Părerea criticului
După ce a debutat în lungmetraj la nici 20 de ani şi la nici 25 devenea celebru cu intensul Haute tension, francezul Alexandre Aja a fost repede importat la Hollywood, unde şi-a reconfirmat de mai multe ori renumele de specialist în filme horror. Fără să reinventeze roata, am spune că Crawl/Ape ucigaşe este cel mai bun film recent al său: livrează fix ceea ce promite, anume tensiune şi o spectaculoasă confruntare a omului cu natura. Zicem de la început că sunt ani buni de când nu am mai sărit din scaunul de cinema de frică, iar Crawl a reuşit ofere cel puţin trei astfel de ocazii. Iată mai jos ce ţi-ar putea plăcea la premiera de vineri.
Kaya Scodelario (trilogia The Maze Runner) face toţi banii în Crawl, unde o interpretează pe Haley, o tânără înotătoare de performanţă. Când asupra oraşului natal din Florida se abate un uragan de gradul cinci, iar tatăl ei, Dave (Barry Pepper), e de negăsit, Haley înfruntă stihiile pentru a ajunge în casa părintească. Bucuria regăsirii tatălui rănit în subsolul casei este imediat urmată de momente de groază: subsolul este invadat de crocodilii eliberaţi dintr-o fermă din apropiere de condiţiile meteo extreme. Haley şi Dave vor avea nevoie de improvizaţii ingenioase pentru a se asigura că scapă cu viaţă din confruntarea cu giganticii prădători letali atât în apă, cât şi pe uscat.
Ok, poate că un specialist în fiziologia crocodililor se uită la Crawl ca la o comedie, pentru că filmul pierde puncte serioase cu anumite momente absolut neverosimile (măi să fie, un crocodil închis în cabina de duş?!). Dar asta nu înseamnă deloc că alăturarea dintre fragilitatea oamenilor şi ferocitatea fiarelor sălbatice nu implică publicul şi nu îl fac să soarbă din ochi confruntarea dintre eroi şi natură. Da, Crawl este o convenţie şi are mare nevoie ca spectatorul să accepte contextul. Dar dacă am acceptat că un adolescent indian poate convieţui luni de zile pe o barcă de salvare cu un tigru, de ce nu am accepta şi faptul că doi oameni au o şansă într-un subsol acoperit de ape şi populat cu crocodili?
Alexandre Aja foloseşte foarte bine resursele avute la dispoziţie, de la caracteristicile locului unde se desfăşoară acţiunea, adică subsolul generos specific caselor din Florida, la aptitudinile fizice ale eroinei şi neajunsurile crocodililor. Sunetul, coloana sonoră şi profunzimea de câmp a imaginii distrag atenţia atunci când e nevoie şi o concentrează exact înaintea unui atac ucigaş, luând adesea spectatorul prin surprindere.
Chiar dacă scenariul lui Michael şi Shawn Rasmuseen se pierde uneori în alegeri dubioase, povestea găseşte soluţii ingenioase pentru a evada din subsol, arătându-ne oraşul acoperit de ape şi bătut de vântul distrugător. Iminenţa spargerii unui baraj face spectatorul să se întrebe dacă eroii îşi vor pierde viaţa înecaţi în închisoarea lor subacvatică sau zdrobiţi de fălcile puternice ale crocodililor, iar asta adaugă un plus de tensiune. Fără a fi un "creature feature" perfect, Crawl cu siguranţă te va captiva şi te va ţine cu sufletul la gură.
Recomandarea noastră este să nu te uiţi la trailer înainte de vedea filmul: acesta dezvăluie mult prea multe momente importante ale poveştii.
Kaya Scodelario (trilogia The Maze Runner) face toţi banii în Crawl, unde o interpretează pe Haley, o tânără înotătoare de performanţă. Când asupra oraşului natal din Florida se abate un uragan de gradul cinci, iar tatăl ei, Dave (Barry Pepper), e de negăsit, Haley înfruntă stihiile pentru a ajunge în casa părintească. Bucuria regăsirii tatălui rănit în subsolul casei este imediat urmată de momente de groază: subsolul este invadat de crocodilii eliberaţi dintr-o fermă din apropiere de condiţiile meteo extreme. Haley şi Dave vor avea nevoie de improvizaţii ingenioase pentru a se asigura că scapă cu viaţă din confruntarea cu giganticii prădători letali atât în apă, cât şi pe uscat.
Ok, poate că un specialist în fiziologia crocodililor se uită la Crawl ca la o comedie, pentru că filmul pierde puncte serioase cu anumite momente absolut neverosimile (măi să fie, un crocodil închis în cabina de duş?!). Dar asta nu înseamnă deloc că alăturarea dintre fragilitatea oamenilor şi ferocitatea fiarelor sălbatice nu implică publicul şi nu îl fac să soarbă din ochi confruntarea dintre eroi şi natură. Da, Crawl este o convenţie şi are mare nevoie ca spectatorul să accepte contextul. Dar dacă am acceptat că un adolescent indian poate convieţui luni de zile pe o barcă de salvare cu un tigru, de ce nu am accepta şi faptul că doi oameni au o şansă într-un subsol acoperit de ape şi populat cu crocodili?
Alexandre Aja foloseşte foarte bine resursele avute la dispoziţie, de la caracteristicile locului unde se desfăşoară acţiunea, adică subsolul generos specific caselor din Florida, la aptitudinile fizice ale eroinei şi neajunsurile crocodililor. Sunetul, coloana sonoră şi profunzimea de câmp a imaginii distrag atenţia atunci când e nevoie şi o concentrează exact înaintea unui atac ucigaş, luând adesea spectatorul prin surprindere.
Chiar dacă scenariul lui Michael şi Shawn Rasmuseen se pierde uneori în alegeri dubioase, povestea găseşte soluţii ingenioase pentru a evada din subsol, arătându-ne oraşul acoperit de ape şi bătut de vântul distrugător. Iminenţa spargerii unui baraj face spectatorul să se întrebe dacă eroii îşi vor pierde viaţa înecaţi în închisoarea lor subacvatică sau zdrobiţi de fălcile puternice ale crocodililor, iar asta adaugă un plus de tensiune. Fără a fi un "creature feature" perfect, Crawl cu siguranţă te va captiva şi te va ţine cu sufletul la gură.
Recomandarea noastră este să nu te uiţi la trailer înainte de vedea filmul: acesta dezvăluie mult prea multe momente importante ale poveştii.