Cuibul de viespi (1987)

În 1936, un timp în care Bucureștiul a fost cunoscut ca "Parisul Estului", cele trei surori Duduleanu, dintr-o familie de comercianți prosperi, își conduc clanul cu mână de fier. Tânărul jurnalist Mircea Aldea intră în acest clan prin căsătoria cu fiica lor, dar această unire va fi de scurtă durată.
Cuibul de viespi (după piesa "Gaițele" de Alexandru Kirițescu) este un document și o adaptare stilizată a istoriei României. Plin de satiră verbală și vizuală, filmul redă comicul noii clase, a burgheziei (finalul plasat în cripta familiei Duduleanu este de un comic brutal). - Eddie Cockrell

Citate din presa anilor 1987:
Comedia sarcastică a lui Al. Kiritescu, "Gaițele", a făcut o carieră pe care puțini i-o prevesteau. Revenind la titlul original al piesei de teatru, scenaristul și regizorul Horea Popescu a avut fericita inițiativă a ecranizării "Gaițelor". După ani și ani, Horea Popescu se întoarce la film și nu oricum, ci printr-un moment cinematografic marcant care echivalează - pentru regizor - cu "momentul teatral" de acum vreo trei decenii. Acum, regizorul a vrut chiar mai mult. Și-a propus - acolo unde considera că textul și personajele îl pot ajuta - să-l "caracterizeze" pe Kirițescu. Nu e ușor, firește, acest lucru (fiind vorba, totuși, de "familii" diferite de personaje), dar filmul câștigă în virulența satirică."

Cătălin Căliman
"Contemporanul", Nr.25 / 19 iunie 1987
Cuibul de viespi e o ecranizare inteligentă, cu un bun echilibru între idee și mijloacele de realizare a ei, altfel spus, este filmul unui profesionist remarcabil"