Părerea criticului
Jessica Chastain și Isaac Hernández interpretează doi îndrăgostiți care se confruntă cu multiple dificultăți în drama intensă a lui Michel Franco.
După ce a realizat Memory, un film neobișnuit de plin de speranță și sensibilitate față de restul filmografiei sale, regizorul mexican Michel Franco revine în atenția publicului cu un film care îi expune aceeași viziune pesimistă despre lume, prezentă în titluri anterioare precum After Lucia și New Order. Ca și în cel mai recent film al său, rolul protagonistei este din nou ocupat de Jessica Chastain, care formează un cuplu neobișnuit cu balerinul mexican Isaac Hernández, marcat de un conflict de putere pe fondul diferențelor de clasă și gen. Dreams este un film dur pentru un public matur, în care Franco denunță ipocrizia unor liberali bogați, sponsori ai artiștilor din zone defavorizate, dar și prezintă cât de ușor se poate trece de la o presupusă relație de dragoste la acte șocante, ce depășesc orice limită.
Povestea îl urmărește pe Fernando (Isaac Hernández), un tânăr balerin mexican, care trece ilegal granița către Statele Unite ale Americii pentru a se reuni la San Francisco cu iubita lui mai în vârstă, Jennifer McCarthy (Jessica Chastain). Ea este o femeie bogată, obișnuită cu restaurante scumpe și avioane private, care administrează diverse proiecte artistice, finanțate din fondul uriaș al tatălui ei filantrop, Michael (Marshall Bell). Printre acestea, se regăsește și o școală de dans din Mexico City, unde l-a întâlnit pe Fernando, cu care a avut o aventură romantică discretă. Surprinsă de sosirea lui spontană la ea acasă, Jennifer reia relația amoroasă cu Fernando, dar curând încearcă să o păstreze ascunsă, ceea ce îl determină pe balerin să se depărteze și să caute să se descurce de unul singur, ajungând mai târziu într-o trupă de balet prestigioasă din San Francisco. Jennifer alternează între stări de disperare și răceală, iar destabilizarea continuă a echilibrului puterii din relația lor de cuplu menține povestea în tensiune.
Scris și regizat de Michel Franco, filmul introduce elemente narative care sunt la limită să devină clișee - femeie caucaziană bogată, care se îndrăgostește de un străin din afara clasei ei sociale -, dar le evită prin faptul că însuși tatăl lui Jennifer este cel care sponsorizează actele artistice din comunități defavorizate, deși este împotriva relației dintre Fernando și Jennifer. Regizorul creează o poveste captivantă despre jocurile de putere dintr-un cuplu, în contextul diferențelor de clasă, gen și origine (imigrația ilegală în America de Nord în contextul actualei administrații fiind una din temele principale), și care capătă o cu totul altă încărcătură odată ce ambii protagoniști acționează în moduri pe cât de șocante, pe atât de neașteptate. Fără a da prea multe spoilere, Dreams nu este un film pentru publicul tânăr, întrucât pe lângă scenele explicite de sex sau limbaj vulgar, Franco pătrunde și într-o zonă de violență, care cel mai probabil va tulbura o parte din public. Este interesant cum spre final atât Jennifer, cât și Fernando devin ambivalenți, iar spectatorii sunt forțați să-și revizuiască opiniile despre aceștia, filmul sugerând printr-un deznodământ răscolitor cât de firavă este linia între iubirea pasională, nevoia de control și violență.
Franco concepe această poveste cu măiestrie, dar actorii sunt cei care strălucesc cu adevărat. Jessica Chastain se transformă într-o femeie privilegiată, care, în ciuda afecțiunii și obsesiei față de tânărul mexican, se dovedește a fi manipulatoare și extrem de rece atunci când situația i-o cere. Modul în care alternează dintr-o poziție de putere într-una de slăbiciune și înapoi este nuanțat, iar interpretarea acesteia este remarcabilă, în special la final, când pare paralizată și fiecare mișcare subtilă a feței transmite emoții puternice. Isaac Hernández, el însuși balerin, joacă cu multă lejeritate și este credibil drept un tânăr idealist și lipsit de griji, gata să înfrunte orice pericol pentru a-și revedea partenera. Faptul că el a devenit anul acesta prim-balerin la American Ballet Theater din New York reprezintă o paralelă interesantă, având în vedere că personajul său reușește o performanță asemănătoare în San Francisco. Relația dintre cei doi iubiți este realistă, autentică, ceea ce face conflictele dintre aceștia să fie cu atât mai intense.
Dreams este un film bine realizat, ce expune rasismul ascuns al unor mecena (protector al artelor) liberali, care, deși ajută mexicanii talentați, nu le permit să urce pe aceeași treaptă cu ei, întrucât fac parte din categoria și alții. Pasiunea carnală, jocurile de putere, diferențele de clasă, gen (inclusiv efectele puterii brute masculine) și origine reprezintă eșafodajul pe care se bazează acest film pe cât de captivant, pe atât de pesimist și brutal.
După ce a realizat Memory, un film neobișnuit de plin de speranță și sensibilitate față de restul filmografiei sale, regizorul mexican Michel Franco revine în atenția publicului cu un film care îi expune aceeași viziune pesimistă despre lume, prezentă în titluri anterioare precum After Lucia și New Order. Ca și în cel mai recent film al său, rolul protagonistei este din nou ocupat de Jessica Chastain, care formează un cuplu neobișnuit cu balerinul mexican Isaac Hernández, marcat de un conflict de putere pe fondul diferențelor de clasă și gen. Dreams este un film dur pentru un public matur, în care Franco denunță ipocrizia unor liberali bogați, sponsori ai artiștilor din zone defavorizate, dar și prezintă cât de ușor se poate trece de la o presupusă relație de dragoste la acte șocante, ce depășesc orice limită.
Povestea îl urmărește pe Fernando (Isaac Hernández), un tânăr balerin mexican, care trece ilegal granița către Statele Unite ale Americii pentru a se reuni la San Francisco cu iubita lui mai în vârstă, Jennifer McCarthy (Jessica Chastain). Ea este o femeie bogată, obișnuită cu restaurante scumpe și avioane private, care administrează diverse proiecte artistice, finanțate din fondul uriaș al tatălui ei filantrop, Michael (Marshall Bell). Printre acestea, se regăsește și o școală de dans din Mexico City, unde l-a întâlnit pe Fernando, cu care a avut o aventură romantică discretă. Surprinsă de sosirea lui spontană la ea acasă, Jennifer reia relația amoroasă cu Fernando, dar curând încearcă să o păstreze ascunsă, ceea ce îl determină pe balerin să se depărteze și să caute să se descurce de unul singur, ajungând mai târziu într-o trupă de balet prestigioasă din San Francisco. Jennifer alternează între stări de disperare și răceală, iar destabilizarea continuă a echilibrului puterii din relația lor de cuplu menține povestea în tensiune.
Scris și regizat de Michel Franco, filmul introduce elemente narative care sunt la limită să devină clișee - femeie caucaziană bogată, care se îndrăgostește de un străin din afara clasei ei sociale -, dar le evită prin faptul că însuși tatăl lui Jennifer este cel care sponsorizează actele artistice din comunități defavorizate, deși este împotriva relației dintre Fernando și Jennifer. Regizorul creează o poveste captivantă despre jocurile de putere dintr-un cuplu, în contextul diferențelor de clasă, gen și origine (imigrația ilegală în America de Nord în contextul actualei administrații fiind una din temele principale), și care capătă o cu totul altă încărcătură odată ce ambii protagoniști acționează în moduri pe cât de șocante, pe atât de neașteptate. Fără a da prea multe spoilere, Dreams nu este un film pentru publicul tânăr, întrucât pe lângă scenele explicite de sex sau limbaj vulgar, Franco pătrunde și într-o zonă de violență, care cel mai probabil va tulbura o parte din public. Este interesant cum spre final atât Jennifer, cât și Fernando devin ambivalenți, iar spectatorii sunt forțați să-și revizuiască opiniile despre aceștia, filmul sugerând printr-un deznodământ răscolitor cât de firavă este linia între iubirea pasională, nevoia de control și violență.
Franco concepe această poveste cu măiestrie, dar actorii sunt cei care strălucesc cu adevărat. Jessica Chastain se transformă într-o femeie privilegiată, care, în ciuda afecțiunii și obsesiei față de tânărul mexican, se dovedește a fi manipulatoare și extrem de rece atunci când situația i-o cere. Modul în care alternează dintr-o poziție de putere într-una de slăbiciune și înapoi este nuanțat, iar interpretarea acesteia este remarcabilă, în special la final, când pare paralizată și fiecare mișcare subtilă a feței transmite emoții puternice. Isaac Hernández, el însuși balerin, joacă cu multă lejeritate și este credibil drept un tânăr idealist și lipsit de griji, gata să înfrunte orice pericol pentru a-și revedea partenera. Faptul că el a devenit anul acesta prim-balerin la American Ballet Theater din New York reprezintă o paralelă interesantă, având în vedere că personajul său reușește o performanță asemănătoare în San Francisco. Relația dintre cei doi iubiți este realistă, autentică, ceea ce face conflictele dintre aceștia să fie cu atât mai intense.
Dreams este un film bine realizat, ce expune rasismul ascuns al unor mecena (protector al artelor) liberali, care, deși ajută mexicanii talentați, nu le permit să urce pe aceeași treaptă cu ei, întrucât fac parte din categoria și alții. Pasiunea carnală, jocurile de putere, diferențele de clasă, gen (inclusiv efectele puterii brute masculine) și origine reprezintă eșafodajul pe care se bazează acest film pe cât de captivant, pe atât de pesimist și brutal.
