Părerea criticului
Mereu imprevizibil, Franco Zeffirelli scoate din nou la iveala un mare film, altfel decat celelalte, care te insfaca de "feeling" si te izbeste drept in plexul solar!

"Callas Forever" este un film facut din dragoste si asta se vede de la o posta. Zeffirelli a regizat mai multe spectacole ale magnificei dive si a cunoscut-o foarte bine. Prietenia lor a supravietuit pana la moartea Mariei Callas si Zeffirelli a fost acela care a reusit sa sparga zidul impenetrabil in spatele caruia cea mai mare voce a tuturor timpurilor se retrasese intr-o mutenie letala. Alter-ego-ul lui Zeffirelli din film este impresarul Larry Kelly, un englez in varsta de 50 de ani care, pe vremuri, organizase turneele glorioase ale Mariei Callas. Intre timp, s-a reprofilat, reprezentind interesele unei trupe punk, "Bad Dreams" ("Cosmar") care circula numai cu trenul fiindca nici o companie aeriana nu mai accepta prezenta gastii de vandali. Cu farmecul lui greu egalabil, Jeremy Irons aduce acestui personaj magie, ironie fina, adancimi abisale si un firesc al trairii absolut extraordinar.

Aflat la Paris pentru a organiza un nou concert al punkistilor, Larry reuseste sa depaseasca toate obstacolele si s-o viziteze acasa pe Callas. Desi nu se poate impaca deloc cu ideea ca si-a pierdut vocea definitiv, desi supravietuieste drogandu-se cu medicamente, La Divina isi mai pastreaza inca prestanta regala. Iar Fanny Ardant este actrita ideala pentru a da viata acestui zbucium interior. Intre Ardant si Callas nu exista nici o asemanare fizica si, cu toate acestea, frantuzoaica atinge un asemenea nivel de transfigurare artistica incat ajunge sa semene perfect cu adevarata Callas. Revederea dintre impresar si cantareata are loc in conditii destul de ostile. Larry o gratuleaza cu dragalasenii de tip "vaca idioata si incapatanata" si "catea nerecunoscatoare". Dar englezul nu se da batut.

Impreuna cu jurnalista Sarah (Joan Plowright, fosta sotie a lui Zeffirelli) uneltesc s-o scoata din nou pe Callas la lumina. Numai ca vocea Mariei, de o frumusete nepamanteana, s-a naclait in ceturi nemiloase. Scena in care Callas isi exerseaza neputinta sfasietoare, exact pe aria cea mare din "Madame Butterfly" este incarcata de o emotie care acapareaza publicul, taie respiratia, innoada lacrimi in suflet. Avem in fata o biata femeie, la 53 de ani, care a pierdut totul: iubirea lui Onassis si vocea. Larry incearca sa-i explice ca vocea ei continua sa existe sub forma inregistrarilor. Si ca ar putea s-o foloseasca pentru a filma opera "Carmen". La inceput, Callas respinge categoric ideea de a face play-back. Mai apoi, fascinata de tablourile in care iubitul lui Larry, Michael (Jay Rodan), a reprezentat glasul ei divin, Callas accepta sa faca filmul.

Revenirea pe platouri ii reda Mariei vechea stralucire si feminitatea indelung reprimata. Tineretea triumfatoare a partenerului ei, Marco, starneste in sufletul ei un zvacnet de iubire tarzie. Ce va ramane din toate acestea? Ce va accepta si ce va refuza Callas din darurile nesperate? Unde se termina adevarul si unde incepe fictiunea in filmul lui Zeffirelli? Veti afla vizionand acest film exceptional despre ultimul an de viata al Mariei Callas.