Eva este mândria satului. Ea cântă la orga bisericii, e cea mai isteață de la școală și cea mai frumoasă. Toate calitățile ei o fac să fie prea bună pentru locul unde s-a născut și de care tatăl său vrea să o lege pe vecie, construindu-i o casă. Între timp, banii sunt o mare problemă, iar Imrich, tatăl Evei, o ceartă dacă face baie și irosește apa pentru care el plătește.
Imrich a mai încercat să construiască o casă pentru Jana, sora mai mare a Evei, dar Jana a fugit cu un sătean împreună cu care are acum trei copii. Imrich e dezamăgit și acrit așa că acum fură materiale de construcții de la casa pe care o începuse pentru Jana, să-i facă Evei o casă. Ba chiar Imrich se bazează pe ajutorul Evei, de parcă ea ar vrea să-și clădească singură închisoarea. Viera, mama fetei, e frustrată de felul rigid în care Imrich vede lucrurile și îl întreabă retoric de ce nu își leagă pur și simplu fiica într-o zgardă. Casele începute de Imrich în curtea în care e și casa sa sunt un simbol al relațiilor eșuate cu fiicele sale.
