Un film prost cu mereu aceiași actori de 2 bani.Marele " actor" Codin Maticiuc într-un rol de Oscar.Oameni buni această capodoperă planetară a câștigat toate premiile inclusiv pe cele din anii următori.Robert de Niro,Joe Pesci și alți mici actori americani învățați actorie!!!
învățați actorie.
AdriAdrianna98
pe 23 Martie 2021 09:53
Bine realizat și foarte plăcut de privit datorită unui scenariu destul de bun și o interpretare de excepție :)
Octaz
pe 12 Decembrie 2020 20:56
Fantastic, o comedie romaneasca atat de simpla si in acelasi timp atat de plina de scene cu momente "crispate" traite de personaje care pe mine m-au facut sa rad minute in sir... Si chiar recunosc: am dat replay la cateva scene excelent realizate! Remarc in acest film expunerea cat mai pura si realista a imaginii societatii romanesti a anilor nostri!
user-59d7bb5d5b647
pe 21 Noiembrie 2020 01:11
Bai oameni frumosi, bai inteligentilor, bai nebunilor!!! Chiar nu mai exista un regizor, un actor, ceva,cineva, care sa schimbe linia asta a filmelor romanesti stupide, fade, de buget, in care ne chinuim sa "ne radem" si sa facem haz de necaz.
Horatiucrisan
pe 08 Iunie 2020 23:34
Un film reusit, mai bine zis o tragicomedie tipica romaneasca cu peisaje dintr-un orasel de provincie incremenit in anii 80, in care 3 prieteni aleg calew cea mai simpla pentru a iesi din mizerie, cumpararea unui bilet la loto.
caroldaniel67
pe 12 Mai 2020 14:59
Un film destul de bun. Sincer, nu ma asteptam! Iar faza de la sfarsitul filmului face toti banii!
SebiE30
pe 06 August 2017 22:06
Pentru un film romanesc e chiar foarte bun, mai ales in zilele noastre. Felicitar!
alexandra_mirela
pe 20 Iunie 2017 22:37
Il recomand :D Merita vazut ! O comedie romaneasca foarte buna
lavvw
pe 05 Mai 2017 19:21
de ce toate filmele romanesti trebuie sa fie niste porcarii? avem atatea peisaje frumoase, oameni frumosi, dc nu se abordeaza si alte subiecte, sa fie ALTCEVA. numai porcarii filmate cu buget redus si teme idioate.
mirodoni
pe 06 Aprilie 2017 09:04
Două lozuri – regia Paul Negoescu
https://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=102055
Filmul scris și regizat de Paul Negoescu n-a rulat cu casa închisă, din lipsă de spectatori, ca altele ale colegilor lui. Chiar pot spune că nici spectatorii nu erau cei de la „Selfie”, unde se hăhăiau la orice, ca urmare nu cred că numărul lor va fi la fel de mare, dar se pune la socoteală și calitatea acestora.
CTP spunea că el nu a râs la unele poante, pentru că și absurdul trebuie să aibă logica lui. Păi are, aceea că nu are nicio logică, de aceea nici nu trebuie să râzi în hohote. Reușita unei poante constă în faptul că are un final la care nu te aștepți. Nici spectatorii normali nu au râs tot timpul, cum cred unii cronicari, dar acesta este dezavantajul faptului că ei văd filmul într-o proiecție specială, pentru presă.
Regizorul spunea, într-un interviu, că n-au făcut filmul pentru premii, ci pentru public. Ce să-i faci, întotdeauna strugurii care sunt prea sus sunt acri! Dar, una peste alta, se pare că ce și-a propus, a realizat. Că nu și-a propus foarte mult, este altă poveste!
De exemplu nu și-a propus ceva original. De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. În lipsă de inspirație, a ales ceva consacrat: „Două lozuri”. Dar fără Birlic, ”Două lozuri” nu face multe parale. A virat-o, însă, către Ogică, dar acolo nu era prea mult spațiu pentru comedie, așa că a ieșit ce-a ieșit! Adică un film la care te duci liniștit și te întorci fără alte probleme pe cap. Nu e puțin lucru pentru un film românesc!
Am spus, cu altă ocazie, că nu-i putem imita pe americani în materie de film, din mai multe motive. În primul rând, tehnice, dar și multe altele, vedete, subiecte credibile, deși ficționale, samd. Ca urmare, singura soluție este filmul inteligent. De la „Filantropica”, unde un personaj căuta mecanismul milei, nu prea am văzut astfel de filme românești. S-au rezumat la a copia așa zisa realitate, de la imagine la vocabular, de a aduce pe ecran oameni „reali”. Prea puțin! Foarte puțin! Creația, inspirația, în filmul românesc, sunt la limita de jos. Așa că, atunci când într-un film românesc apare măcar intenția de a crea, pe mine mă bucură.
În „Două lozuri”, scenaristul Paul Negoescu pleacă de la un subiect cunoscut. Așa că singurul lucru care-i rămâne de făcut este să abgradeze. Deci începe să gândească. Dar, ca la tot românul, intervine automulțumirea și nu-și întinde prea mult neuronii. Conform cursului de scenaristică, pentru ca lozul cel mare să aibă o cât mai mare importanță, personajul trebuie să aibă o foarte mare nevoie de banii puși în joc. În acest film, repatrierea soției. Ar fi putut avea banii lui, dar nu-i are, pentru că la serviciu lucrurile nu merg prea bine. Ba mai mult, merg rău. Nu numai că nu câștigă suficient ca tinichigiu auto, dar nu-i este plătită manopera, clientul nefiind mulțumit de reparația făcută caroseriei mașinii lui.
Astfel, rezultă o secvență plictisitoare, cu final previzibil și umor zero, chiar dacă unu’... Mark, spunea că drama altora e cea mai bună comedie.
Spectatorii inteligenți nu râd atunci când și puținii bani pe care-i primește tinichigiul pentru materialele consumate sunt luați de vânt și acesta aleargă prin praf după ei. Dramaturgic vorbind, secvența nu rezolvă nimic. Personajul nu trebuia neapărat să fie un fraier, un meseriaș nepriceput. Ba, dimpotrivă, putea fi unul inteligent. Numai că cineaștii noștri nu prea agreează astfel de personaje, nu știu de ce. Probabil pentru că sunt mai greu de construit, iar cursul de scenaristică nu-i ajută.
Variante ar fi fost. Pe scurt, una ar fi cam așa:
Clientul este mulțumit de reparația făcută, chiar apreciază, dar se urcă la volan pentru a face o tură de probă prin curtea atelierului, deși reparația fusese făcută la caroserie. E doar un pretext, iese pe poartă și dispare fără să plătească. Tinichigiul se duce la șef și-i spune ce s-a întâmplat. Acesta îl întreabă șocat: Și nu i-ai luat numărul? Ba da, răspunde tinichigiul luminându-se la față, și scoate o plăcuță de înmatriculare auto dintr-un sertar.
La o astfel de poantă, ar fi râs și spectatorii cârcotași cu voce tare, pentru că i-ar fi luat total prin surprindere. Mai mult decât atât, s-ar fi încadrat în stilul celorlalte poante.
Dar nu e totul:
Tinichigiul ajunge la Poliție și spune polițistului de serviciu semnalmentele clientului, marca mașinii, culoarea. Nu i-ai luat numărul? vine întrebarea clasică. Ba da, vine răspunsul, și scoate plăcuța de înmatriculare din geantă. Desigur, nu se va mai râde ca prima dată, dar scenaristul plusează. La privirea contrariată a polițistului, tinichigiul se explică: N-am avut pe ce nota, s-a-ntâmplat totul atât de repede!
Și se poate continua:
Polițistul solicită telefonic alt departament pentru a da în urmărire mașina în cauză. Spune semnalmentele și colegul său de la celălalt capăt al firului notează. Și numărul? întreabă la sfârșit acesta. Fără număr! vine răspunsul. Cum fără număr!? Fără număr! În biroul celui de-al doilea polițist, eventual un civil, intră un coleg al său și-ntreabă ce s-a întâmplat. Răspunsul vine sec: Plutonierul Șorici, iar face glume proaste!
Spunea cineva că filmul lui Negoescu ar fi fost mai bun dacă ar fi fost scurtmetraj. Dar nu se încadrează la această categorie, deși, multe alte lungmetraje românești, da! Aici nu avem de-a face cu o poantă finală cu bătaie lungă, la care să te grăbești să ajungi concentrând conținutul. Finalul din „Două lozuri” e deja cunoscut, așa că important este conținutul. În această idee, scenaristul are grijă să pregătească terenul pentru fiecare poantă, dar mai dă și rateuri de logică. De exemplu, dacă tinichigiul reușește să facă dintr-o rablă o mașină aparent nouă, ar fi trebuit ca și reparația făcută clientului de la începutul filmului să fie impecabilă. Sau, nu e credibil ca un meseriaș auto să nu știe că nu poate schimba culoarea unei mașini după cum îi trece lui prin cap, mai ales că avea și permis de conducere! Spectatorul, însă, în măsura în care consideră că acestea sunt asumate de către realizatori, trece mai departe. Desigur, mai depinde și de spectator! CTP, de exemplu, nu apreciază cea mai bună poantă a filmului, aceea în care polițistul constată că mașina este albă în acte și neagră în realitate. Spune că orice polițist din lume i-ar fi dus la secție, ca posibili hoți de mașini. De unde până unde?! Mașina nu gonea cu viteză maximă prin oraș, ci, dimpotrivă, se cam învârtea în loc așteptându-l pe unul dintre pasageri, care se dusese în parc să se ușureze. Aici este surprinsă atitudinea polițistului român, subliniez „român”, arogant, dispus oricând să-l umilească pe cetățean, cu un aer superior, jucând rolul de polițist îngăduitor, cumsecade, dar care își face datoria. Ca și pisica atunci când se preface că-l lasă liber pe șoricel, iar atunci când acesta mișcă, îl înhață din nou. Pentru el era simplu: pe hârtie scria albă, iar afară era neagră. Contravenția era clară, scopul lui era să-i facă să recunoască umilindu-i. Dacă ar fi fost vorba de niște hoți, atâta ținere de minte ar fi avut să știe că au furat o mașină neagră. Dacă și actele erau furate și nu știau că acolo scrie că e albă, atunci ar fi spus că mașina e neagră. Mai exista o variantă, ca șoferul să fie beat sau drogat. Dar și pasagerul de alături susținea că mașina e albă. Și el putea fi drogat, dar și un aparent trecător, de fapt unul dintre pasageri coborât din mașină cu ceva timp în urmă, spune că mașina e albă.
Finalul este absolut neașteptat: polițistul cedează! Poanta e bună pentru că nu e doar de suprafață, are multă profunzime. Nu voiam să folosesc cuvinte mari, dar la nivel de film românesc, e genială. Dar de ce să nu fiu sincer până la capăt, chiar și la nivel de film comercial, în general. Acum, rămâne de văzut de unde a venit inspirația, cât de originală este. Oricum, a fost pregătită încă de la începutul filmului. Nici când unul dintre pasageri coboară pentru a găsi un copac nu-ți trece prin cap ce va urma!
După cum este construit scenariul, inventând mereu altceva, nu mă gândesc la faptul că „Două lozuri” ar fi fost mai bun ca scurtmetraj, ci mă tem că este pusă la dospit partea a doua. Cum niciodată partea a doua nu a atins nivelul primei părți într-un film românesc, cred că Paul Negoescu are nevoie de un coscenarist. Sau măcar de un „cap limpede”. Eu nu sunt disponibil în această perioadă, dar dacă mă anunță din timp, îmi pot rezerva câteva zile, până la două săptămâni în viitorul apropiat!
Glumesc! Cred că Negoescu s-ar uita la mine ca la adidași! De sus!
felicia_seceleanu
pe 24 Martie 2017 20:13
Mie nu mi-a placut. Singura faza faina e cea legata de culoarea masinii Dacia. Parerea mea e ca filmul are succes datorita baietilor care joaca super - Papadopol și Bucur. Acum e adevarat ca nici buget n-au prea avut. In rest... ca toate filmele romanești de dupa ”90, iti lasa un gust amarui-acrisor-manelistic. Asta e.
balta67verde
pe 22 Martie 2017 15:57
O comedie romaneasca simpatica, totusi e o alegere nefericita deoarece va fi comparat de toata lumea cu filmul clasic ... Cu tot respectul pentru cei care au facut acest film, dar Birlic este inegalabil.
emy_sinaia
pe 08 Martie 2017 21:43
Bunut dar in nici un caz nu m-a dat pe spate, ceva de genul prost sa fii noroc ca esti.
zombie13
pe 06 Martie 2017 21:19
Romanii sunt extrem de buni la comedii amare, dar nu la fel de buni la comedii propriu-zise. Si ca sa nu mi se sara in cap, fac referire strict la cinematrografia actuala, nu la cea comunista unde ne puteam lauda si la acest capitol. Totusi, Doua lozuri a avut parte de o prezentare care mi l-a vandut aproape instantaneu. L-am cautat destula vreme si chiar m-am bucurat ca nu am asteptat degeaba. Este un film excelent, unde se vede clar ca s-a muncit mult. Intr-o tara unde cinematografele nu sunt cum ar trebui sa fie de pline si unde lumea considera inca Avatar un film excelent, e cam greu sa iesi la liman cu o productie autohtona. In Doua lozuri am intalnit fix tot atatea personaje intalnite adesea in viata reala, iar in mod special am fost amuzat de rolul facut de Papadopol, personajul tipic intalnit de noi toti, corect? Felicitari realizatorilor si sincer, chiar avea nevoie de asa ceva!
gbanescu
pe 03 Martie 2017 20:11
O comedie haioasa, cu Dragos Bucur si Alexandru Papadopol din nou impreuna, din nou foarte buni.
Desi actiunea se petrece in zilele noastre, atmosfera si decorurile par a fi din anii ’80, cand totul era linistit si asezat.. Imaginile unei zile insorite intr-un orasel de provincie, in care timpul pare sa se fi oprit, te “transporta” (daca ai 45 +) cu nostalgie intr-un timp din care ne-au ramas doar amintirile frumoase.
Mi-a placut auto-ironia cu “pe vremuri erau actori mari, acum nu mai avem nimic; se fac filme foarte proaste; am vazut alaltaieri un film ingrozitor, din asta nou, de acuma; doi tampiti care duceau o geanta cu droguri din Constanta in Bucuresti; m-a plictisit ingrozitor.” – trimitere la “Marfa si banii” al lui Cristi Puiu (2001) cu aceiasi Dragos Bucur si Alexandru Papadopol, filmul pe care eu il consider hotarul de la care noul val al filmului romanesc a inceput sa creasca.
Si in “Marfa si banii” si in “Doua lozuri”, D. Bucur si A. Papadopol joaca excelent.
PS: Sandalele cu sosete ale lui Papdopol sunt criminale..
Licurici75
pe 03 Martie 2017 09:49
Film monoton. Apreciez doar efortul de a cauta locuri ratacite prin Romania tipice perioadei comuniste. Dar nu inteleg de ce toti regizorii romani cauta sa expuna o situatie prezenta in clisee din perioada ante-lovirutiei. Le este dor de acea perioada? Sufera de faptul ca atunci se facea filme mai bune si incearca prin aceste clisee sa-si dea valoare scremuta "capodoperelor" lor??!! nici o sansa. Actorii si regizorii din acea perioada s-au consumat. Atunci chiar se facea scoala de actorie. acum nu. Pacat ca nu au stiut sa imortalizeze si sa conserve peliculele din acea perioada pe care multi am inceput sa le regretam. Dar asta suntem noi ne stergem orice amintire pentru o bucata de paine.
Dragos.87
pe 28 Februarie 2017 14:29
Foarte interesanta toată povestea asta și în același timp și funny chiar dacă este lălâita.Cei 3 protagoniști sunt foarte haioși și au niște dialoguri amuzante care te relaxează mai ales dacă îl urmărești după o zi încărcata.Un subiect interesant care este însoțit și de mici subtilități iar decorul care este tipic românesc.
lolozilla
pe 25 Februarie 2017 18:57
Film slab, banal, destul de plictisitor daca il privesti in perspectiva. Nu e chiar repulsiv, e usor de urmarit dar e destul de lipsit de orice. Bine ca macar se termina repede. Umorul, in afara de vreo 2 faze, e slab spre deloc.
Vasilcu
pe 22 Februarie 2017 12:28
Un film care reflectă societate. Care parodiează si vorbeste de rău filmele românesti. Nu biletul este subiectul central al filmului ci călătoria. Actorii foarte buni.
bovoro
pe 05 Februarie 2017 16:47
E prima oara dupa vreo doua'j'de ani cand am ras la o comedie romaneasca. E drept, doar de vreo trei-patru ori, dar pentru mine, cel putin, e un record.
Am remarcat autoironia cu "doi tampiti care incearca sa duca o geanta cu droguri de la Constanta la Bucuresti" a lui Papadopol. "Marfa si banii"! Ce vremuri...
xerses
pe 01 Februarie 2017 00:05
Pe mine nu m-a incantat atat de mult;Jocul actorilor este neautentic.
stricted
pe 30 Ianuarie 2017 20:13
Un film fara efecte speciale sau masini scumpe, dar care reuseste sa prezinte realitatea romaneasca intr-un mod foarte placut cu ironii subtile si scene memorabile.
silviu80
pe 29 Ianuarie 2017 22:32
Un film mai slab ca asta, nu am vazut demult! Pacat de actorii buni si de scenariu ofertant, care putea crea multe situatii comice, care au lipsit cu desavarsire, din pacate!
bojancostin
pe 29 Ianuarie 2017 22:05
Cum a ajuns lozul la cel care a castigat in final? De ce a venit prietena mecanicului din Italia la sfarsit? Ce rol a avut in film aceasta intoarcere? Ce s-a intamplat dupa ce s-au intalnit cu hotii? Nu are logica scenariu. Nu e cursiv filmul. Pot sa inteleg ca bugetul redus te obliga sa ai actori putini, cadre simple....dar scenariul, de ce e scenariul atat de slab, de previzibil?! Asbolut toate glumele erau foarte evidente, nimic nou, nimic spontan.
florin2014
pe 29 Ianuarie 2017 21:29
Am retinut doar muzica si vocea inconfundabila a lui Gil Dobrica. Actorii, cu mare potential, au incercat...
Ghemot
pe 29 Ianuarie 2017 21:27
Cred că aproape după doi ani văd un film românesc care îi acord nota 10. Mi-a plăcut foarte mult!
Sunt convins că cinematografia românească are potențialul de a face filme de excepție!
EUGEN.VIDEO
pe 29 Ianuarie 2017 15:40
Dupa ani...in sfarsit un film romanesc care sa nu fie crispat...si constipat...
cosmin742000
pe 29 Ianuarie 2017 09:32
Un film care seamana izbitor de mut cu Las Fierbinti , acelasi asa zis umor de 2 lei.., aceeasi prosteala , in plus nu are nicio legatura cu schita lui Caragiale.Un film la care razi doar daca esti retardat.Este filmul care parca e facut sa confirme sintagma "ca-n filmele cu prosti"
SYNDJ
pe 29 Ianuarie 2017 00:58
Pentru un film romanesc este foarte tare. Chiar mi-a placut. Neasteptat de bun.
Actori putini, dar buni (Vasluianu a jucat prea putin, voiam sa-l vad mai mult), replici decente, scene comice, coloana sonora excelenta, ideea si atmosfera filmului te fac sa te gandesti la anii de dinainte de Revolutie, cand se si faceau filme romanesti bune. Durata filmului e una ideala. Una peste alta, cred ca filmul merita o nota foarte buna si un mare BRAVO!
zdraveius
pe 22 Ianuarie 2017 19:24
Nu l-am vazut si nici nu cred ca sunt curios.
In schimb as revedea cu mare placere filmul cu Birlic.
Nu cred ca are rost o comparatie intre cele doua... si nici intre Bucur si Birlic. 10 ca Bucur nu o sa fie ca palaria lui Birlic. Din pacate. Noua scoala de actorie nu mai produce calitate.
Faptul ca nu au buget si se chinuie cu detalii de-astea logistice nu justifica un scenariu sau o regie proasta, o interpretare artificiala si invechita. Nu? Ca talentul nu tine de bani si daca vrei sa demonstrezi ca poti, filmezi cu un aparat foto. Degeaba ai o imagine 4k sau mai stiu eu cum, cand ce ai de spus este o mizerie.
mariuss.radu
pe 29 Noiembrie 2016 10:39
De mult tot imi spuneam ca imi doresc sa vad din nou o comedie la care chiar sa rad cu pofta, si nicidecum sa o fac usor fortat. Nicicum nu puteam sa cred ca un astfel de film va putea fi unul romanesc. Dar cu atat ma bucura si mai mult acest lucru.
Bravo!
andystarx
pe 06 Noiembrie 2016 18:18
Nu m-a impresionat,nici nu aveam foarte mari asteptari,dar oricum au fost cateva momente amuzante,pe alocuri static,dar cei trei protagonisti,au carisma,si au facut foarte bine treaba !Merita vazut ,macar odata !
radu3455
pe 06 Noiembrie 2016 13:54
nu prea urmaresc filme romanesti,dar dupa ce reclama i s a facut acestui film am zis ca n-am nimic de pierdut daca merg la cinema sa-l vad,pentru 14 lei cat a costat biletul,a meritat din plin,o comedie foarte reusita,actorii au jucat foarte bine,per total e un film ce-l recomand sa-l vedeti!
viorica_ghinea
pe 04 Noiembrie 2016 15:59
Eu nu am râs cu lacrimi, așa cum au promis realizatorii filmului, doar am zambit forțat la vreo câteva secvențe. În rest, pentru mine a fost dezamăgitor, mai ales că, după cum l-a prezentat toată lumea, ”venisem cu sacul” ...
marius_radu_nicula
pe 01 Noiembrie 2016 23:06
In sfarsit un film vesel si bun romanesc. Incet, incet ne indepartam de cinicul, negru comunism ( in filme )
gina.pantazi
pe 28 Octombrie 2016 07:24
Nu putea fi pe gustul tuturor, poate unii asteptau avalanse de gag-uri siropoase. Ghinion-umorul este autentic romanesc, bine dozat, fara exagerari penibile care sa cerseasca un zambet, actorii au intuit exceptional personajele. BRAVO! NOTA 10!
Pinkyhog
pe 25 Octombrie 2016 16:46
Overrated. Are cateva glumite, dar cam atat. Cea mai tare poanta din tot filmul dupa parerea mea este cea cu culoarea la masina. In rest, un film de nota 6.
jayjay87
pe 23 Octombrie 2016 17:29
Un film foarte bun, cu cateva faze memorabile (ce culoare are masina... alba). Desi pare cam rudimentar, fara efecte speciale si alte elemente specifice comediilor americane, sunt destule faze comice pe intelesul romanilor. Sunt cinefil de comedii de felul meu si pot sa spun ca m-a fascinat modul in care au fost puse fazele comice in cadrul filmului, surprinzatoare si neasteptate.
Su27
pe 23 Octombrie 2016 17:28
Mediocru in cel mai bun caz. Nu inteleg de unde rating-urile astea umflate. Poate mi-am pierdut eu umorul. Sa compari filmul asta cu BD e un soi de blasfemie.
berciuvic
pe 22 Octombrie 2016 13:33
Actorii sunt buni in general dar ce sa faca ei daca scenariul este de cacao ,cel care a scris dialogurile este plin de clisee neinspirate, un exemplu bun ' Las Fierbinti ' deci se poate , iar cei care au comentat mai sus ca filmul este cea mai buna comedie crezand ca asa se atrage publicul in cinema sa va fie rusine ca mintiti ordinar.
alaex
pe 19 Octombrie 2016 22:28
hey, e cumva si subtitrat in engleza pe la vreun cinema in bucuresti? Merci
900adytza
pe 14 Octombrie 2016 21:27
A fost super filmul! Chiar nu ma asteptam de la un film romanesc sa fie atat de amuzant...Recomand!:)
borisvultur
pe 14 Octombrie 2016 14:59
Mă bucur că lumea apreciază filmul. Mi-a plăcut, fără să mor de râs. Nu asta doream. Există aici mult haz de necaz. Da, ne recunoaștem, noi românii, inconfundabili. Oare există ceva luminos în lumea străbătută? Da, prietenia celor trei.Cât s-a schimbat psihologia românilor după Caragiale? ...
francisc_vasile
pe 13 Octombrie 2016 23:54
L-am văzut de două ori. Mi-a plăcut foarte mult. Cei ce se așteaptă la acțiune non stop sau la gaguri unul după altul, nu le va plăcea filmul. Trebuie să știi să te transpui în locul unuia dintre protagoniști ca să înțelegi filmul cu adevărat.
- E albă!
SerbanPaun
pe 13 Octombrie 2016 11:07
Singura comedie românească, de după '89, la care am râs cu lacrimi! Umor de calitate, interpretare de excepție! Merită toți banii!
Aștept să apară pe DVD, pentru că e un film de păstrat!
Crynick
pe 13 Octombrie 2016 11:06
cea mai buna comedie romaneasca vazuta de mine.si am vazut sute de filme romanesti.
am fost de doua ori la film,de fiecare date publicul a ras pe toata durata lui in hohote.e incredibil!
iubesc_filme_romanesti
pe 12 Octombrie 2016 15:45
Filmul e de nota 10 si pentru cei care l-au vazut puteti face un review aici: https://planetrate.ro/ro/reviews/filme/dou%C4%83-lozuri-%282016%29-41095.html
miha_maican
pe 12 Octombrie 2016 15:28
Este super tare filmul, il recomand cu mare drag !!!
N-am mai ras asa la un film romanesc ........de mult !!!
vizionare placuta & distractie maxima si voua !!!
alina_hudek
pe 12 Octombrie 2016 10:40
Amuzant, actual, delicioase replicile. O abordare funny pentru coșmarul rătăcirii biletului câștigător la loto - sigur ne-am gândit cu toții la asta cel puțin o dată în viață. :-))
feliciacoman
pe 12 Octombrie 2016 09:53
O comedie foarte buna. Un film la care sala a ras in hohote. De vazut !
adriana_tudoroniu
pe 12 Octombrie 2016 09:38
Daca m-a binedispus ce pot sa mai spun?Vi-l recomand cu placere
CristiCMT
pe 11 Octombrie 2016 19:45
Super tare filmul, recomand
lavinia_darnell
pe 11 Octombrie 2016 18:31
dragii mei, luati-va prietenii, iubita si familia in aceste zile ploioase si oferiti-le un cadou binemeritat!
film romanesc foarte bun, scenariu original, poate aveti si noroc la loto dupa
lavinia_darnell
pe 11 Octombrie 2016 18:29
este o comedie foaaaarte buna! filmul merita vazut!
proiectie2
pe 11 Octombrie 2016 18:27
O comedie foarte buna inspirata din nuvela "Doua loturi" a lui I.L. Caragiale, in care umorul negru este la el acasa. Recomand filmul ! :)
virgil_pascu
pe 11 Octombrie 2016 16:10
Foarte fain filmul. Nu sunt critic si nu ma pricep la filme sau la a comenta filme.
Sunt un simplu fan al filmelor romanesti. Am mers ieri (10.11) la film pt a ma relaxa. Si asta am facut.
In film am gasit cel putin 3 tipologii de personaje (personajele principale) pe care le-am intalnit in viata mea. De fapt, toate personajele din filme sunt tipologii de oameni ai societatii in care traim.
Foarte fain, am ras, m-am distrat si l-as mai vedea inca o data.
sabinalin
pe 11 Octombrie 2016 15:26
E reconfortant sa vezi ca romanii sunt inca in stare sa faca o comedie buna, bine scrisa, fara stridente inutile de limbaj, o comedie la care se rade uneori din toata inima, o comedie bine jucata capabila sa te tina in priza de la primul si pana la ultimul cadru. Regizorul Paul Negoescu nu face altceva decat sa confirme sperantele puse in el, sa speram ca va continua pe acest drum. Foarte bune roluri pentru Dragos Bucur si Dorian Boguta dar, din punctul de vedere al celui care scrie, acesta e in primul rand filmul lui Alexandru Papadopol, cel mai "telectual" dintre cei trei pagubosi, mare specialist mare in teoria conspiratiilor, ce sa mai, romanas de-al nostru, romanas pana in maduva oaselor... Aparitii mult prea scurte pentru Vasluianu si Pavlu, chiar daca trecerea prin cadru a lui Andi e savuroasa ar fi fost si mai bine daca personajele celor doi ar fi avut mai multa consistenta. Inca o mare bila alba: Gil Dobrica, la iesirea din sala un tanar spectator fredona melodia care pur si simplu iti ramane in urechi, sa fim de acord ca nu e putin lucru.
marian_daniel_s
pe 11 Octombrie 2016 10:42
Cred ca n-am mai ras asa de la seriile B.D. pe care le revad anual. De acum va intra si "Doua lozuri" in categoria filmelor pe care trebuie sa le mai vezi sau sa cel putin sa-l recomanzi prietenilor.
Nota 10 pentru recreerea personajelor din viata reala (societatea romaneasca).
Money well spent!
georgescu_anca
pe 10 Octombrie 2016 15:38
Un film amuzant, bine regizat si jucat. Am ras cum de mult nu am mai facut-o! Imaginile au fost in deplin acord cu ideea pe care filmul a vrut sa o transmita. Nota 10.
oprea_roberto
pe 09 Octombrie 2016 19:21
Este un film bun , plăcut , am ras cum de mult nu am mai ras un film românesc , bravo astept si continuarea cu un Vasluianu lângă ce trei actori ,merita văzut nota 8
Kul
pe 09 Octombrie 2016 00:30
Două lozuri (2016)
– incepe nasol cu abuzuri marlanesti, care starnesc mai degraba dezgust
– iara drama sotului avand consoarta plecata-n Italia “la produs”, aint funny
– dar isi revine dupa primul sfert
– si faza cu borseta e trista
– functionarul – sandale cu sosete albe :)
– nu toate glumitzele sunt funny, dar umorul este mega-dificil, si ce-i iesit e de bine, adica pana la urma mostly sunt glumite de telenovelas
– trioul de la scoaladeactorie.ro e functional, in sfarsit
– misto ca intriga vine rapid in economia filmului
– mama-mama ce mergeau niste scratch-uri, niste taieturi șukere, niste grafica over cu stop-motion
– “nu vrei un cuiuț?” – cuiuț, haha :)
– “are busuioc?” :)))))))
– bon fiscal de la ghicitoare :) – misto ironia
– tare pacat ca Vasluianu nu s-a intersectat cu Bucur pe actorie, poate candva in alt film
– mda, e pe umor de anii ’80
– misto cu 4G-ul
– f misto cadrele/scenele din masina. (y)
– inca ceva Dacia devine personagiu
– misto faza cu “ce culoare are masina?” – cred ca anume climaxul de rasate din sala
– pe regie… I don’t get it. o arde pasoptist-pastel, lasa actorii sa se desfasoare pe fixe – aint bad. totusi de la “’cause I’m your laaaaaady” la asta e ciudat. Crisan are integrari din astea misto de “Salonta”-n mirobolantul cotidian romanesc. don’t get it – nu m-ar mira sa gasesc prin interviuri/barfe ca doar a strigat “Motor” si trio-ul a facut tot.
– sfarsit cu rezolutii romanticoase
Parca se continua seria “BD in actiune”. Dar acum … pe bune, cat funny erau BD-urile, erau pentru clasele primare. Dar ca iesire din “Noul Val”-esque si nu balarii gen “Politist la mall” – e de mega-bine.
bogdan_radu_brinzan
pe 08 Octombrie 2016 20:54
După părerea mea, este cea mai bună comedie românească în ultimii 30 de ani.
Felicitări!
ovidiu_virlan
pe 08 Octombrie 2016 19:48
Merita vazut....pentru un film "low budget" e foarte bun
gimbigman
pe 08 Octombrie 2016 16:46
A avut ceva faze amuzante dar dupa parerea mea il incadrez undeva la nota 7 , bun de "omorat" timpul.
dincolodenume
pe 08 Octombrie 2016 14:03
Doua lozuri este un film pe care il gusti si il savurezi din primul minut. Muzica este autohtona, feelingul autohton si desi este o comedie, totul pare atat de real si posibil. Apreciez faptul ca scenariul nu a exagerat parodierea ci a dozat exact cat trebuie toate ingredientele pentru a face din aceasta pelicula un film reusit.
Personajele au viata, carisma, sunt posibile si potential de a fi identificate in "real life".
Un film despre romani, cu romani, un film pe care il recomand, chiar si numai pentru rolul foarte bun facut de Dragos Bucur.
PaulCristian
pe 29 August 2016 21:29
ideea inspirata de nuvela lui caragiale, fara indoiala!
chiba_florin
pe 21 Iulie 2016 18:26
Îmi pare cunoscută ideea, însă m-a surprins plăcut !
Faza care o s-o pomenesc multă vreme "Ce culoare are maşina ? > Albă" :v
învățați actorie.
https://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=102055
Filmul scris și regizat de Paul Negoescu n-a rulat cu casa închisă, din lipsă de spectatori, ca altele ale colegilor lui. Chiar pot spune că nici spectatorii nu erau cei de la „Selfie”, unde se hăhăiau la orice, ca urmare nu cred că numărul lor va fi la fel de mare, dar se pune la socoteală și calitatea acestora.
CTP spunea că el nu a râs la unele poante, pentru că și absurdul trebuie să aibă logica lui. Păi are, aceea că nu are nicio logică, de aceea nici nu trebuie să râzi în hohote. Reușita unei poante constă în faptul că are un final la care nu te aștepți. Nici spectatorii normali nu au râs tot timpul, cum cred unii cronicari, dar acesta este dezavantajul faptului că ei văd filmul într-o proiecție specială, pentru presă.
Regizorul spunea, într-un interviu, că n-au făcut filmul pentru premii, ci pentru public. Ce să-i faci, întotdeauna strugurii care sunt prea sus sunt acri! Dar, una peste alta, se pare că ce și-a propus, a realizat. Că nu și-a propus foarte mult, este altă poveste!
De exemplu nu și-a propus ceva original. De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. În lipsă de inspirație, a ales ceva consacrat: „Două lozuri”. Dar fără Birlic, ”Două lozuri” nu face multe parale. A virat-o, însă, către Ogică, dar acolo nu era prea mult spațiu pentru comedie, așa că a ieșit ce-a ieșit! Adică un film la care te duci liniștit și te întorci fără alte probleme pe cap. Nu e puțin lucru pentru un film românesc!
Am spus, cu altă ocazie, că nu-i putem imita pe americani în materie de film, din mai multe motive. În primul rând, tehnice, dar și multe altele, vedete, subiecte credibile, deși ficționale, samd. Ca urmare, singura soluție este filmul inteligent. De la „Filantropica”, unde un personaj căuta mecanismul milei, nu prea am văzut astfel de filme românești. S-au rezumat la a copia așa zisa realitate, de la imagine la vocabular, de a aduce pe ecran oameni „reali”. Prea puțin! Foarte puțin! Creația, inspirația, în filmul românesc, sunt la limita de jos. Așa că, atunci când într-un film românesc apare măcar intenția de a crea, pe mine mă bucură.
În „Două lozuri”, scenaristul Paul Negoescu pleacă de la un subiect cunoscut. Așa că singurul lucru care-i rămâne de făcut este să abgradeze. Deci începe să gândească. Dar, ca la tot românul, intervine automulțumirea și nu-și întinde prea mult neuronii. Conform cursului de scenaristică, pentru ca lozul cel mare să aibă o cât mai mare importanță, personajul trebuie să aibă o foarte mare nevoie de banii puși în joc. În acest film, repatrierea soției. Ar fi putut avea banii lui, dar nu-i are, pentru că la serviciu lucrurile nu merg prea bine. Ba mai mult, merg rău. Nu numai că nu câștigă suficient ca tinichigiu auto, dar nu-i este plătită manopera, clientul nefiind mulțumit de reparația făcută caroseriei mașinii lui.
Astfel, rezultă o secvență plictisitoare, cu final previzibil și umor zero, chiar dacă unu’... Mark, spunea că drama altora e cea mai bună comedie.
Spectatorii inteligenți nu râd atunci când și puținii bani pe care-i primește tinichigiul pentru materialele consumate sunt luați de vânt și acesta aleargă prin praf după ei. Dramaturgic vorbind, secvența nu rezolvă nimic. Personajul nu trebuia neapărat să fie un fraier, un meseriaș nepriceput. Ba, dimpotrivă, putea fi unul inteligent. Numai că cineaștii noștri nu prea agreează astfel de personaje, nu știu de ce. Probabil pentru că sunt mai greu de construit, iar cursul de scenaristică nu-i ajută.
Variante ar fi fost. Pe scurt, una ar fi cam așa:
Clientul este mulțumit de reparația făcută, chiar apreciază, dar se urcă la volan pentru a face o tură de probă prin curtea atelierului, deși reparația fusese făcută la caroserie. E doar un pretext, iese pe poartă și dispare fără să plătească. Tinichigiul se duce la șef și-i spune ce s-a întâmplat. Acesta îl întreabă șocat: Și nu i-ai luat numărul? Ba da, răspunde tinichigiul luminându-se la față, și scoate o plăcuță de înmatriculare auto dintr-un sertar.
La o astfel de poantă, ar fi râs și spectatorii cârcotași cu voce tare, pentru că i-ar fi luat total prin surprindere. Mai mult decât atât, s-ar fi încadrat în stilul celorlalte poante.
Dar nu e totul:
Tinichigiul ajunge la Poliție și spune polițistului de serviciu semnalmentele clientului, marca mașinii, culoarea. Nu i-ai luat numărul? vine întrebarea clasică. Ba da, vine răspunsul, și scoate plăcuța de înmatriculare din geantă. Desigur, nu se va mai râde ca prima dată, dar scenaristul plusează. La privirea contrariată a polițistului, tinichigiul se explică: N-am avut pe ce nota, s-a-ntâmplat totul atât de repede!
Și se poate continua:
Polițistul solicită telefonic alt departament pentru a da în urmărire mașina în cauză. Spune semnalmentele și colegul său de la celălalt capăt al firului notează. Și numărul? întreabă la sfârșit acesta. Fără număr! vine răspunsul. Cum fără număr!? Fără număr! În biroul celui de-al doilea polițist, eventual un civil, intră un coleg al său și-ntreabă ce s-a întâmplat. Răspunsul vine sec: Plutonierul Șorici, iar face glume proaste!
Spunea cineva că filmul lui Negoescu ar fi fost mai bun dacă ar fi fost scurtmetraj. Dar nu se încadrează la această categorie, deși, multe alte lungmetraje românești, da! Aici nu avem de-a face cu o poantă finală cu bătaie lungă, la care să te grăbești să ajungi concentrând conținutul. Finalul din „Două lozuri” e deja cunoscut, așa că important este conținutul. În această idee, scenaristul are grijă să pregătească terenul pentru fiecare poantă, dar mai dă și rateuri de logică. De exemplu, dacă tinichigiul reușește să facă dintr-o rablă o mașină aparent nouă, ar fi trebuit ca și reparația făcută clientului de la începutul filmului să fie impecabilă. Sau, nu e credibil ca un meseriaș auto să nu știe că nu poate schimba culoarea unei mașini după cum îi trece lui prin cap, mai ales că avea și permis de conducere! Spectatorul, însă, în măsura în care consideră că acestea sunt asumate de către realizatori, trece mai departe. Desigur, mai depinde și de spectator! CTP, de exemplu, nu apreciază cea mai bună poantă a filmului, aceea în care polițistul constată că mașina este albă în acte și neagră în realitate. Spune că orice polițist din lume i-ar fi dus la secție, ca posibili hoți de mașini. De unde până unde?! Mașina nu gonea cu viteză maximă prin oraș, ci, dimpotrivă, se cam învârtea în loc așteptându-l pe unul dintre pasageri, care se dusese în parc să se ușureze. Aici este surprinsă atitudinea polițistului român, subliniez „român”, arogant, dispus oricând să-l umilească pe cetățean, cu un aer superior, jucând rolul de polițist îngăduitor, cumsecade, dar care își face datoria. Ca și pisica atunci când se preface că-l lasă liber pe șoricel, iar atunci când acesta mișcă, îl înhață din nou. Pentru el era simplu: pe hârtie scria albă, iar afară era neagră. Contravenția era clară, scopul lui era să-i facă să recunoască umilindu-i. Dacă ar fi fost vorba de niște hoți, atâta ținere de minte ar fi avut să știe că au furat o mașină neagră. Dacă și actele erau furate și nu știau că acolo scrie că e albă, atunci ar fi spus că mașina e neagră. Mai exista o variantă, ca șoferul să fie beat sau drogat. Dar și pasagerul de alături susținea că mașina e albă. Și el putea fi drogat, dar și un aparent trecător, de fapt unul dintre pasageri coborât din mașină cu ceva timp în urmă, spune că mașina e albă.
Finalul este absolut neașteptat: polițistul cedează! Poanta e bună pentru că nu e doar de suprafață, are multă profunzime. Nu voiam să folosesc cuvinte mari, dar la nivel de film românesc, e genială. Dar de ce să nu fiu sincer până la capăt, chiar și la nivel de film comercial, în general. Acum, rămâne de văzut de unde a venit inspirația, cât de originală este. Oricum, a fost pregătită încă de la începutul filmului. Nici când unul dintre pasageri coboară pentru a găsi un copac nu-ți trece prin cap ce va urma!
După cum este construit scenariul, inventând mereu altceva, nu mă gândesc la faptul că „Două lozuri” ar fi fost mai bun ca scurtmetraj, ci mă tem că este pusă la dospit partea a doua. Cum niciodată partea a doua nu a atins nivelul primei părți într-un film românesc, cred că Paul Negoescu are nevoie de un coscenarist. Sau măcar de un „cap limpede”. Eu nu sunt disponibil în această perioadă, dar dacă mă anunță din timp, îmi pot rezerva câteva zile, până la două săptămâni în viitorul apropiat!
Glumesc! Cred că Negoescu s-ar uita la mine ca la adidași! De sus!
Desi actiunea se petrece in zilele noastre, atmosfera si decorurile par a fi din anii ’80, cand totul era linistit si asezat.. Imaginile unei zile insorite intr-un orasel de provincie, in care timpul pare sa se fi oprit, te “transporta” (daca ai 45 +) cu nostalgie intr-un timp din care ne-au ramas doar amintirile frumoase.
Mi-a placut auto-ironia cu “pe vremuri erau actori mari, acum nu mai avem nimic; se fac filme foarte proaste; am vazut alaltaieri un film ingrozitor, din asta nou, de acuma; doi tampiti care duceau o geanta cu droguri din Constanta in Bucuresti; m-a plictisit ingrozitor.” – trimitere la “Marfa si banii” al lui Cristi Puiu (2001) cu aceiasi Dragos Bucur si Alexandru Papadopol, filmul pe care eu il consider hotarul de la care noul val al filmului romanesc a inceput sa creasca.
Si in “Marfa si banii” si in “Doua lozuri”, D. Bucur si A. Papadopol joaca excelent.
PS: Sandalele cu sosete ale lui Papdopol sunt criminale..
Am remarcat autoironia cu "doi tampiti care incearca sa duca o geanta cu droguri de la Constanta la Bucuresti" a lui Papadopol. "Marfa si banii"! Ce vremuri...
Sunt convins că cinematografia românească are potențialul de a face filme de excepție!
Actori putini, dar buni (Vasluianu a jucat prea putin, voiam sa-l vad mai mult), replici decente, scene comice, coloana sonora excelenta, ideea si atmosfera filmului te fac sa te gandesti la anii de dinainte de Revolutie, cand se si faceau filme romanesti bune. Durata filmului e una ideala. Una peste alta, cred ca filmul merita o nota foarte buna si un mare BRAVO!
In schimb as revedea cu mare placere filmul cu Birlic.
Nu cred ca are rost o comparatie intre cele doua... si nici intre Bucur si Birlic. 10 ca Bucur nu o sa fie ca palaria lui Birlic. Din pacate. Noua scoala de actorie nu mai produce calitate.
Faptul ca nu au buget si se chinuie cu detalii de-astea logistice nu justifica un scenariu sau o regie proasta, o interpretare artificiala si invechita. Nu? Ca talentul nu tine de bani si daca vrei sa demonstrezi ca poti, filmezi cu un aparat foto. Degeaba ai o imagine 4k sau mai stiu eu cum, cand ce ai de spus este o mizerie.
Bravo!
- E albă!
Aștept să apară pe DVD, pentru că e un film de păstrat!
am fost de doua ori la film,de fiecare date publicul a ras pe toata durata lui in hohote.e incredibil!
N-am mai ras asa la un film romanesc ........de mult !!!
vizionare placuta & distractie maxima si voua !!!
film romanesc foarte bun, scenariu original, poate aveti si noroc la loto dupa
Sunt un simplu fan al filmelor romanesti. Am mers ieri (10.11) la film pt a ma relaxa. Si asta am facut.
In film am gasit cel putin 3 tipologii de personaje (personajele principale) pe care le-am intalnit in viata mea. De fapt, toate personajele din filme sunt tipologii de oameni ai societatii in care traim.
Foarte fain, am ras, m-am distrat si l-as mai vedea inca o data.
Nota 10 pentru recreerea personajelor din viata reala (societatea romaneasca).
Money well spent!
– incepe nasol cu abuzuri marlanesti, care starnesc mai degraba dezgust
– iara drama sotului avand consoarta plecata-n Italia “la produs”, aint funny
– dar isi revine dupa primul sfert
– si faza cu borseta e trista
– functionarul – sandale cu sosete albe :)
– nu toate glumitzele sunt funny, dar umorul este mega-dificil, si ce-i iesit e de bine, adica pana la urma mostly sunt glumite de telenovelas
– trioul de la scoaladeactorie.ro e functional, in sfarsit
– misto ca intriga vine rapid in economia filmului
– mama-mama ce mergeau niste scratch-uri, niste taieturi șukere, niste grafica over cu stop-motion
– “nu vrei un cuiuț?” – cuiuț, haha :)
– “are busuioc?” :)))))))
– bon fiscal de la ghicitoare :) – misto ironia
– tare pacat ca Vasluianu nu s-a intersectat cu Bucur pe actorie, poate candva in alt film
– mda, e pe umor de anii ’80
– misto cu 4G-ul
– f misto cadrele/scenele din masina. (y)
– inca ceva Dacia devine personagiu
– misto faza cu “ce culoare are masina?” – cred ca anume climaxul de rasate din sala
– pe regie… I don’t get it. o arde pasoptist-pastel, lasa actorii sa se desfasoare pe fixe – aint bad. totusi de la “’cause I’m your laaaaaady” la asta e ciudat. Crisan are integrari din astea misto de “Salonta”-n mirobolantul cotidian romanesc. don’t get it – nu m-ar mira sa gasesc prin interviuri/barfe ca doar a strigat “Motor” si trio-ul a facut tot.
– sfarsit cu rezolutii romanticoase
Parca se continua seria “BD in actiune”. Dar acum … pe bune, cat funny erau BD-urile, erau pentru clasele primare. Dar ca iesire din “Noul Val”-esque si nu balarii gen “Politist la mall” – e de mega-bine.
Felicitări!
Personajele au viata, carisma, sunt posibile si potential de a fi identificate in "real life".
Un film despre romani, cu romani, un film pe care il recomand, chiar si numai pentru rolul foarte bun facut de Dragos Bucur.
Faza care o s-o pomenesc multă vreme "Ce culoare are maşina ? > Albă" :v