De regels van Matthijs (2012)

„Apartamentul meu este universul meu”, notează Matei în jurnal. Matei este autist. Extrem de inteligent dar fragil, Matei își petrece zilele înregistrând apeluri telefonice, în speranța că acestea îl vor ajuta să înțeleagă sensurile ascunse ale comunicării umane – „nu ceea ce spun oamenii, ci ceea ce vor să spună: de obicei, sensurile sunt opuse”. Petrecându-și cea mai mare parte a timpului acasă, într-un apartament înțesat cu dosare și obiecte, Matei și-a stabilit un sistem complex, menit să-l ajute să pună ordine în haosul din jurul lui și să se miște mai ușor prin coridorul de date pe care se luptă tot timpul să le organizeze. Marc Schmidt creează un portret emoționant al prietenului său din copilărie – un documentar intens personal, care merge dincolo de autism, explorând sentimentul de vulnerabilitate indus de prezeța camerei de filmat, incapacitatea umană de a traduce între „ordinea” cuiva și „haosul” altcuiva, și nevoia de dragoste și comunicare care ne definește pe fiecare dintre noi. O poveste emoționantă despre încercarea unui om bolnav de a trăi cât mai aproape de limita acceptabilității sociale, LEGILE LUI MATEI funcționează și ca memento al faptului că locuința este un drept fundamental al omului: oricine merită un loc căruia să-i poată spune „acasă”.