poate deveni noțiunea de dreptate atunci când oamenii care ar trebui să apere legea ajung să aibă nevoie de un om care trăiește în afara ei.
By Any Means este genul de poveste în care te duci la cinema pentru spectacol și ieși din sală cu o întrebare incomodă: Dacă legea nu poate face dreptate, cine decide ce înseamnă „prin orice mijloace”?
marius7x
pe 12 Septembrie 2026 13:59
Surprizantor in 2-3 scene, bine jucat, diferit. Dar fara surprize, si un subiect si perioada deloc comerciale pentru publicul international (se putea lansa direct pe SkyShowtime pentru noi). Il recomand doar pentru super-fanii Marky Mark
În 1964, trei activiști pentru drepturile civile din Mississippi dispar, iar agentul federal Roy K. Moore îl trimite pe gangsterul Greg Scarpa să ajute la găsirea lor. Scarpa reușește să obțină informații de la un membru al Ku Klux Klanului, contribuind la descoperirea locului în care au fost îngropate victimele.
Acțiunea se mută în 1966. America este încă profund divizată de segregare, iar lupta pentru drepturile civile se desfășoară într-un climat de frică, intimidare și violență.
Activistul Vernon Dahmer (Giancarlo Esposito) îi ajută pe cetățenii afro-americani să se înregistreze pentru a vota. Membrii Klanului îi atacă locuința cu focuri de armă și recipiente incendiare. Dahmer își salvează familia, dar moare a doua zi din cauza rănilor provocate de incendiu.
Ancheta FBI-ului se lovește de un zid: autoritățile locale nu par dispuse să colaboreze, comunitatea albă tace, iar martorii se tem să vorbească.
Și atunci FBI-ul recurge la o soluție care pare aproape absurdă.
Apelează la Mafie.
În centrul poveștii se află Gregory Scarpa (Mark Wahlberg), un mafiot din New York, membru al familiei Colombo și unul dintre cei mai temuți oameni ai lumii interlope. În film, el ajunge să fie arma neoficială a FBI-ului împotriva Ku Klux Klanului.
Dacă agenții federali nu pot obține informații prin metodele obișnuite, Scarpa are propria filozofie: îi face pe oameni să vorbească.
Problema este că metodele lui nu au aproape nimic în comun cu procedurile unui agent federal.
Și tocmai aici începe adevărata distracție, dar și disconfortul filmului.
Wayne Strider (Yahya Abdul-Mateen II) este un agent FBI de culoare care se întoarce în Mississippi după ce a lucrat în Chicago. Strider este opusul lui Scarpa.
El crede în lege. Crede în instituții. Crede că un agent FBI poate schimba lucrurile respectând regulile.
Scarpa nu crede în nimic din toate acestea.
Pentru el, regulile sunt obstacole, iar dreptatea este rezultatul final, indiferent de drumul parcurs până acolo.
De aici rezultă una dintre cele mai interesante relații din film.
Nu este tocmai un „buddy movie” clasic. Cei doi nu devin brusc cei mai buni prieteni și nici nu ajung să se placă prea mult. Sunt, mai degrabă, doi oameni care abia se suportă, dar care descoperă că, pentru a-și duce misiunea la capăt, trebuie să lucreze împreună.
Abdul-Mateen îi oferă lui Strider gravitate, vulnerabilitate și principii. Wahlberg, în schimb, il transformă pe Scarpa într-o prezență explozivă: brutal, imprevizibil, sarcastic și, uneori, aproape absurd de amuzant.
Chimia dintre cei doi este motorul filmului.
Dar cine au fost oamenii reali?
Aici începe partea poate cea mai fascinantă a poveștii.
Gregory Scarpa nu este o invenție de Hollywood. În realitate, Scarpa a fost un mafiot important al familiei Colombo și un criminal extrem de violent. Poreclit „Grim Reaper”, a avut reputația unui om capabil să facă lucruri pe care un agent FBI nu le-ar fi putut face legal.
În același timp, Scarpa a fost și informator al FBI.
Relația dintre Scarpa și agenția federală este una dintre cele mai controversate componente ale poveștii. Deși FBI-ul nu a recunoscut oficial toate aspectele colaborării, mărturii, documente și relatări istorice au alimentat povestea potrivit căreia Scarpa a fost folosit pentru a obține informații despre crimele comise de Ku Klux Klan în Mississippi.
Cu alte cuvinte, omul care încălca legea era folosit de oamenii care trebuiau să o apere.
Iar această contradicție este exact ceea ce face povestea atât de cinematografică.
Un alt detaliu important este personajul interpretat de Yahya Abdul-Mateen II.
Wayne Strider este un personaj ficționalizat, nu transpunerea exactă a unei persoane reale. El este inspirat, în parte, de experiențele și rolul unor agenți FBI care au lucrat în acea perioadă, iar printre reperele reale asociate personajului se află Lindley DeVecchio.
DeVecchio a fost un agent FBI care a avut o lungă carieră și care a lucrat în investigații legate de Mafie și informatori. Relația sa cu lumea interlopă, în special cu Gregory Scarpa, a devenit ulterior una dintre cele mai controversate povești din istoria FBI-ului.
Tocmai aici filmul își permite libertăți dramatice.
În loc să construiască o biografie exactă a unui singur agent, By Any Means combină elemente istorice și le concentrează într-un protagonist ficțional, Wayne Strider.
Prin Strider, filmul poate explora o întrebare pe care un simplu film biografic ar fi avut mai greu posibilitatea să o pună:
Ce se întâmplă atunci când un om care crede în lege descoperă că instituțiile în care are încredere nu mai sunt suficiente?
Strider intră în poveste convins că legea poate face dreptate. Dar, pe măsură ce vede corupția, rasismul și frica din jurul său, începe să înțeleagă de ce Scarpa crede că regulile nu sunt suficiente.
Și aici filmul devine mai mult decât o poveste despre FBI și Mafie.
Devine o poveste despre limita dintre dreptate și răzbunare.
Vernon Dahmer și tragedia din spatele poveștii.
În timp ce Scarpa și Strider ocupă centrul filmului, povestea pornește de la o tragedie reală.
Vernon Dahmer a fost un lider al mișcării pentru drepturile civile și președinte al filialei NAACP din Hattiesburg, Mississippi. Dahmer a militat pentru dreptul afro-americanilor de a vota într-o perioadă în care acest drept era sabotat prin intimidare și discriminare.
În ianuarie 1966, casa familiei sale a fost atacată și incendiată de membri ai Ku Klux Klanului. Dahmer a murit în urma atacului.
Filmul folosește această crimă ca punct de plecare pentru investigație și pentru conflictul dintre FBI, Klan și comunitatea locală.
Dar aici apare și una dintre cele mai importante probleme ale filmului.
Cu cât povestea avansează, cu atât Vernon Dahmer riscă să devină mai degrabă motivul pentru care eroii intră în acțiune decât centrul propriei sale istorii.
Este o critică importantă: în dorința de a crea un thriller spectaculos despre Scarpa și FBI, Hollywood riscă să transforme o tragedie reală într-un simplu decor pentru aventura altor personaje.
Și tocmai aici By Any Means devine cu adevărat interesant.
Scarpa este un criminal. FBI-ul este instituția care ar trebui să respecte legea. Și, totuși, instituția are nevoie de criminal pentru a obține rezultate.
Această situație ridică o întrebare incomodă: Dacă un criminal folosește violența împotriva unor criminali pentru a face dreptate, rezultatul îl transformă în erou?
Filmul nu oferă un răspuns simplu. Și nici nu ar trebui.
Problema este că, uneori, pare prea încântat de propriile momente de răzbunare.
Scenele în care Scarpa îi intimidează pe membrii Klanului pot fi satisfăcătoare din punct de vedere cinematografic. Există acel sentiment primitiv de „în sfârșit, cineva le răspunde cu aceeași monedă”.
Dar tocmai aici apare pericolul.
Pentru că By Any Means ne face să aplaudăm violența unui om care nu respectă legea doar pentru că, de această dată, țintele lui sunt oamenii pe care îi considerăm răi.
Iar filmul nu merge întotdeauna suficient de departe în analiza acestei contradicții.
Filmul este plin de tensiune, urmăriri, confruntări și o atmosferă apăsătoare. Are și momente de umor negru, în special datorită lui Wahlberg.
Yahya Abdul-Mateen II este contraponderea perfectă. El reprezintă conștiința filmului.
Între cei doi se naște o tensiune permanentă: Scarpa crede că scopul justifică mijloacele, în timp ce Strider încearcă să afle dacă există o limită care nu trebuie trecută.
Și atunci apare întrebarea care stă, de fapt, în centrul întregii povești: By Any Means este un thriller inspirat dintr-un episod real și controversat al istoriei americane, în care faptele istorice se întâlnesc cu libertatea creativă a Hollywoodului.
Filmul are meritul de a aduce în atenția publicului o poveste incredibilă: FBI-ul și un mafiot notoriu ajung să se afle de aceeași parte într-o luptă împotriva Ku Klux Klanului.
Gregory Scarpa este fascinant tocmai pentru că a existat cu adevărat. Lindley DeVecchio și relația sa cu Scarpa adaugă un strat suplimentar de mister și controversă. Iar Wayne Strider, deși ficționalizat, îi permite filmului să pună în scenă conflictul moral dintre credința în instituții și tentația de a încălca regulile atunci când instituțiile eșuează.
Este un film despre FBI, Mafie, Ku Klux Klan și drepturile civile.
Dar, mai presus de toate, este un film despre cât de complicată poate deveni noțiunea de dreptate atunci când oamenii care ar trebui să apere legea ajung să aibă nevoie de un om care trăiește în afara ei.
By Any Means este genul de poveste în care te duci la cinema pentru spectacol și ieși din sală cu o întrebare incomodă: Dacă legea nu poate face dreptate, cine decide ce înseamnă „prin orice mijloace”?