Văzut in copilărie. Înțeles probabil destul de putin. Ar trebui sa-l revăd...
Horatiucrisan
pe 25 Martie 2019 14:13
La sfârșitul anilor 70, posibil începutul anilor 80, citisem cu nesaț cele mai importante scrieri ale marelui Caragiale si tot atunci grație Televiziunii Române am urmărit pentru prima dată prestigioasa ecranizare din 1957 a faimoasei schițe Doua lozuri. Ecranizarea poarta cu sine nostalgia unui București în care viața se desfășura într-un mod trepidant, preocupările micii burghezii, a funcționarului paupere într-o epocă în care îmbogățirea facilă era un miraj ca si in perioada postrevoluționară. Alături de interpretările de excepție a miniștrilor sacri ai cinematografiei postbelice, mi-au încântat privirile imagini surprinse cu profesionalism ilustrând vechiul Mic Paris: Calea Victoriei, Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni, Foisorul de Foc, Biserica de lângă Teatrul Odeon. O ecranizare de excepție dintr-o epocă în care majoritatea filmelor aveau subiecte legate de lupta de clasa si beneficiile noii orînduiri socialiste. Obligatoriu de văzut.
carmen_angelus_romila
pe 12 Septembrie 2018 09:53
Filmul, inspirat din cunoscutele schite ale marelui nostru I.L. Caragiale, este o realizare incantatoare de umor romanesc, avandui in prim plan pe valorosii nostri actori, Grigore Vasiliu-Birlic si Radu Beligan.
cezarika57
pe 03 Iulie 2018 12:22
Obligatoriu de văzut asa cum am dat si nota. Ecranizarea lui Caragiale in interpretarea lui Grigore Vasi;iu Birlic
NarniaLuisa
pe 03 Aprilie 2017 20:32
Unde sa apas ca sa vad ? :(( Vreau sa vad filmul aici ,,,, unde trebuie sa apaas ?
y0nutzz18
pe 07 Ianuarie 2017 21:18
Genial film, actori excelenti... deobicei nu las comentarii la filme dar am considerat ca la filmul asta trebuia sa las. Este unul dintre cele mai bune filme romanesti vazute de mine pana in prezent, interpretarile sunt excelente iar comicul de situatie este prezent in tot filmul..
balta67verde
pe 20 Octombrie 2016 17:01
O comedie superba ! Birlic si Giugaru sunt unici si inegalabili.
Kul
pe 09 Octombrie 2016 00:11
wrong window :) de sters - Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua.
cezarika21
pe 16 Ianuarie 2015 13:10
Perioada antebelică a României a fost caracterizată printr-un avânt economic şi urbanistic ce a determinat acordarea supranumelui de "Micul Paris" pentru capitala București. Dezvoltarea economică a ţării nu a avut aceleaşi efecte pentru toată lumea. Astfel, odată cu dispariţia clasei boiereşti, s-a ridicat o clasă de capitalişti ce a acumulat averi tot mai mari, în timp ce efectele economice asupra intelectualităţii, a micii funcţionărimi şi a proletariatului au fost mult mai reduse. Scumpirea vieţii a redus puterea de cumpărare a populaţiei.
În acord cu cele relatate, statul a menţinut o iluzie că oricine putea să se îmbogăţească prin intermediul loteriei. Câştigarea la loterie putea însemna ieşirea din nevoi şi posibilitatea de a duce o viaţă decentă. Schiţa "Două loturi" (1898) a lui I.L. Caragiale descrie un astfel de caz de câştig la loterie, dându-i o nuanţă tragicomică pentru a sublinia mai clar mirajul câştigului asupra oamenilor şi iluzia că ei vor putea astfel să-şi îmbunătăţească nivelul de trai. O speranţă iluzorie pentru că numărul câştigătorilor la loterie era infim, iar îmbunătăţirea vieţii populaţiei se putea realiza numai printr-o mai bună gestionare şi repartizare a resurselor care depindea de politica statului şi nu printr-un noroc căzut din cer.
Ecranizarea schiţei lui Caragiale într-un mediumetraj comic a beneficiat de tot ce avea mai de preţ cinematografia românească la acea dată şi, în primul rând, de o distribuţie prestigioasă în care Grigore Vasiliu-Birlic era cap de afiş. Graţie interpretării excepţionale a lui Birlic filmul rămâne şi astăzi una dintre cele mai urmărite producţii cinematografice româneşti, actorul excelând în mimarea pesimismului, a furiei, a exasperării, a bucuriei şi mai ales a cruntei deziluzii de a-şi pierde orice speranţă pentru a-şi îmbunătăţi starea socială precară. Râsul sardonic din final adresat unui Lefter Popescu, bătrân şi nebun, este râsul batjocoritor al destinului faţă de toţi cei care-şi bazează speranţele pe un câştig iluzoriu căzut din cer.
GabrielaSirbu
pe 04 Noiembrie 2014 09:58
Am vazut filmul asta de nenumarate ori, de fiecare data cand a fost dat la TV - iar intr-o perioada, cand EXISTA tvr Cultural ( desfiintat caci cine mai are nevoie de cultura...????....) acel post a avut o campanie de difuzare a filmelor cu marii nostri actori - dar merita vazut-revazut oricand!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
" Viceversa, viceversa, viceversa....."
saiaj
pe 30 August 2014 21:37
merge, sincer nu m-a dat pe spate, dar e ok, merita vazut.
kakapo
pe 16 Martie 2014 11:11
Capodopera a cinematografiei romanesti; Grigore Vasiliu-Birlic intr-unul dintre rolurile salvate pe pelicula, un rol tragi-comic in care reuseste sa-si puna in valoare valentele de actor complet. UN ROL MAGISTRAL
Claudynho
pe 31 Ianuarie 2014 15:54
Un film foarte bun, plin de amuzament cu Grigore Vasiliu-Birlic !
xerses
pe 14 Martie 2013 00:12
Inca o "piesa de rezistenta" pentru Grigore Vasiliu-Birlic si Radu beligan...
Iulidesprefilme
pe 06 Martie 2013 19:19
În această ecranizare a nuvelei lui Caragiale îşi face debutul în cinema actriţa Margareta Pogonat, în rolul uneia dintre ţigănci...La mulţi ani, stimată doamnă a teatrului şi filmului românesc!
ciprian34
pe 08 Ianuarie 2013 19:52
Ce actori,ce oameni erau atunci,noi in loc sa evoluam se pare ca involuam.
simleuan
pe 08 Octombrie 2011 14:11
Foarte amuzant e, l-am vazut la ora de romana si ne-am distrat pe cinste
MariusMIonescu
pe 27 Septembrie 2010 06:38
Fără nicio îndoială, una din cele mai bune ecranizări ale vreunei opere de I. L. Caragiale!
În acord cu cele relatate, statul a menţinut o iluzie că oricine putea să se îmbogăţească prin intermediul loteriei. Câştigarea la loterie putea însemna ieşirea din nevoi şi posibilitatea de a duce o viaţă decentă. Schiţa "Două loturi" (1898) a lui I.L. Caragiale descrie un astfel de caz de câştig la loterie, dându-i o nuanţă tragicomică pentru a sublinia mai clar mirajul câştigului asupra oamenilor şi iluzia că ei vor putea astfel să-şi îmbunătăţească nivelul de trai. O speranţă iluzorie pentru că numărul câştigătorilor la loterie era infim, iar îmbunătăţirea vieţii populaţiei se putea realiza numai printr-o mai bună gestionare şi repartizare a resurselor care depindea de politica statului şi nu printr-un noroc căzut din cer.
Ecranizarea schiţei lui Caragiale într-un mediumetraj comic a beneficiat de tot ce avea mai de preţ cinematografia românească la acea dată şi, în primul rând, de o distribuţie prestigioasă în care Grigore Vasiliu-Birlic era cap de afiş. Graţie interpretării excepţionale a lui Birlic filmul rămâne şi astăzi una dintre cele mai urmărite producţii cinematografice româneşti, actorul excelând în mimarea pesimismului, a furiei, a exasperării, a bucuriei şi mai ales a cruntei deziluzii de a-şi pierde orice speranţă pentru a-şi îmbunătăţi starea socială precară. Râsul sardonic din final adresat unui Lefter Popescu, bătrân şi nebun, este râsul batjocoritor al destinului faţă de toţi cei care-şi bazează speranţele pe un câştig iluzoriu căzut din cer.
" Viceversa, viceversa, viceversa....."