În preajma Congresului al XIV-lea apăruse filmul "Noiembrie, ultimul bal". În săptămâna ce a precedat Revoluția a avut premiera filmul "Cei ce plătesc cu viața". Straniu, nu-i așa? Măcar pentru acest lucru modificați anul premierei în 1989.
blacksea_rider
pe 09 Iunie 2021 13:53
Cei care plătesc cu viața este din 1989,nu 1991...in fine,filmul este bun datorita marelui actor Stefan Iordache,nu serban marinescu!
Deceoare
pe 04 Iulie 2020 12:28
Regia şi scenariul le semnează Şerban Marinescu, cineastul fiind inspirat de opera lui Camil Petrescu: romanul „Patul lui Procust” , piesa de teatru „Jocul ielelor” şi nuvela „Cei care plătesc cu viaţa”.
Adrian Pintea, Gheorghe Visu, Marcel Iureş, Ovidiu Ghiniţă, Maia Morgenstern, Mariana Mihuţ, Ştefan Iordache sunt actorii din distribuţia acestei drame care a avut premiera în România anului 1989.
Sub ochii telespectatorilor, se derulează destinul unui ziarist moral, obsedat de ideea dreptăţii absolute şi care, sub influenţa unei revelaţii din viaţa tatălui, ajunge să se sinucidă.
Filmul a primit în 1989 Premiile Asociaţiei Cineaştilor din România pentru regie-Şerban Marinescu, muzică-Dan Ştefănică, interpretare feminină-Maia Morgenstern, interpretare masculină-Ştefan Iordache, interpretare feminină rol secundar-Mariana Mihuţ, interpretare masculină rol secundar-Ovidiu Ghiniţă.
Tot în 1989, la Festivalul de Film de la Costineşti, producţia primeşte Premiile pentru regie-Şerban Marinescu, imagine-Vlad Păunescu, interpretare masculină-Ştefan Iordache, interpretare feminină-Maia Morgenstern, muzică, sunet-Horia Murgu, debut-Ovidiu Ghiniţă.
Lui Camil Petrescu îi aparţin formulele clasice „Am văzut idei” şi „Câtă luciditate, câtă conştiinţă pură, atâta dramă" – consideraţii care i-au definit creaţia şi existenţa. El a creat o operă literară cu numeroase niveluri, ca dramaturg, cronicar dramatic, teoretician şi regizor. Teza lui de doctorat are titlul „Modalitatea estetică a teatrului". Piesele sale sunt investigaţii psihologice, personajele trăiesc în lumea ideilor şi cunosc drame de conştiinţă.
În februarie 1933, Eugen Jebeleanu publica în „România literară” un interviu cu Camil Petrescu, realizat înainte de apariţia romanului „Patul lui Procust" şi reluat de jurnalul.ro în 2010. Eugen Jebeleanu i se adresa lui Camil Petrescu: „De la „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", „Patul lui Procust" este singurul roman pe care-l dăruieşti cititorilor.” „Este singurul şi - probabil - şi ultimul, căci nu mai am de gând să mai scriu”, răspundea autorul cu aproape un sfert de veac înaintea dispariţiei sale şi înainte de a mai publica mai ales dramaturgie şi proză scurtă. E adevărat, nu a mai scris niciun roman, „Un om între oameni” rămânând neterminat.
(w640) Cei care p
Filmul se înscrie în seria primelor patru realizări ale lui Şerban Marinescu, toate patru ecranizări după scrieri clasice din literatura română: Moara lui Călifar (1984) după Gala Galaction, Domnişoara Aurica (1985) după Eugen Barbu, Cei care plătesc cu viaţa (1991) după Camil Petrescu, Cel mai iubit dintre pământeni (1993) după Marin Preda.
„Ștefan lordache este un Sinești copleșitor în dimensiunea jocului cu puterea; Ruscanu, (Adrian Pintea) ascetic, încorsetat în blindajul ideilor sale absolute, a căror ardență o trădează combustia ochilor; Maria Sinești (Maia Morgenstern), o victimă la dispoziția bunului plac al soțului etc. Desăvârșită osmoză actor−rol! Dincolo de orice rezerve asupra purității redării capodoperei „Jocul ielelor”, Șerban Marinescu face încă o dată dovada talentului său viguros, de constructor al unui univers cinematografic, sigur pe mijloacele cele mai subtile de expresie, a unui om de echipă care reușește să coordoneze perfect jocul. Un Gelu Ruscanu al ideilor... cinematografice?”, scria într-o cronică a filmului apărută în „Noul Cinema”, în 1990, sub semnătura Mădălinei Stănescu.
Cretzulynne
pe 08 Iunie 2019 11:58
A 11-a propunere pentru Academia de Film Americană, la categoria de cel mai bun film străin, din partea României.
Nu a fost nominalizat.
cezarika21
pe 19 Septembrie 2016 15:56
Inspirat în mare parte din piesa de teatru ”Jocul ielelor”, filmul ”Cei care plătesc cu viața” este până în prezent cea mai reușită ecranizare a unei scrieri camilpetresciene. Scenariul lui Șerban Marinescu pătrunde inspirat în esența operei marelui scriitor, dezvăluind frământările și frustrările acestuia cu privire la neputința realizării dreptății absolute. Jurnalistul Gelu Ruscanu (interpretat strălucit aici de Adrian Pintea) este vârful de lance al luptei pentru o societate mai dreaptă și mai bună, iar eșecul său simbolizează eșecul reformării întregii societăți. Lipsa de onoare a clasei politice și compromisurile asumate de oamenii cinstiți amână schimbarea morală a societății, perpetuând moravurile rele. Dreptatea absolută devine astfel o utopie.
Filmul are însă, din păcate, o structură inegală, deoarece acțiunea sa principală (lupta lui Gelu Ruscanu pentru înfăptuirea dreptății) este alternată cu acțiuni secundare, pitorești și teatrale, dar lipsite de relevanță în plan ideatic. Cu toate acestea, interpretările convingătoare ale lui Adrian Pintea și Ștefan Iordache ies puternic în evidență, confruntarea dramatică a celor două personaje semnificând lupta permanentă între Bine și Rău ce marchează istoria multimilenară a umanității.
Vizionând ”Cei care plătesc cu viața” trăiești o senzație acută de neputință și de sufocare în fața nedreptății și a răului care domnesc în această lume mizerabilă. Îți vine să strigi precum personajul lui Sergiu Nicolaescu: ”Atunci i-am condamnat pe toți la moarte!”.
xerses
pe 17 Mai 2012 00:20
Unul din filme bune, cu mesaj, ce reuseste sa patrunda in suflet.L-as revedea cu placere.
Vegetarian
pe 27 Ianuarie 2011 21:59
Romania Dezavantaje Solutii = Romanii nu au noroc . Cum au un rege , merg lucrurile bine 20 de ani , toti cred ca va merge tot asa , vin comunistii si se ia totul de la inceput . Un tipograf interpretat de Valentin Uritescu merge pe jos la tipografie din Bucuresti prin 1941 !? economisand parca 1 leu / sapt !? Este motivat de faptul ca in 1955 fica lui va avea 1500 lei si isi intreaba seful daca stie cate lucruri isi poate cumpara ea de banii astia . Seful lui , din partidu comunist parca !? , ii zice ca nu va cumpara nici macar o bicicleta . Avea dreptate - dupa razboi a urmat nationalizarea .
. . . . Totusi in perioada interbelica legea se aplica cam dur impotriva demonstrantilor .
Romanii au cea mai mica speranta de viata din Europa .. In spatele barbatilor cu cea mai mica speranta de viata din Europa se afla femei ca in acest film ..
Mama unui barbat care vrea sa pedepseasca un criminal care a scapat nepedepsit si a ajuns ministru justitiei , incearca cu tot felu de metode sal opreasca . Il intreaba = si teai treazit tu sa faci dreptate ? Ai dovezi ? etc etc . Face orice ca sa scape criminalul nepedepsit ..
O alta femei din film zice - Lasal draga sa ma iubeasca dece sa nu ma iubeasca .. Si apoi zice cu sila = vai ce scarbosi sunt barbatii astia .. In Germania , SUA etc iar face pe sotii lor scarbosi , sau doar fraierii de romani sunt scarbosi .. ?
Cu asemenea femei care lupta cu sotii si copii lor , cu vecinii , cu colegii etc , barbatii romani au ajuns cei mai slabi barbati din Europa = fricosi , feminizati ... cum sustine dr Cristian Andrei .
In filmu asta inca un barbat roman ajunge sa se sinucida dupa o viata de munca kinuita .. Romania este toxica zicea un regizor recent premiat , invitat la emisiunea Profesionistii ..
Acest film este reluat periodic si difuzat online la Tvr International . A fost in 4 iulie 2015 .
La Nasul Tv prin 29 iunie 15 ..
In program aici scria ca la Nasul Tv trebuia sa fie filmu asta in 9 sep 2014 , dar a fost Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981)
pe 20 Februarie 2009 20:47
Am revãzut filmul asearã, la peste douã decenii de la premierã - a fost un regal cinematografic, o bucurie rarã,ce pãcat cã se fac atât de puține filme bune în ultima vreme!
pe 17 August 2006 17:59
Un film excelent din orice punct de critica ai pleca: dialoguri inteligente, actori desavarsiti, desfasurarea actiunii extrem de actuala.
Pacat ca sunetul este pur romanesc - adica de o calitate scazuta(dialoguri soptite, lovite brusc de ambianta pe alaturi prea zgomotoasa).
Altfel trebuie vazut neaparat.
Adrian Pintea, Gheorghe Visu, Marcel Iureş, Ovidiu Ghiniţă, Maia Morgenstern, Mariana Mihuţ, Ştefan Iordache sunt actorii din distribuţia acestei drame care a avut premiera în România anului 1989.
Sub ochii telespectatorilor, se derulează destinul unui ziarist moral, obsedat de ideea dreptăţii absolute şi care, sub influenţa unei revelaţii din viaţa tatălui, ajunge să se sinucidă.
Filmul a primit în 1989 Premiile Asociaţiei Cineaştilor din România pentru regie-Şerban Marinescu, muzică-Dan Ştefănică, interpretare feminină-Maia Morgenstern, interpretare masculină-Ştefan Iordache, interpretare feminină rol secundar-Mariana Mihuţ, interpretare masculină rol secundar-Ovidiu Ghiniţă.
Tot în 1989, la Festivalul de Film de la Costineşti, producţia primeşte Premiile pentru regie-Şerban Marinescu, imagine-Vlad Păunescu, interpretare masculină-Ştefan Iordache, interpretare feminină-Maia Morgenstern, muzică, sunet-Horia Murgu, debut-Ovidiu Ghiniţă.
Lui Camil Petrescu îi aparţin formulele clasice „Am văzut idei” şi „Câtă luciditate, câtă conştiinţă pură, atâta dramă" – consideraţii care i-au definit creaţia şi existenţa. El a creat o operă literară cu numeroase niveluri, ca dramaturg, cronicar dramatic, teoretician şi regizor. Teza lui de doctorat are titlul „Modalitatea estetică a teatrului". Piesele sale sunt investigaţii psihologice, personajele trăiesc în lumea ideilor şi cunosc drame de conştiinţă.
În februarie 1933, Eugen Jebeleanu publica în „România literară” un interviu cu Camil Petrescu, realizat înainte de apariţia romanului „Patul lui Procust" şi reluat de jurnalul.ro în 2010. Eugen Jebeleanu i se adresa lui Camil Petrescu: „De la „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", „Patul lui Procust" este singurul roman pe care-l dăruieşti cititorilor.” „Este singurul şi - probabil - şi ultimul, căci nu mai am de gând să mai scriu”, răspundea autorul cu aproape un sfert de veac înaintea dispariţiei sale şi înainte de a mai publica mai ales dramaturgie şi proză scurtă. E adevărat, nu a mai scris niciun roman, „Un om între oameni” rămânând neterminat.
(w640) Cei care p
Filmul se înscrie în seria primelor patru realizări ale lui Şerban Marinescu, toate patru ecranizări după scrieri clasice din literatura română: Moara lui Călifar (1984) după Gala Galaction, Domnişoara Aurica (1985) după Eugen Barbu, Cei care plătesc cu viaţa (1991) după Camil Petrescu, Cel mai iubit dintre pământeni (1993) după Marin Preda.
„Ștefan lordache este un Sinești copleșitor în dimensiunea jocului cu puterea; Ruscanu, (Adrian Pintea) ascetic, încorsetat în blindajul ideilor sale absolute, a căror ardență o trădează combustia ochilor; Maria Sinești (Maia Morgenstern), o victimă la dispoziția bunului plac al soțului etc. Desăvârșită osmoză actor−rol! Dincolo de orice rezerve asupra purității redării capodoperei „Jocul ielelor”, Șerban Marinescu face încă o dată dovada talentului său viguros, de constructor al unui univers cinematografic, sigur pe mijloacele cele mai subtile de expresie, a unui om de echipă care reușește să coordoneze perfect jocul. Un Gelu Ruscanu al ideilor... cinematografice?”, scria într-o cronică a filmului apărută în „Noul Cinema”, în 1990, sub semnătura Mădălinei Stănescu.
Nu a fost nominalizat.
Filmul are însă, din păcate, o structură inegală, deoarece acțiunea sa principală (lupta lui Gelu Ruscanu pentru înfăptuirea dreptății) este alternată cu acțiuni secundare, pitorești și teatrale, dar lipsite de relevanță în plan ideatic. Cu toate acestea, interpretările convingătoare ale lui Adrian Pintea și Ștefan Iordache ies puternic în evidență, confruntarea dramatică a celor două personaje semnificând lupta permanentă între Bine și Rău ce marchează istoria multimilenară a umanității.
Vizionând ”Cei care plătesc cu viața” trăiești o senzație acută de neputință și de sufocare în fața nedreptății și a răului care domnesc în această lume mizerabilă. Îți vine să strigi precum personajul lui Sergiu Nicolaescu: ”Atunci i-am condamnat pe toți la moarte!”.
. . . . Totusi in perioada interbelica legea se aplica cam dur impotriva demonstrantilor .
Romanii au cea mai mica speranta de viata din Europa .. In spatele barbatilor cu cea mai mica speranta de viata din Europa se afla femei ca in acest film ..
Mama unui barbat care vrea sa pedepseasca un criminal care a scapat nepedepsit si a ajuns ministru justitiei , incearca cu tot felu de metode sal opreasca . Il intreaba = si teai treazit tu sa faci dreptate ? Ai dovezi ? etc etc . Face orice ca sa scape criminalul nepedepsit ..
O alta femei din film zice - Lasal draga sa ma iubeasca dece sa nu ma iubeasca .. Si apoi zice cu sila = vai ce scarbosi sunt barbatii astia .. In Germania , SUA etc iar face pe sotii lor scarbosi , sau doar fraierii de romani sunt scarbosi .. ?
Cu asemenea femei care lupta cu sotii si copii lor , cu vecinii , cu colegii etc , barbatii romani au ajuns cei mai slabi barbati din Europa = fricosi , feminizati ... cum sustine dr Cristian Andrei .
In filmu asta inca un barbat roman ajunge sa se sinucida dupa o viata de munca kinuita .. Romania este toxica zicea un regizor recent premiat , invitat la emisiunea Profesionistii ..
Acest film este reluat periodic si difuzat online la Tvr International . A fost in 4 iulie 2015 .
La Nasul Tv prin 29 iunie 15 ..
In program aici scria ca la Nasul Tv trebuia sa fie filmu asta in 9 sep 2014 , dar a fost Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981)
Pacat ca sunetul este pur romanesc - adica de o calitate scazuta(dialoguri soptite, lovite brusc de ambianta pe alaturi prea zgomotoasa).
Altfel trebuie vazut neaparat.