Părerea criticului
Pentru cei care nu s-au sãturat de tripticul Shrek, primesc un bonus de la producãtorii cãpcãunului verzuliu: Donkey Xote (Filmax Animation-Spania).
Nãscut din coasta secularã a bãtrânului Miguel de Cervantes y Saavedra, cavalerul marilor lupte iluzioniste, reînviat ºi restilizat, are un partener de aventuri îmbrãcat în carcasa similarã mãgãruºului-aghiotant din Shrek. Inevitabila suprapunere vizualã oferã senzaþia cã ºi însuºi Shrek va interveni în turnirurile medievale. Dar acest act de inteferenþã nu se va întâmpla, bravii Donkey & Xote rãmânând sã-ºi susþinã singuri faptele de vitejie.
Povestea hispanica este remodelatã, nu în sens parodic, ci chiar inventiv: pe lângã cei doi arhicunoscuþi Don Quijote (voce José Luis Gil) ºi Sancho Panza (voce Andreu Buenafuente) apare în ipostaza de giumbuºlucar ºi mãgãruºul Rucio (voce Luis Posada), ce aspirã la statutul de cal, iar luptele lor aprige cu duºmanii fãrã numãr au þinta neschimbatã: salvarea onoarei ºi cucerirea inimii Dulcineei (voce Sonia Ferrer).
Regizorul spaniol Jose Pozo, cel care a mai transpus o legenda spaniolã pe canava animatã – El Cid, creazã un melanj de situaþii astfel sã nu trãdeze spiritul “iluzoriu” al romanului lui Cervantes, dar umorul cu care pigmenteazã esenþa livrescã este supra-îngroºat, distonant cu ceea ce ar trebuie sã fie o poveste fluidã ºi captivantã.
Donkey Xote nu ofera nimic în plus în tehnica animaþiei, nu are un surplus satiric, ochiul va recunoaºte imediat pecetea DreamWorks, dar este un film abundent în gaguri ºi meritã
vizionat în scop de relaxare.
de Paul S. Odhan