Netflix
×
Utilizator
×
Comentarii Comentează
  • VeniVidi
    pe 13 Iunie 2023 10:03
    Sergiu o cunoaște pe Laura prin intermediul prietenului său Șmache. Dragostea lui nu se poate finaliza cu o căsătorie. Este încă tânăr, n-a intrat la facultate (a reușit fără loc!) și este luat în armată. Tatăl Laurei se opune categoric („Fata mea are pretendenți serioși!”). Ea a intrat la Conservator și va deveni profesoară de pian. După stagiul militar Sergiu merge într-o comună din raionul Rucăr, unde, ca absolvent de liceu, este numit director de cămin cultural. Acolo se face iubit de oamenii pe care-i ajută să fie racordați la curentul electric deși nu aveau toți contractări cu statul. Astfel a supărat pe activistul care era șeful său direct dar și pe cel de la raion. Aceștia îl pun în discuția localnicilor, să vadă „dacă tovarășul mai poate rămâne în mijlocul nostru, sau nu”. Prietenul Șmache îi spune lui Sergiu să nu neglijeze studiile. Să se întrețină cu bursa, să vândă casa părintească (părinții lui muriseră). Laura se măritase. El ascultă și pleacă la facultate. Oamenii din comună îl petrec. Își iau rămas bun și îi dau câte ceva. Apoi el este student la medicină la București. Se întâlnește cu fostul coleg de armată, olteanul Nicolae(la restaurantul Gării de Nord, acolo unde acum este Mc Donalds!). În capitală se reîntâlnește cu Laura prin mijlocirea lui Șmache. Ea era la o școală unde dădea lecții de pian. Divorțase... Sergiu spune că se simte nemulțumit. Șmache îi reproșează că n-a fost decis atunci la începutul relației. După prietenul său, și ea a greșit iar Sergiu greșește acum că nu o mai caută... Îl caută însă ea la cămin. Șmache îi spusese că el e bolnav și i-a dat adresa lui. Ea: „Vin la tine să regăsesc un lucru la care am renunțat prea ușor..” Deși tot timpul a avut amintiri ale frumoaselor clipe petrecute cu Laura, Sergiu este în continuare nehotărât. Șmache îi spune o istorioară cu tâlc. Care-l ajută să se clarifice. La ultima întâlnire ea îi cere iertare și pleacă. „Acum plec, Sergiule! Rămâi cu bine! ...” Sergiu o strigă: Laura!
    Cântec :„ ...Mergând pe drumul tău/ Va trebui mereu/ Să aperi ce găsești/ Să aperi ce iubești...
    Te va-nsoți mereu/ Mergând pe drumul tău/Iubirea din trecut/Un veșnic început...”
    Tangențial și fără ostentație, în film sunt intercalate și secvențe ale unor elemente caracteristice acelui timp (anii ‘60). De exemplu se demolează casa bătrânei sale gazde din Bucureștiul în modernizare. Aceasta se adaptează cu greu la blocul unde fusese mutată. La scurtă vreme moare sau se mută de acolo. Apoi aspectele din cazarma în care Sergiu făcea armata la tancuri. Sau conflictul dintre tânărul director de cămin cultural și activistul local și cel raional de partid, oameni mai obtuzi și mai atașați de scaunul lor. Un tip de conflict abordat de multe filme cu subiecte din acea perioadă. În care apare și un activist de partid din eșaloanele superioare care ia apărarea tânărului entuziast. Aici este președintele Sfatului popular cel care pare că îl simpatizează pe Sergiu, alături de o tânără săteancă ai cărei ochi expresivi îl urmăresc discret de la distanță.
  • blacksea_rider
    pe 18 Mai 2020 15:13
    Inspirat din nuvela "Întunericul şi profesoara de pian" de Horia Pătraşcu.Nicolae Wolcz a mai jucat,dar nu gasesc nimic despre el;debutul regizorului Șerban Creangă,
    debutul actorilor Vladimir Găitan şi Emilia Dobrin(Aarc.ro)...Scurt metraj !? de 1h 25 min