Civil War (2024)

Mai multa propaganda decat actiune . Dramatism tras de par si chestii americanesti expirate . Totusi daca ar incepe ceva show in SUA , nu as varsa o lacrima.
TOATE imperiile au cazut .

Filmul în sine este un reportaj, aviz amatorilor (și nu numai) de fotografie. Filmul începe intens, dar continuă monoton mai bine de treizeci de minute. Scenariu ok, nu este exclus să vedem US așa... O Kirsten care nu prea impresionează în rol.Scene de luptă foarte ok, soldații cam aiuriți totuși.

Ultimele 20 de minute ale filmului sunt intense si scenele par rupte din celebrul Black Hawk Dawn.
Daca te poti detasa de propaganda, atunci filmul devine actiune pura. Fotografiile alb-negru chiar sunt superbe, desi poate unii ar fi deranjati de intreruperea actiunii.
Protagonista nu mi-a placut deloc. Tot filmul are aceeasi expresie plictisita, fada. Pustoaica in schimb a fost decenta. Au ales-o bine la casting.

Interesant este ca Ceausescu este mentionat alaturi de alti dictatori care nu au terminat-o prea placut cu viata pamanteana (si nici cu cea de dincolo nu se descurca bine - viata vesnica la focul gheenei nu suna chiar atractiva).

La ce catastrofe de filme fac americanii in ultimele decenii, asta e chiar bun. Neasteptat pentru mine.

Nota 8 cu putina indulgenta. La a doua vizionare probabil voi scadea la 7.

Un film facut rece, obiectiv, emotiile nu au ce cauta...privesti si ingheti.

Am vazut multe filme la viata mea, dar asta e altceva ....
L-am vazut la cinema si, la sfarsitul filmului, am realizat ca, daca asta se va intampla in realitate, va incepe al treilea razboi mondial....
Nu e un film pentru fanii LOTR...nici pentru fanii Star Wars... e un film pentru cei care nu traiesc intr-o bula(care pot fi fani LOTR sau Star Wars de asemenea, dar care disting fictiunea de viata reala)
Un mare minus l-am acordat celor de la regie ... niciun om, normal la cap, nu-si va risca constient viata pentru o poza, chiar daca scrie PRESS pe vesta pe care o poarta... mai ales dupa ce a trecut prin episoade incare era sa fie ucis(a) pt mai putin....

Acest film este un deget in fund ca si "Poor Things"
Mediocru, plin de violenta si sange pe pereti care arata americanului si asa spalat pe creier cum ar putea ajunge tara daca dispare Biden de la putere sau ceva de genul.
Adica filmu e un fel de "aratatul pisicii" ca sa zic asa, in timp ce niste reporteri lipsiti de orice urma de sentimente umane, fac poze in stanga si in dreapta cu focuri de arma si cadavre pe caldaram. Nu am rezistat mai mult de 30 min la acest film si mi-am vazut de drum fara sa fiu curios in ce directie se indreapta.
Excesul de "sperma pe pereti" e frapant si in acest film chiar daca e vorba de sange, gloante si trupuri mutilate.
Astfel de filme au un scop ascuns, dupa parerea mea, sa induca cat mai adanc jegul post-civilizatiei in psihicul uman, ala cat a mai ramas.

Viitorul Americii dacă Biden mai prinde un mandat....

mi s-a parut foarte bun, bine facut si nu s-a simtit deloc lipsa bugetului mare. regizorul a fost implicat in cateva filme care mi-au placut la vremea lor: Never Let Me Go, Dredd, Ex Machina.
cumva, unele din motivele declansarii razboiului sunt prinse in cateva intrebari : desfiintarea FBI si al treilea mandat al presedintelui actual, si a determinat razvratirea celor mai bogate state americane contra Casei Albe. Thomas Jefferson a spus ca “Copacul Libertatii trebuie udat din cand in cand cu sangele patriotilor si al tiranilor” iar intr-o tara unde jumatate din cetateni au arme nu e greu de adunat voluntari care sa lupte contra a ceea ce cred ca este injust.

intr-o stare de fapt fara legi, se revine la ceea ce anticii numeau 'homo homini lupus', tragi in oricine inainte sa fii ucis, toti cei care nu sunt cu tine iti sunt dusmani, contractul social care leaga societatea este abolit.

amuzant este ca se pomenea de dictatori la un moment dat si ma gandeam ca, cu toate buncarele si palatele, au sfarsit in mod total non eroic: Gaddafi ascuns in canalizare, Ceausescu cu un elicopter aterizat pe camp, Mussolini pe langa granita cu Elvetia. vezi si moartea presedintelui din film; toti sunt mari si tari pana sunt prinsi. aviz ceilalti dicatori in viata

Înainte de a veni la acest film, nu am citit nicio cronica, nici măcar descrierea pe scurt a subiectului. Văzusem trailerul și am avut impresia ca este alt gen de film decât s-a dovedit a fi. Căci în realitate mi-a părut a asista mai degrabă la un documentar artistic, nicidecum la unul de acțiune. Un documentar despre activitatea jurnaliștilor de război, despre riscurile meseriei, adrenalina și distanțarea care pesemne ii apără de pierderea busolei, de zalele pe care și le pun forțat pe suflete, de fuga din timpul zilei și reuniunile nocturne în cadrul breslei, când alcoolul și marijuana le sunt pansamente sufletești. Despre război, brutalitate, absurditate, suferință... Când nici nu mai are importanta cine a început, de ce, cum. Totul se reduce la logica simpla: ei vor sa ne omoare pe noi, noi pe ei.
Da, un film dur (îmi pare rău, dar jocul actorilor nu mi-a plăcut deloc, exceptându-i pe Stephen Henderson și Jesse Plemmons... E adevărat, Kirsten Dunst nu m-a incantat niciodată, nu mi-a transmis nimic), care nu este deloc de acțiune, ci care dorește sa te pună fata în fata cu urâtul. Nu e vorba despre personaje (sincer, nu mi-a pasat dacă vreunul moare sa nu) și nici despre finalul războiului (poate doar spectatorilor din Texas...), ci doar despre război.
Din păcate, am ieșit din sală cu un sentiment ca lipsește ceva, de lucru neincheiat. Și cu un maaare sentiment de neplăcere. De disconfort. Care nu mi-a fost indus de ceea ce a dorit regizorul sa transmită. Mesajul este mai mult decât clar. Înțeleg și starea pe care se așteaptă sa îți fie insuflat. Nu sunt un avizat în materie, regia cred ca e buna. Sunetul e ireproșabil, muzica aleasa te duce forțat cu gândul la Full metal jacket (chestia asta nu m-a incantat de loc, deși face parte din construcția mesajului), contrastul unor imagini (cum ar fi prim planurile cu iarba pe fondul luptei sau "ninsoarea" roșie) cu fundalul războiului vor sa ajute și ele (dar găselniță asta mi s-a părut complet deplasata având în vedere modul documentarist ales), toate sunt premisele unei reușite. Dar...cu regret mărturisesc ca filmul nu mi-a plăcut. De ce? Încă încerc sa ma lămuresc. Dar clar regret ca am fost la el. Nu e un film prost, ci doar unul care mi-a displăcut profund.

Sunt inca in sala de cinema , au trecut 57 de minute din film, nu mai am rabdare sa se termine filmul , sa pot scrie o recenzie.
Daca va pasa de timpul vostru, apoi de bani, va rog sa va orientati catre alt film.
Eu de fel tin cont de comentarii , astazi din cauza ploii am trecut peste, din pacate

Foarte impresionat de această realizare, un film care nu vorbește de 'stânga' sau 'dreapta', ci doar de oameni, care se concentrează pe efectele dezbinării, nu pe motive sau tabere. Acțiunea se desfasoară în SUA, dar simptomele sunt universale, eu le simt din plin și la noi în țară. Nu există 'democrați' sau 'republicani', doar rezultatele devastatoare ale extremismului prezent în toate facțiunile. O altă temă care m-a bucurat este importanța jurnalismului adevărat, obiectiv, filmul fiind văzut prin ochii unei echipe de jurnalisti de război. Kirsten Dunst e o actriță pe care am iubit-o din copilarie, dar care joaca destul de rar. Mi s-a părut magnifică, o reporteriță deziluzionată, care a văzut și a trecut prin toate ororile posibile, care și-a antrenat psihicul să nu mai fie mișcat de nimic, dar cu o sensibilitate vizibilă sub aceasta mască. Foarte subtilă și nuanțată interpretarea, nicio notă discordantă sau stridentă, o interacțiune firească cu celelalte personaje. Dincolo de aceste substraturi, care poate vor fi percepute altfel de fiecare, este un foarte palpitant film de supraviețuire.
Având în vedere protofoliul creatorului Alex Garland, superbele SF-uri 'Ex Machina' si 'Annihilation', serialul 'Devs', scenariile '28 Days Later' si 'Sunshine', aș fi crezut că filmul nu mai are nevoie de nicio recomandare. Dar, văzând cifrele românești de dupa weekend-ul de lansare (4.400 de spectatori din 3 zile și 76 de orase), nu e de mirare că filme de acest gen care iti solicită putin si intelectul, sunt tot mai rar aduse.

Pacat de actori. Mai rar film asa slab. In afara de trailer, care pare promitator, filmul ne prezinta un drum facut de cativa reporteri care fac poze in timpul unor conflicte intre cineva si altcineva. super antrenant, timp pierdut. Nota zero, de fapt null, ca zero e totusi o valoare

Este greu de crezut că cineva ar putea găsi vreo plăcere într-un film cu o distribuție atât de mediocră. Aceste 'performanțe' lipsite de substanță sunt pur și simplu plictisitoare. Ne sunt prezentate niște personaje fără nicio direcție clară, care se luptă în scene fără nicio valoare sau semnificație reală. Reporterii de război sunt prezenți doar pentru a umple ecranul cu imagini, fără să ofere nicio adâncime sau autenticitate. Folosirea excesivă a unui limbaj vulgar "shit" si "fuck" este doar o încercare ieftină de a compensa lipsa de talent și creativitate în scrierea dialogului. E evident că acest film a fost făcut fără niciun fel de plan sau efort. Este o insultă pentru inteligența spectatorilor și o risipă completă de timp și bani. Cu toate acestea, am încercat să suport acest coșmar timp de 40 de minute înainte să-mi dau seama că este o cauză pierdută. Nu voi mai arunca vreodată bani pe așa ceva.

Foaaarte bun!!!
Si se poate intampla oriunde si oricand - la cum arata lumea...

Războiul civil debutează în mijlocul haosului unei țări divizate, unde președintele se pregătește să se adreseze națiunii cu privire la triumful armatei americane asupra statelor secesioniste din vest, California și Texas.

Pentru o experiență împlinită trebuie să închriați o sală de cinema în care sa fiți singuri. Pînza este veșnic presărată cu trupurile oloage și moarte ale unor mase de oameni, ceea ce face ca acesta să fie un film obligatoriu de văzut pentru cei care juisează cînd vîd tancuri, tanchete și mitraliere și care aplaudă bugetele de miliarde alocate întreținerii complexului militaro-industrial, cînd de fapt, în realitate sînt doar oameni schilodiți care se bat orbește. Atît și nimic mai mult, nu este clar cum a început războiul și de fapt nici nu contează. Scenele Americii ca zonă de conflict fierbinte sînt unele dintre cele mai puternice imagini ale Războiului Civil. Se juxtapun într-un mod natural cadre cu cetățeni strămutați, luptători înarmați ai rezistenței și alte secvențe ale peisajului dezolant al națiunii, totul pentru a crea un sentiment de destabilizare. În încercarea sa de a naviga prin complexitatea războiului, a jurnalismului și a condiției umane, filmul este prins între două focuri și îl lasă pe spectator într-o stare de șoc, cu mai multe întrebări decît răspunsuri, filmarea dinamică susținută de montaje îndrăznețe și acutizări spectaculoase, compun miezul conflictului sîngeros.

Kirsten Dunst este fenomenală fără să spună aproape nimic, o actriță cu un talent uriaș, iar dramatismul pe care-l redă prin simpla privire și arcuirea buzelor este excepțional, fiind evident că viziunea ei despre lume este mult diferită de a celorlalți. Nu degeaba a fost aleasă ca personaj principal într-un film regizat de Lars von Trier. Distribuția este ciuntită de Wagner Moura, care rămîne doar un simplu actoraș de telenovele, omulețul face mutre trăsnite în timpul unor scene intense și emoționante. O bună parte din toată acțiunea este stricată din cauza acestui Papadopol din Bahia. Cît despre jurnaliști, ei nu trebuie să se implice emoțional, meseria lor este să înregistreze istoria. Lee (Dunst) îi tot spune lui Jessie (Spaeny) că nu este treaba lor să ia partea cuiva, nu trebuie să comenteze jocuri video.

Meritul lui Alexander Garland este că nu-l ia pe spectator de mînă ca să-l alimenteze cu biberonul. Sîntem lăsați fără ancoră într-un loc pe care nu-l recunoaștem, ceea ce poate fi enervant pentru publicul în trening, care ar dori să i se spună exact ce se întîmplă, de partea cărui trib să se alăture și să știe pe cine trebuie să urască.

Regizorul pastrează o distanță respectabilă. Temele sînt în prim plan și mai puțin actorii care le pun în scenă. Garland este un intrus în zona de război. Tot ceea ce contează este oroarea necenzurată a crimelor și natura atotcuprinzătoare a violenței normalizate, pentru că dintr-un război nimeni nu iese cu adevărat învingător. Sînt doar suflete măcelărite de orgoliile politicienilor. În ciuda tentației omului de a se alătura unei echipe, nu există băieții buni și băieții răi, ci doar destine frînte și familii îndoliate. Indiferența omniprezentă și lipsa estetică sînt binevenite în acest caz, iar dacă ne tot afundăm în tranșeele minții, cît de curînd vom muri și noi într-o lume precum cea prezentată în film.

De ce in America nu o sa fie niciodată război civil?
-Pentru că pe teritoriul ei nu se afla ambasada SUA