Părerea criticului
Pelicula recreează satul românesc interbelic din anii 1920 și are în prim-plan o tânără văduvă curtată de doi bărbați.
Comediile romantice reușite nu se bazează doar pe intrigi sentimentale captivante, ci și pe umorul care decurge din situații neprevăzute și interacțiuni neobișnuite dintre personaje. Duel în trei respectă această rețetă, recreând cu nostalgie o epocă apusă - Transilvania interbelică.
Regizorul Iura Luncașu (Ghinionistul, Tudo, Love Sorry) a scris scenariul alături de actorul Gabriel Radu, inspirându-se din piesa de teatru "Ursul" de A.P. Cehov. În textul original, un moșier dur și direct începe să se îndrăgostească de femeia care îi datorează bani - datoria provenind de la soțul ei defunct - în urma a nenumărate schimburi de replici tensionate. Cei doi scenariști îmbogățesc povestea, adăugând un tânăr îndrăgostit și transformând astfel conflictul într-unul de natura unui triunghi amoros. Mai mult, plasând acțiunea în satul transilvănean pitoresc din anii '20, folosind un limbaj autentic și evidențiind nuanțe culturale specifice, filmul capătă un farmec aparte.
Narațiunea începe cu Mihail (Florin Aioane), un fost profesor de franceză, care se întoarce în satul natal pentru a o cere în căsătorie pe Elena (Maruca Băiașu), o tânără văduvă hotărâtă să poarte doliu pe viață. Pe drum, Mihail se întâlnește cu Mandru (Andrei Mateiu), un bărbat înstărit care îl duce cu mașina spre sat. Dar după ce Mihail îi sugerează că poate părea naiv pentru că le împrumută bani tuturor, Mandru decide să meargă direct la Elena pentru a recupera datoria de la soțul ei defunct.
Deși pornește de la o piesă de teatru de Cehov, iar această influență se simte atât prin dialogul viu prin care personajele își exprimă propriile sentimente, cât și prin subiectul ce satirizează ipocrizia și moravurile societății, filmul reușește să se desprindă de sursa sa teatrală și să creeze o poveste autentică, adaptată contextului rural transilvănean. Regizorul Luncașu păstrează spiritul cehovian prin replici tensionate, care evidențiază conflictul dintre sexe, dar îmbogățește narațiunea cu un umor românesc și situații comice inspirate din viața satului.
Personaje secundare precum Safta (Ana Radu), prinsă la ușă ascultând pe furiș cearta dintre Elena și Mandru, sau Luca (Gabriel Radu), care, temându-se că va muri lăsându-și fata nemăritată, îl convinge pe un vecin sărac cu duhul (Toma Cuzin) să o ia de nevastă cu orice preț, amplifică tonul comic al filmului. La acestea se adaugă și alte momente amuzante precum dialogul lui Mihail cu un preot sau secvența în care tot satul se strânge în afara moșiei Elenei, spionând ce se petrece înăuntru. Toate aceste elemente nu doar că sporesc comedia, dar și evidențiază obiceiuri și mentalități specifice satului transilvănean din acea epocă.
Maruca Băiașu se remarcă drept protagonista Elena, creând un personaj feminin puternic, curajos și ferm în fața agresivității lui Mandru, iar secvențele dramatice pe care le construiește alături de Andrei Mateiu sunt printre cele mai intense din film. Expresiile sale faciale, subtile, dar tăioase, surprind atât durerea sa interioară, cât și hotărârea de a nu ceda în fața pericolului. Mateiu redă convingător dualitatea personajului său, dur și agresiv la început, dar surprinzător de vulnerabil spre final. Momentele comice sunt consolidate de actori precum Toma Cuzin, Gabriel Radu și Ana Radu (ultimii doi formând pentru prima dată o pereche tată-fiică pe marele ecran). În plus, Adrian Titieni, deși are o apariție scurtă, își lasă amprenta în rolul unui preot pustnic, un om marcat de credință ce îi oferă lui Mihail sprijinul de care are nevoie.
Duel în trei este o comedie romantică reușită, plină de farmec, care transportă publicul în satul transilvănean interbelic. Cu un triunghi amoros captivant și o poveste plină de încurcături și răsturnări de situație, inspirate din opera lui Cehov, filmul îmbină într-un mod echilibrat umorul cu momentele dramatice. Jocul actorilor este solid, iar durata de o oră și jumătate este ideală pentru o peliculă care se dovedește pe cât de amuzantă, pe atât de emoționantă.
Comediile romantice reușite nu se bazează doar pe intrigi sentimentale captivante, ci și pe umorul care decurge din situații neprevăzute și interacțiuni neobișnuite dintre personaje. Duel în trei respectă această rețetă, recreând cu nostalgie o epocă apusă - Transilvania interbelică.
Regizorul Iura Luncașu (Ghinionistul, Tudo, Love Sorry) a scris scenariul alături de actorul Gabriel Radu, inspirându-se din piesa de teatru "Ursul" de A.P. Cehov. În textul original, un moșier dur și direct începe să se îndrăgostească de femeia care îi datorează bani - datoria provenind de la soțul ei defunct - în urma a nenumărate schimburi de replici tensionate. Cei doi scenariști îmbogățesc povestea, adăugând un tânăr îndrăgostit și transformând astfel conflictul într-unul de natura unui triunghi amoros. Mai mult, plasând acțiunea în satul transilvănean pitoresc din anii '20, folosind un limbaj autentic și evidențiind nuanțe culturale specifice, filmul capătă un farmec aparte.
Narațiunea începe cu Mihail (Florin Aioane), un fost profesor de franceză, care se întoarce în satul natal pentru a o cere în căsătorie pe Elena (Maruca Băiașu), o tânără văduvă hotărâtă să poarte doliu pe viață. Pe drum, Mihail se întâlnește cu Mandru (Andrei Mateiu), un bărbat înstărit care îl duce cu mașina spre sat. Dar după ce Mihail îi sugerează că poate părea naiv pentru că le împrumută bani tuturor, Mandru decide să meargă direct la Elena pentru a recupera datoria de la soțul ei defunct.
Deși pornește de la o piesă de teatru de Cehov, iar această influență se simte atât prin dialogul viu prin care personajele își exprimă propriile sentimente, cât și prin subiectul ce satirizează ipocrizia și moravurile societății, filmul reușește să se desprindă de sursa sa teatrală și să creeze o poveste autentică, adaptată contextului rural transilvănean. Regizorul Luncașu păstrează spiritul cehovian prin replici tensionate, care evidențiază conflictul dintre sexe, dar îmbogățește narațiunea cu un umor românesc și situații comice inspirate din viața satului.
Personaje secundare precum Safta (Ana Radu), prinsă la ușă ascultând pe furiș cearta dintre Elena și Mandru, sau Luca (Gabriel Radu), care, temându-se că va muri lăsându-și fata nemăritată, îl convinge pe un vecin sărac cu duhul (Toma Cuzin) să o ia de nevastă cu orice preț, amplifică tonul comic al filmului. La acestea se adaugă și alte momente amuzante precum dialogul lui Mihail cu un preot sau secvența în care tot satul se strânge în afara moșiei Elenei, spionând ce se petrece înăuntru. Toate aceste elemente nu doar că sporesc comedia, dar și evidențiază obiceiuri și mentalități specifice satului transilvănean din acea epocă.
Maruca Băiașu se remarcă drept protagonista Elena, creând un personaj feminin puternic, curajos și ferm în fața agresivității lui Mandru, iar secvențele dramatice pe care le construiește alături de Andrei Mateiu sunt printre cele mai intense din film. Expresiile sale faciale, subtile, dar tăioase, surprind atât durerea sa interioară, cât și hotărârea de a nu ceda în fața pericolului. Mateiu redă convingător dualitatea personajului său, dur și agresiv la început, dar surprinzător de vulnerabil spre final. Momentele comice sunt consolidate de actori precum Toma Cuzin, Gabriel Radu și Ana Radu (ultimii doi formând pentru prima dată o pereche tată-fiică pe marele ecran). În plus, Adrian Titieni, deși are o apariție scurtă, își lasă amprenta în rolul unui preot pustnic, un om marcat de credință ce îi oferă lui Mihail sprijinul de care are nevoie.
Duel în trei este o comedie romantică reușită, plină de farmec, care transportă publicul în satul transilvănean interbelic. Cu un triunghi amoros captivant și o poveste plină de încurcături și răsturnări de situație, inspirate din opera lui Cehov, filmul îmbină într-un mod echilibrat umorul cu momentele dramatice. Jocul actorilor este solid, iar durata de o oră și jumătate este ideală pentru o peliculă care se dovedește pe cât de amuzantă, pe atât de emoționantă.
