Cea mai buna ecranizare a romanului Agathei Christie nu putea fi decat cea sovietica
cosmin742000
pe 30 August 2017 20:37
DE depate cea mai buna ecranizare a romanului Agathei Christie
cezarika21
pe 02 Ianuarie 2017 15:42
”Desiat negritiat”, ecranizarea rusească a romanului ”Zece negri mititei” (1939) al scriitoarei britanice Agatha Christie, este varianta cinematografică care se apropie cel mai mult de opera literară de inspirație. Nu știu dacă această apropiere aproape fidelă este un lucru bun sau rău pentru că voiam să văd creativitatea rusă și nu o imitație a acțiunii prezentate în carte.
Ecranizarea rusă este realizată de Stanislav Govoruhin, un specialist al transpunerii operelor literare în film. Menționez câteva titluri de cărți adaptate de regizorul sus-menționat: ”Robinson Crusoe” de Daniel Defoe, ”Aventurile lui Tom Sawyer și Huckleberry Finn” de Mark Twain, ”Copiii căpitanului Grant” de Jules Verne.
Acțiunea filmului urmează aproape în întregime firul narativ al romanului polițist, fiind marcată în mare măsură de teatralism. Filmările exterioare au fost realizate la castelul Cuibul Rândunicii din Crimeea, pe o faleză înaltă și stâncoasă, iar spațiul îngust avut la dispoziție a limitat mult posibilitățile cinematografice. Nu știu în ce măsură era cunoscută proza detectivistică a Agathei Christie în URSS, presupun că nu prea mult, deoarece am observat o stare de crispare a actorilor ce nu s-ar putea datora decât lipsei de familiaritate a actorilor cu stilul literar misterios al scriitoarei, ca și neputinței de a înțelege mediul burghez tipic britanic.
Asimilarea poveștii este astfel doar aparentă pentru că atmosfera este recreată într-un mod puțin credibil. Nu m-am simțit prins de acțiune în condițiile în care misterul și suspansul mi s-au părut prea diluate.
eretyk
pe 22 Aprilie 2010 14:05
Cea mai reusita varianta cinematografica dupa Aghata Christie.Din pacate e foarte putin cunoscuta.Un film de nota 10!!!
Ecranizarea rusă este realizată de Stanislav Govoruhin, un specialist al transpunerii operelor literare în film. Menționez câteva titluri de cărți adaptate de regizorul sus-menționat: ”Robinson Crusoe” de Daniel Defoe, ”Aventurile lui Tom Sawyer și Huckleberry Finn” de Mark Twain, ”Copiii căpitanului Grant” de Jules Verne.
Acțiunea filmului urmează aproape în întregime firul narativ al romanului polițist, fiind marcată în mare măsură de teatralism. Filmările exterioare au fost realizate la castelul Cuibul Rândunicii din Crimeea, pe o faleză înaltă și stâncoasă, iar spațiul îngust avut la dispoziție a limitat mult posibilitățile cinematografice. Nu știu în ce măsură era cunoscută proza detectivistică a Agathei Christie în URSS, presupun că nu prea mult, deoarece am observat o stare de crispare a actorilor ce nu s-ar putea datora decât lipsei de familiaritate a actorilor cu stilul literar misterios al scriitoarei, ca și neputinței de a înțelege mediul burghez tipic britanic.
Asimilarea poveștii este astfel doar aparentă pentru că atmosfera este recreată într-un mod puțin credibil. Nu m-am simțit prins de acțiune în condițiile în care misterul și suspansul mi s-au părut prea diluate.