Profesorul Radu Dima se întoarce în satul natal, Dallas, pentru înmormântarea tatălui său și este șocat de ceea ce găsește pe plaiurile natale. Comunitatea în care a crescut și de care a reușit să se rupă cu câțiva ani în urmă trăiește în niște condiții care nu sunt potrivite nici măcar pentru animale, într-o sărăcie și mizerie care nu pot fi descrise, printre munții de gunoaie. Adulții și copiii își câștigă existența strângând hârtie, sticlă și metale din munții de gunoaie, pe care le vând apoi pentru câțiva bănuți. Satul este lipsit de apă potabilă, electricitate sau canalizări. Această viață fără viitor i-a făcut pe oameni să-și piardă și ultima speranța că ceva se va schimbă. Singurii care au drepturi în această societate sunt cei care au mai multă forță fizică. Dima plănuia să plece imediat după înmormântare și să nu se mai întoarcă niciodată, dar reîntâlnirea cu oameni pe care îi știe din copilărie l-a făcut să-și reamintească trecutul și să ia decizia să încerce să facă ceva pentru a le schimbă viață.