Dimineața care nu se va sfârși (2016)

Foarte bine interpretat rolul preotului care leagă toate acțiunile din film. Excelentă și alegoria din titlu, care face referire la viața de după moarte când toate suferințele se vor opri, când ne vom trezi "intr.o dimineața in care nu ne vom mai teme, o dimineață care nu se va sfârși". De remarcat și eroarea Evei, poate cea mai persistentă in mentalul colectiv despre inacțiunea divină atunci când cineva ne face rău, ignorând că doar noi oamenii ne sfâșiem fix pentru că l.am depărtat pe Dumnezeu de la noi. Era suficient să se gândească că o credință reală desființa prin moralitate tot ce a suferit ea, deoarece presupunea că nu mai există pești, prostituție, etc.. Finalul de excepție cu vocea Paulei Seling pe fundal.. Poate fi un film care va trezi credința adormită a celor ce se află in această situație..

Un film cât un caz real, sau un posibil caz în viitor, din păcate...scenariul este neașteptat de bun, având în vedere subiectul atât de tăbăcit în cinematografia românească, prostituția și cu toate astea anumite frânturi și cadre ale dialogurilor între Eva și preot, te mișcă treptat, cu mențiunea că rolul de preot al lui Valeriu Andriuță este mult mai complex si mai bine conturat decât în "După dealuri" atingând prin el mai multe caracteristici ale societății actuale, corupția la nivel înalt, exodul românilor pentru o viață mai bună chiar și în țări aparent mult mai slabe economic decat a noastră, prostituția și urmările ei, puterea credinței și anomaliile care încă se regăsesc și la anumite fețe bisericești...probleme ridicate discret de catre regizor însă în acelasi timp corect și fără perdea, atât cât să l-e înțeleagă și cei care nu sunt pasionați de film în general. Titlul este unul atat de bine ales, iar sensul lui "explodeaza" atât de bine la final...

Un film care nu m-a dar pe spate în ciuda dramatismului situației. În viata facem alegeri și trebuie sa ni le asumam. Boala doar, nu putem sa o alegem și moartea. L-am revăzut cu placere pe Valeriu Andriuta care a făcut un rol bun în fmai vechiul film Occident.

Poate ca "meritul" regizoral nu e de exceptie, fiindca sarcinile n-au fost foarte dificile in acest caz: mize (teme) mari, asteptari mici, deci un minim succes garantat dinainte de a incepe. Totusi, daca tema e mult prea mare fata de celelalte ingrediente, filmul ar fi putut sa sfarseasca strivit sub greutatea temei, cum a patit "Chin si amin" care cu tot efortul, tot pare o bagatelizare a ceva ce cu greu poate fi rostit, daramite ecranizat, -desi de la Iulian Postelnicu in "Arest" (2019), n-as zice ca si imposibil.
Desi mai greu de premiat, e totusi un film foarte bun prin mesaj, de vazut si reflectat.
Felicitari tuturor !

O predică, nu un film. O realizare jalnică, din toate punctele de vedere, de la tezismul partiturii la jocul actoricesc.

Nu contest calitatile preotului Mega, dar filmul e modest.Prostituata parea un inger iar ambasadorul avea toate defectele posibile.Asta ar fi una din greselile filmului.

"Dimineata care nu se va sfarsi" este un film sub scenariul si regia preotului ortodox Ciprian Mega. E de neratat, un film care te misca profund si in care ne sunt aratate niste fatete ale vietii celor plecati peste hotare cat si a politicienilor romani. O Ela Ionescu perfecta in rol de emigranta care practica prostitutia in Cipru, un Ovidiu Crisan in rol de ambasador afemeiat si nici ca se putea alege cineva mai bun pentru rolul preotului ca Valeriu Andriuta. O poveste rupta din realitate ce se incheie magistral cu melodia Paulei Seling - La Umbra Crucii Tale.

Mi-a plăcut :) Mi s-a părut captivant, subiectul destul de interesant, mi-a plăuct mult și actrița din rolul principal. Au fost și câteva discuții interesante despre divinitate, iar faza cu ceaiul cred că o s-o țin minte mult timp, foarte frumoasă și emoționantă.

Ciprian Mega este un preot ortodox atipic. Considerat a fi incomod de catre conducatorii Bisericii Ortodoxe Romane, preotul care a slujit multa vreme in Cipru a ales sa se exprime cinematografic pentru a transmite experientele prin care a trecut. Intaiul sau film aduce un aer proaspat absolut necesar cinematografiei romane a zilelor noastre. Bineinteles ca n-a fost bagat in seama de criticii de film la moda, bineinteles ca acest film n-a fost popularizat. Pentru ca preotul nu face parte din nici o gasca, pentru ca pare a fi un lup singuratic pregatit sa mearga pana in panzele albe pentru idealurile in care crede cu tarie. Nu avem de-a face cu o capodopera insa regia e corecta iar scenariul e unul coerent. Povestea e cutremuratoare avand in vedere ca are la baza un caz real iar filmul impresioneaza in primul rand prin onestitate si bune intentii. L-am revazut cu placere pe Valeriu Andriuta, un cu totul altfel de preot fata de acela din ,,Dupa dealuri,, , l-am descoperit pe Ovidiu Crisan cu o prestatie solida in rolul politicianului reprezentativ pentru vremurile pe care le traim. Din punct de vedere actoricesc e in primul rand filmul Elei Ionescu, echilibrata si nuantata in rolul celei a carei viata e un nesfarsit chin in asteptarea ,,diminetii care nu se va sfarsi,,. Astept cu mare interes urmatoarele filme ale parintelui Mega, anume ,, 21 de rubini,, si mai ales ,,Glasul care striga-n pustie,, , cel de-al doilea fiind o incursiune in viata preotului Calciu Dumitreasa, unul dintre putinii opozanti reali fata de nenorocirile pe care le-a produs comunismul in tara noastra.

Bun filmul recomand cu drag. foarte emoționant finalul

Drama - specialitate romaneasca. Un film trist, despre o poveste adevarata din pacate, iar piesa de pe credite (Paula Seling - La umbra crucii Tale) il face si mai trist.

Un film deosebit, pe care il recomand!
Senin si limpede, filmul vorbeste despre speranta printr-un limbaj al credintei, care te pune pe ganduri si iti ofera o altfel de intelegere a realitatilor contemporane.
De vazut si revazut.

Preotul Ciprian Mega a realizat un film...necesar, acum în preajma sărbătorilor... Calea gradată spre credință, dar și emigrație, prostituție, preot nonconformist, ambasador ateu, superficial, lubric...Excelentă Ela Ionescu, dar și Ovidiu Crișan, într-un portret satiric, lunecos.

Un film după o poveste reală, cu actori deosebiți.

In film este vorba despre suferinta unei fete, care cade victima a traficului de fiinte umane. Desi fortata, initial, sa se prostitueze, mai tarziu acesta devine modul ei de viata. Numai ca, la un moment dat, vine sentimentul acela care schimba perspectiva asupra lucrurilor. Despre acel moment este vorba in film.

Aseara l-am vazut in cinema si m-a impresionat foarte mult . Am plans, dar am si ras pe alocuri, urmarind acest minunat film.

Merita vazut !!!

Pentru mine este cel mai bun film romanesc realizat in anul 2016 dupa care vine Doua Lozuri :)