Părerea criticului
Unul dintre actorii favoriti ai genului action, Jason Statham, iata ca ajunge inca o data intr-o situatie imposibila, pentru rezolvarea careia dispune, desigur, de "recuzita" necesara: muschi, sange-rece si, da, chestiile alea care vin numai la barbati si intotdeauna pereche.

In Death Race, actorul britanic trebuie sa suporte un scenariu arhi-cunoscut, si nu doar pentru ca avem de-a face cu un remake al unui film din anii '70. Undeva in viitorul apropiat, eroul este bagat la zdup (bineinteles ca pe nedrept) intr-o inchisoare de maxima siguranta, a carei principala diferenta fata de alte asemenea "stabilimente" este si mobilul filmului: o "cursa mortala" cu masini care mai de care mai accesorizate cu arme de toate felurile. Totul este permis, iar premiul supravietuitorului este chiar mult-dorita libertate.

Pentru amatorii de andrenalina filmul lui Paul W. S. Anderson (faptul ca acesta a facut si Aliens vs. Predator spune multe), este perfect. Death Race il are ca protagonist pe Jensen Ames (Statham), un fost campion NASCAR, care se trezeste ca prin minune acuzat de uciderea sotiei sale, numai pentru a fi trimis exact la inchisoarea ce i se potriveste manusa. Este vorba de Terminal Island Prison, controlata de o corporatie internationala, care nu vede nimic rau din a scoate ceva profit de pe urma detinutilor, cu totii criminali de cea mai joasa speta.

Cea mai profitabila afacere a inchisorii este "cursa mortala", un reality-show difuzat pe internet cu detinutii luptand pe viata si pe moarte (mai mult a doua) pentru a ajunge la finish-ul unui circuit plin de capcane. Ideea lui Anderson este sa conceapa marea confruntare mai degraba ca pe un joc video: participantii, ale caror masini blindate sunt pline de arme, isi activeaza "resursele" trecand peste trape cu scuturi si sabii ingropate in asfaltul pistei. Organizatoarea cursei este malefica directoare a inchisorii, Hennessey (Joan Allen, exact cum ar trebui sa fie) ale carei scrupule si dorinta de a respecta regulile tind catre zero, daca nu si coboara sub acest prag.

Death Race nu ar trebui sa se rusineze la capitolul efecte speciale: pe Terminal Island se intampla multe, de la cascade la super-pirotehnie, de la imagini tremurate pana la bubuituri de simti ca esti alaturi de Statham in masina. Problemele incep in momentul cand periculosii detinuti (cu exceptia lui Ames, desigur, care vobeste extrem de putin si se incrunta mult) coboara de la volan si se paruiesc verbal, aruncandu-si replici rizibile. Momentele de sexploitation (fiecare sofer are un copilot femeie care arata trasnet), ca si subplot-urile stravezii te fac foarte curand sa urmaresti doar pista si sa nu te astepti la prea multe de la final, cat se poate de previzibil. Pentru amatorii de masini, sange si cam atat.