Părerea criticului
Demi soeurs/Trei surori adorabile, producție franco-belgiană ce rulează în premieră pe marile noastre ecrane, este o comedie despre oameni diferiți forțați de circumstanțe să împartă pentru un timp același spațiu strâmt, fapt ce are drept consecință descoperirea personală.

Personajele se dezbracă de ce e politic corect, se atacă, asemenea unor animale în cușcă, dar nu au la îndemână decât clișee, în lipsa cunoașterii reale a celuilalt. Cele trei protagoniste provenind din medii și culturi diferite sunt surori vitrege cărora tatăl abia cunoscut le lasă moștenire un frumos apartament în inima Parisului.

Cele trei femei se apostrofează reciproc în legătură cu originea (una dintre ele, jucată de Sabrina Ouazani, este marocană), de parcursul profesional (sora „blondă”, jucată de Alice David, este model, deci catalogată ca superficială), de obiceiuri (a treia soră, Charlotte Gabris, impune reguli tuturor), generând umor de situație.

Este o comedie care ne arată aceste personaje ajungând să conlucreze depășind diferențele dintre ele. Țelul comun al surorilor este să obțină în tribunal acest apartament valoros, situat în cel mai luxos arondisment din Paris, când o terță parte cere drepturi asupra moștenirii.

Învățăm câte ceva despre familie, prietenie, paternitate, toleranță, diferențe urmărind acest film ce reușește să aducă bună-dispoziție.

Scenarista și regizoarea Saphia Azzeddine pare că a fost influențată de filme precum Mic dejun la Tiffany și Love Actually în conceperea poveștii.