Doi barbati pentru o moarte (1969)

Un film despre perioada celui de al doilea război mondial cu acțiune undeva într-un sat din zona transilvaniei. Filmul este jucat într-o platitudine fără pic de acțiune care să te captiveze, să te atragă.

Subiect istoric interesant, dar din pacate lipseste ceva. Filmul nu te captiveaza, nu "te prinde" . Prestatia lui Ilarion Ciobanu face cat tot filmul, restul mai slabut.
Maine, 11.11 ruleaza pe TVR 2. Am sa-l mai vizionez odata, poate ca-mi mai schimb parerea.

O idee mai mult decat interesanta, care vine de la Suto Andras si Gheorghe Naghi. Un roman si un ungur care se unesc impotriva unui dusman comun si se sacrifica amandoi

Marele regizor român Gheorghe Naghi a împlinit, anul trecut, 78 de ani. Nu sunt nici mulţi, nici puţini, pentru că nu în ani se măsoară greutatea unui destin, ci în dureri şi bucurii. A avut parte de multe împliniri, după cum vom semnala, dar, în acest moment, îl macină două mari dureri. Una este pricinuită de pierderea, în urmă cu doi ani, a bunei sale soţii, Eugenia Naghi, iar a doua, de perpetuarea unei nedreptăţi comise de cenzura comunistă asupra unuia dintre cele mai tulburătoare filme ale sale: "Doi bărbaţi pentru o moarte". Scenariul: Sütõ András. Interzis imediat după premieră (în 1970), filmul nu a fost difuzat nici astăzi pe ecranele româneşti. Între timp, a rulat cu succes în Ungaria, Germania, Polonia, URSS şi chiar Cuba, obţinînd şi premii importante. Atunci poate că se justifica teama autorităţilor de a face o dezvăluire tranşantă asupra falsei probleme interetnice, cu atît mai mult cu cît aceasta venea din partea unui regizor cu nume unguresc (Gheorghe Naghi) şi a unui scenarist etnic maghiar: scriitorul Suto Andras. Nu există însă nici o raţiune explicită ca filmul să fie astăzi menţinut în uitare, mai ales că problema discriminărilor de orice fel este mai actuală ca oricînd. Sau, dacă această raţiune există, ea este pur politică: nu convine nimănui să se descopere că în România problemele interetnice sînt doar exerciţii politice. Acţiunea se petrece în timpul ocupaţiei germane din cel de-al doilea război mondial, într-un sat din Transilvania locuit de români şi maghiari. Personajele de referinţă sunt ungurul Demeter (interpretat de Matei Alexandru), românul Pavel Costan (Ilarion Ciobanu) şi Marişca (Monica Ghiuţă), soţia lui Demeter şi fosta iubită a lui Costan. În timpul relaţiei lor din tinereţe se zămislise un copil pe care acum îl creştea Demeter. În noaptea de dinaintea sosirii nemţilor în sat, ungurul (Demeter) arborează tricolorul românesc pe turla bisericii. Un soldat neamţ se duce să-l dea jos şi cineva îl împuşcă. Comandantul trupei de ocupaţie începe să facă cercetări pentru a-l găsi pe vinovat şi a-l executa exemplar, dar cînd află că acesta e Demeter este pus în încurcătură: era nestrategic să se ştie că un maghiar a arborat steagul românesc, căci nemţii aveau interes ca populaţiile cucerite să fie dezbinate, nu solidare. În cele din urmă îi spune că-l iartă, cu condiţia să denunţe un român în locul lui. Demeter refuză dar, între timp, Costan se duce să recunoască fapta lui Demeter ca fiind a sa. Nemţii sunt total derutaţi de această întorsătură a lucrurilor, dar în cele din urmă îi împuşcă pe amîndoi. Comportamentul "şogorilor" (nu în sensul de cumnaţi, ci în acela secundar, de bărbaţi care au de-a face cu aceeaşi femeie) are, pe de o parte, o explicaţie psihologică (dragostea pentru Marişca), iar, pe de altă parte, una morală, exprimată cinematografic în termeni europeni: Demeter şi Costan nu sînt duşmani (cum le-ar plăcea nemţilor să creadă), în schimb înţeleg că au un duşman comun (agresorul german) pe care îl înfruntă împreună. Există şi o dimensiune metafizică a mesajului, absolut tulburătoare, prin care Demeter şi Costan îşi împlinesc condiţia umană, depăşind-o tragic pe cea individuală şi etnică, în numele iubirii. Orice performanţă a cinematografiei româneşti este şi va fi posibilă, pentru că înainte de orice film contemporan au existat "Două lozuri", "D-ale Carnavalului", "Telegrame", "Mofturi 1900", "Titanic Vals" sau "Moara cu noroc". Şi înainte de orice mare sau cunoscut regizor actual au existat Jean Georgescu, Gheorghe Naghi, Aurel Miheleş, Victor Iliu, Dinu Cocea etc. În privinţa lui Gheorghe Naghi ar fi de făcut unele precizări. Este autor a 19 filme de ficţiune. Lui şi lui Aurel Miheleş li se datorează debutul în film al unor actori uriaşi ca Grigore Vasiliu Birlic şi Alexandru Giugaru, iar "Telegrame" a fost nominalizat la Palme d’Or în 1960. În privinţa filmului "Doi bărbaţi pentru o moarte", despre care tocmai am făcut vorbire, acesta este, dacă nu o capodoperă (nu vom şti, pînă nu este validat de public), în orice caz are mesajul cel mai european al unui film făcut vreodată în România. Este atît de actual, încît pare a fi fost gîndit şi realizat în zilele noastre. Reamintim însă că a fost produs în 1969

http://hitfile.net/MKOK/Doi barbati pentru o moarte (1969) TVRip.mp4.html
sau la:
http://www.tusfiles.net/o7k9hke8bg0f/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part1.rar
http://www.tusfiles.net/trhgampo226o/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part2.rar
http://www.tusfiles.net/aw8wlejdwmnm/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part3.rar
http://www.tusfiles.net/9ozbfx4rur50/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part4.rar
http://www.tusfiles.net/9r14mrr2i2o6/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part5.rar
http://www.tusfiles.net/7u310tnco543/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part6.rar
http://www.tusfiles.net/4dsvhvkl5g71/Doi_barbati_pentru_o_moarte_(1969)_TVRip.part7.rar

Un film despre alungarea germanilor din Transilvania in zona Muresului , in al doilea razboi mondial . E un film alb negru

Amuzante secventele din prima parte a filmului = ``Asta e o vorba prosteasca . Un om cu scaun la cap nu ar trebui sa o rosteasca .! `` Demeter , unde doresti sa ispravim cu tine ?

Filmul acesta a fost difuzat online la TVR International in 15 feb 2014 . Putine filme sunt oferite de televiziuni , pe net gratis .

Unde poate fi vazut?