Cronica de una fuga (cunoscut si sub "Buenos Aires, 1977") este un film argentinian regizat de Israel Adrian Caetano. Regizorul a fost nominalizat pentru Palme d'Or la festivalul de film Cannes 2006. Filmul spune povestea adevarata a patru oameni care scapa ca prin urechile acului de moarte in Argentina anilor '70.
In 1977, Claudio Tamburrini (Rodrigo de la Serna), portarul unei echipe de fotbal dintr-o liga inferioara, este rapit de membrii politiei militare secrete argentiniene. Este dus intr-un centru de detentie cunoscut sub numele de Sere Mansion: o casa veche, in paragina, situata in Moron, un cartier din suburbie, sub acuzatia ca ar fi un terorist impotriva guvernului.
Tamburrini este torturat in inchisoare. Tortionarii cauta informatii pe care el nu le are deoarece nu este si n-a fost niciodata un activist politic. Tamburrini se asteapta sa fie ucis in orice moment. Dupa patru ani de detentie si multe sesiuni de tortura, Tamburrini si ceilalti prizonieri, Guillermo (Nazareno Casero), Vasco (Matias Marmorato) si inca un individ, scapa sarind pe un geam in timpul unei furtuni.
Cei patru, dezbracati si cu nimic altceva decat vointa de a scapa, incep o calatorie disperata spre libertate.
Filmul este bazat pe un eveniment politic real, care a avut loc in Argentina dupa venirea la putere a lui Jorge Rafael Videla, pe 24 martie 1976. In mandatul sau, parlamentul, partidele politice si guvernele provinciale sunt suspendate, si aproximativ 30000 de oameni, catalogati drept "subversivi" de stanga, au disparut, in ceea ce avea sa devina cunoscut ca "Razboiui Murdar" .
Inaintea inceperii productiei, Israel Adrian Caetano a calatorit la Stockholm, sa-l intalneasca pe Tamburrini, pentru a afla adevarul. Acolo s-a intalnit si cu Guillermo Fernandez, cel care a initiat evadarea. Ambii fosti prizonieri l-au ajutat pe Caetano si scriitori sa aprofundeze cu cat mai mare acuratete tema filmului - supravietuirea.
Productia a fost dificila, conform regizorului. "Filmarea a fost o provocare neincetata: filmand aproape in intregime intre patru pereti, pentru productia finala avand incredere doar in jocul actorilor, cadre si lumina. Nu a fost intodeauna usor sa generezi frica, paranoia si nevroza. Provocarea noastra a fost sa recreem nebunia pe care acesti prizonieri au trebuit sa o indure." -Israel Adrian Caetano
