Craii de Curtea Veche (1995)

“Dar, chiar comparat cu modelul literar, filmul tot ratat ar rămâne.” Citat din cronica lui Tudor Caranfil. Se zice că pe la 1970 ar fi dorit să facă această ecranizare chiar Liviu Ciulei. Nu se știe ce la oprit și de asemenea dacă ar fi ieșit mai bine decât varianta lui Veroiu. Ca toate filmele sau ecranizările realizate după 1989, mediocru, chiar dacă s-a încercat colaborarea cu actori bine cotați.

Perfect de acord cu caracterizarea făcută de undinaa: ”risipă de pornografie”.

Spre rusinea mea n-am citit inca romanul lui Mateiu desi e considerat a fi una dintre lucrarile de seama ale literaturii romane de inceput de secol XX. Noroc cu reclama difuzata in preziua difuzarii filmului, noroc cu Cinemaraton, postul de televiziune ce ne dezvaluie zilnic 24 de ore din 24 fascinanta poveste a filmului romanesc. A trecut deja un sfert de veac de cand "Craii..." au iesit pe ecrane si, privind retrospectiv, consider ca filmul regizat de Mircea Veroiu ar fi meritat mult mai mult, din pacate a avut marele dezavantaj de a iesi pe ecrane intr-o perioada de tranzitie in care interesul pentru filmul romanesc era aproape nul. Nu cunosc inca scriitura insa in acest film am descoperit ca Mateiu, fiul nascut in urma unei legaturi ilegitime, are ceva din forta care il face demn de mostenirea literara Caragiale. "Craii" mi se par a fi un "Il gattopardo" romanesc chiar daca diferentele dintre romanele lui Mateiu respectiv Lampedusa sunt semnificative. Splendida fresca sociala, memorabil modul in care e prezentat sfarsitul aristocratiei romane. Si ce cvartet pentru rolurile principale: Mircea Albulescu, sobru si puternic ca de fiecare data, perfect in rolul cel mai apropiat de acela interpretat de Burt Lancaster in filmul dupa marele roman de care am amintit mai sus, Ovidiu Iuliu Moldovan, o alta intruchipare a elegantei lumii care se stinge, Marius Bodochi, pe atunci tanar si necunoscut la nivel national, visatorul alter-ego al autorului, Razvan Vasilescu, ucigator de bun in rolul canaliei care se adapteaza cel mai bine la mediul inconjurator.

Categoria 50 - 60 de ani = filme cu actori in rol principal intre 50 si 60 de ani = Ovidiu Iuliu Moldovan la 53 de ani , mostenitorul unui roman bogat in perioada interbelica

Sunt situatii cand banii nu ajuta la nimic . O tanara bogata moare dupa ce a pupat o fetita bolnava de scarlatina ...

Sampania fara muieri nu .... are nici un haz !? zice Gore functionar ministerial

,,Parfumul orientului" a fost intens savurat in arta si chiar in cinematografie,dar nu acesta e tema principala a romanului.Fie si ptr ca dupa razboiul Crimeei,in Tarile Romane,parfumul oriental incepe sa fie diluat intr-un alt,,parfum".Influenta lumii apusene,caci despre ea e vorba,desi e numai de suprafata si mai mult doar ptr ,,imagine" si nu de ,,fond" nereusind sa schimbe ,,in esenta" lucrurile , arunca Bucurestii intr-o zona crepusculara,in care miresmele balcanice se amesteca cu un parfum frantuzesc(optiunea pasoptistilor) dar si acesta ... falsificat. Bucurestiul devine nici Balcani , nici Europa ( civilizata) ,un melanj bizar,contrastant, cand incantator de pitoresc cand dezgustator de mizer, uneori comic, alteori dramatic dar absolut unic , original si in ultima instanta fermecator.Noua ,, aroma" nu inlocuieste vechea lume ci,cumva, o completeaza . Peste indiferenta si delasarea orientala se adauga dorinta occidentalului de a trai bine , peste resemnarea, si fatalismul oriental se adauga lupta sustinuta a occidentalului ptr a-si depasi conditia,la apetenta ptr traiul in placeri usoare si ptr un continuu ,,dolce farniente " se adauga dorinta de acumulare de bunuri materiale ,de imbogatire. .Daca in Bucuresti ,,totul e facut din lut si nu din piatra"(Pasadia) acum incep sa apara cladiri impunatoare chiar daca , de multe ori doar copii simplificate si la scara redusa ale constructiilor pariziene.Moravurile devin mai libertine,inhibitiile si interdictiile orientale fiind depasite si chiar mergandu-se de prea multe ori spre extrema opusa(Bucurestiul descris in roman e un oras al depravarii ).La viciile Orientului se adauga viciile, dar si o parte din virtutile Occidentului.In aceasta lume in schimbare,segmente sociale ale lumii vechi decad lent ,nereusind sa -si gaseasca menirea.In romanul,,Craii de Curtea Veche", scriere de o factura aparte in literatura noastra,se zugraveste aceasta lume stranie a amestecului celor doua elemente ,oriental-balcanic si apusean cu importantele schimbari (bune si rele ).Hotarul real-imaginatie-vis, e destul de confuz,toate imbinandu-se ,fapt ce face , romanul mai atragator ptr o ecranizare.Faptele se petrec in apropiera Curtii Vechi,simbol si ,,miez "al Bucurestiului.Pasadia ne-o descrie ca pe o ,,ruina vrednica sa slujeasca in uratenia ei tagma stapanitoare,plamadita din toate lepadaturile altoite cu sange tiganesc" jalonand de fapt Bucurestiul pe care il prezinta romanul.E intr-adevar dificil de a ecraniza aceasta lume pitoreasca unde farmecul balcanic coexista cu o lume in descompunere si cu nasterea alteia,si ea, un amestec curios dar incantator .Un regizor(nu-mi amintesc cine) a spus candva,ca,, filmul nu nareaza.Acest lucru il face literatura.Filmul doar vizualizeaza"Eu cred ca romanul lui Mateiu Caragiale e ideal ptr a genera o capodopera cinematografica.Deocamdata,ecranizarea lui a fost un esec bine descris de Tudor Caranfil.Dar cartea inca isi asteapta ,rabdatoare,(ptr ca e de fapt nemuritoare ,fiind atinsa de aripa geniului), ecranizarea.O mentiune ptr marele talent actoricesc care se numeste Razvan Vasilescu(in rolul lui Pirgu),talent exploatat insuficient de filmul romanesc.

filmul este bine realizat, mie mi-a palcut mai mult cartea. LA ARNOTENI!!!!!!!

Foarte buna cartea dar si ecranizarea cu marele actor Razvan Vasilescu .

Ecranizare destul de buna a romanului cu acelasi titlu.

Pentru un cinefil adevarat, dar si pentru orice om care stie ce inseamna demnitatea si umanitatea acest film este o sursa de inspiratie. Celor care nu l-au vazut, doar pareri de rau. Felicitari tuturor celor care au lucrat la el!

nu-i altceva decat risipa de pornografie!

Super frumos filmul.

L-a mai vazut altcineva inafara echipei de filmare?!!

Un film cu care România se poate prezenta cu fruntea sus oriunde.