"Cecilem, Bob Lenox - Dance My Love",tare piesa din final...si lyrics
psihologu
pe 26 Ianuarie 2012 12:31
E puţin spus faptul că în filmul acesta se ating culmi de prostie şi de nerozie scenaristică. Cinema? Nu, un film de TV de proastă calitate. Povestea? Aceea a unui anume Constant Billot, închis pentru crimă. Victimă a unui accident vascular care îl privează parţial de capacitatea de a vorbi, dar nu şi de aceea de a merge, evadează şi se ascunde pe o barcă. Acolo, o tânără româncă care are socotelile ei şi nişte idei proaste în cap (Medeea Marinescu), îi propune un târg: să-i omoare mama adoptivă (Sabine Azéma), dacă nu, îl predă poliţiei. O alegere corneliană pentru bietul Daniel Auteuil care, în registrul comic involuntar, n-a mai făcut nimic bun de la Les Sous-Doués en vacances încoace.
Donnant Donnant este un film dezamăgitor, care delapidează scenariul de cele câteva idei, coboară brusc nivelul filmografiei actorilor săi şi trenează penibil până la inevitabila concluzie”. „Cupidon veghează, ca şi penibila morală”
Personajul Medeei îi cere evadatului să-i ucidă mama egoistă pentru a-i moşteni averea – şi ma întreab cum de au creditat producătorii un scenariu „atât de ridicol”. „Un punct de plecare total idiot, care nu ţine nici două secunde, şi pe care Isabelle Mergault îl exploatează fără să facă vreo clipă cinema, fără să imagineze vreo scenă care să fie, dacă nu credibilă, cel puţin interesantă, fără să povestească altceva decât banalităţi plictisitoare.
Je vous trouve très beau, în care Medeea Marinescu juca rolul unei românce care se căsătoreşte cu un fermier francez, a avut milioane de spectatori în Franţa, în 2006, şi a primit un premiu César.
Donnant Donnant este un film dezamăgitor, care delapidează scenariul de cele câteva idei, coboară brusc nivelul filmografiei actorilor săi şi trenează penibil până la inevitabila concluzie”. „Cupidon veghează, ca şi penibila morală”
Personajul Medeei îi cere evadatului să-i ucidă mama egoistă pentru a-i moşteni averea – şi ma întreab cum de au creditat producătorii un scenariu „atât de ridicol”. „Un punct de plecare total idiot, care nu ţine nici două secunde, şi pe care Isabelle Mergault îl exploatează fără să facă vreo clipă cinema, fără să imagineze vreo scenă care să fie, dacă nu credibilă, cel puţin interesantă, fără să povestească altceva decât banalităţi plictisitoare.
Je vous trouve très beau, în care Medeea Marinescu juca rolul unei românce care se căsătoreşte cu un fermier francez, a avut milioane de spectatori în Franţa, în 2006, şi a primit un premiu César.