Părerea criticului
Cold Pursuit/Ucide-i cu sânge rece, un remake pentru publicul american al norvegianului Hans Peter Moland după propriul film, Kraftidioten, spune în esenţă aceeaşi poveste, însă plasată în Statele Unite. Protagonistul, un cetățean model și familist convins, este pus la grea încercare în momentul în care fiul său este găsit mort. Fanii primului film nu vor regăsi nimic nou: personajul lui Stellan Skarsgård e jucat de Liam Neeson (probabil pe baza palmaresului de tată răzbunător din seria Taken), iar cadrul filmului e o altă Norvegie, de data aceasta din nordul Statelor Unite.
Şi acum una dintre bandele de traficanţi este de „autohtoni”, la fel conduşi de un personaj pe jumătate carismatic, pe jumătate dezaxat (Tom Bateman), iar cealaltă tabără, de „alogeni” (dintr-una de sârbi în filmul original, în una de indieni americani în filmul aflat în premieră pe marile noastre ecrane).
Umorul negru din film detensionează scenele de violență nerecomandate sub 15 ani
Umorul negru din film detensionează scenele de violență nerecomandate sub 15 ani, cu trimiteri clare la filmele cu hoţi ale lui Guy Ritchie. Aceleaşi replici „deştepte”, plus câteva secvenţe de comic absurd completate de comicul de limbaj. Poliţiştii din film sunt mereu cu (mulţi) paşi în urma delincvenţilor. Lui Nels (Liam Neeson) nu îi rămâne decât soluția să facă dreptate pe cont propriu.
Câteva secvenţe dau o notă mai subtilă filmului, arătând sensibilitatea regizorului norvegian Hans Petter Moland: una dintre ele - cu o femeie desculţă în zăpadă (Laura Dern) - este emoționantă, sugerând dezintegrarea sufletească sau chiar pierderea integrității mintale a personajului, la aflarea veștii pierderii fiului. O alta, cu indienii jucându-se în zăpadă, înaintea unei confruntări pe viață și pe moarte.
Nels Coxman (Liam Neeson), cetățean model și familist convins, este pus la grea încercare în momentul în care fiul său este găsit mort în circumstanțe foarte misterioase. Răzbunarea devine principala lui preocupare și, rând pe rând, își face dreptate singur executându-i pe cei pe care îi consideră vinovați. Eroul lui Liam Neeson putea avea mai mult discurs: chiar şi cu temperamentul său laconic, în situaţia lui disperată putea „servi” victimelor sale câteva replici seci în stilul lui Schwarzenneger din Commando, ale cărui dialoguri au intrat în cultura urbană.
Per ansamblu, partitura nu îi pune probleme lui Liam Neeson, care merge pe calea sigură bătută de seria de succes Taken.
Şi acum una dintre bandele de traficanţi este de „autohtoni”, la fel conduşi de un personaj pe jumătate carismatic, pe jumătate dezaxat (Tom Bateman), iar cealaltă tabără, de „alogeni” (dintr-una de sârbi în filmul original, în una de indieni americani în filmul aflat în premieră pe marile noastre ecrane).
Umorul negru din film detensionează scenele de violență nerecomandate sub 15 ani
Umorul negru din film detensionează scenele de violență nerecomandate sub 15 ani, cu trimiteri clare la filmele cu hoţi ale lui Guy Ritchie. Aceleaşi replici „deştepte”, plus câteva secvenţe de comic absurd completate de comicul de limbaj. Poliţiştii din film sunt mereu cu (mulţi) paşi în urma delincvenţilor. Lui Nels (Liam Neeson) nu îi rămâne decât soluția să facă dreptate pe cont propriu.
Câteva secvenţe dau o notă mai subtilă filmului, arătând sensibilitatea regizorului norvegian Hans Petter Moland: una dintre ele - cu o femeie desculţă în zăpadă (Laura Dern) - este emoționantă, sugerând dezintegrarea sufletească sau chiar pierderea integrității mintale a personajului, la aflarea veștii pierderii fiului. O alta, cu indienii jucându-se în zăpadă, înaintea unei confruntări pe viață și pe moarte.
Nels Coxman (Liam Neeson), cetățean model și familist convins, este pus la grea încercare în momentul în care fiul său este găsit mort în circumstanțe foarte misterioase. Răzbunarea devine principala lui preocupare și, rând pe rând, își face dreptate singur executându-i pe cei pe care îi consideră vinovați. Eroul lui Liam Neeson putea avea mai mult discurs: chiar şi cu temperamentul său laconic, în situaţia lui disperată putea „servi” victimelor sale câteva replici seci în stilul lui Schwarzenneger din Commando, ale cărui dialoguri au intrat în cultura urbană.
Per ansamblu, partitura nu îi pune probleme lui Liam Neeson, care merge pe calea sigură bătută de seria de succes Taken.
