Filmul nu e o comedie, ci mai degrabă o dramă și o satiră amară, dar foarte reușită față de noul trend de acum, când toată lumea e pusă numai pe investit, toți vor să fie numai milionari și să dea lovituri. Mă mir că n-a vorbit și despre cryptomonede în filmul asta. Oricum, tare și faptul că lucrurile au fost chiar reale, ceea ce nu era imposibil, că se mai întâmplă pe la americani ca unul dintr-un subsol să spargă și serverele de pe la NASA.
CriticFilmVest
pe 25 Aprilie 2024 09:17
Scenariu: visul tuturor rataților de a câştiga fără un efort cât de cât. Ca investitor de mulți ani pe bursa română nu comentez fenomenul din film, dar unii uită că atunci când cineva câştigă altul pierde mai ales în ceva care seamănă cu o schemă piramidală neavând nimic în spate decât vorbe... goale: eu fac aşa , deci luați-vă după mine. Firma respectivă nu dădea nici măcar dividende...
Regie grea cu actori f buni, montaj la fel.
E educativ ... deci vizionare plăcută. Mulțumiți-vă totuşi cu câştiguri de aprox 10%/an la început. Riscul e mai mic.Dacă sunteți grăbit jucați la loto...
dumitrache_adrian1989
pe 21 Ianuarie 2024 23:52
Un must see, bun flmul . Mirajul care doar American Dream il ofera dintr un garaj sau o pivnita sa devii viral sau miliardar.
R_Afc
pe 07 Octombrie 2023 17:07
Nebunia creată în jurul acțiunilor GameStop are multe în comun cu o altă șmenărie care a luat amploare cam în aceeași perioadă, criptomonedele și, mai tîrziu, cu înșelătoria și mai ridicolă care a fost cea a NFT-urilor. Toate acestea au fost instrumente financiare care au fost promovate de diferiți Buhnici lipsiți de scrupule, atrăgînd atenția celor care doreau să treacă de la tramvai la avion privat. Păcănelele sunt mai oneste, mai colorate și nu încearcă să-ți inducă impresia că ești un Gordon Gekko în trening care lucrează de acasă.
Filmul este ca un episod slab din serialul „Billions”, cel mai slab episod. Dacă producția „The Big Short” a reușit să împacheteze complexitatea crizei imobiliare și pe înțelesul omului simplu, pe alocuri cu cîteva momente amuzante, „Dumb Money” nu explică niciodată mecanismul care stă la baza unei vînzări, ba mai mult, ni se sugerează că dacă investitorii individuali ar ține piept Wall Street-ului cel malefic, ar putea deveni cu toții milionari cu o alegere norocoasă de acțiuni. Toate acestea se întîmplă pe fondul unei agitații de tipul unei bucătării al unui restaurant fast-food. Zeci de băiețași care se stau cu ochii-n telefoane și încearcă să tragă lozul cîștigător.
O altă greșeală este presupunerea că publicul este deja de partea investitorilor săraci și cinstiți și nu a jucătorilor de pe Wall Street, ceea ce transformă totul într-un seminar înflăcărat și nu într-o expunere de unde se puteau deplasa pe diferite teritorii.
În afara secvențelor de frenezie short squeeze, „Norocul prostului” nu se dezvoltă organic, nu există momente pentru explorarea unor subtiliăți care să prindă rădăcini și să crească într-un mod captivant. Regizorul, săracul de el, încearcă să mențină impulsul vizual bazîndu-se pe limbajul de rețea și pe un uragan de meme-uri, totul pentru a-și salva filmul de la înec. O asemenea superficialitate nu are cum să dureze, iar filmul i s-a înecat.
Regie grea cu actori f buni, montaj la fel.
E educativ ... deci vizionare plăcută. Mulțumiți-vă totuşi cu câştiguri de aprox 10%/an la început. Riscul e mai mic.Dacă sunteți grăbit jucați la loto...
Filmul este ca un episod slab din serialul „Billions”, cel mai slab episod. Dacă producția „The Big Short” a reușit să împacheteze complexitatea crizei imobiliare și pe înțelesul omului simplu, pe alocuri cu cîteva momente amuzante, „Dumb Money” nu explică niciodată mecanismul care stă la baza unei vînzări, ba mai mult, ni se sugerează că dacă investitorii individuali ar ține piept Wall Street-ului cel malefic, ar putea deveni cu toții milionari cu o alegere norocoasă de acțiuni. Toate acestea se întîmplă pe fondul unei agitații de tipul unei bucătării al unui restaurant fast-food. Zeci de băiețași care se stau cu ochii-n telefoane și încearcă să tragă lozul cîștigător.
O altă greșeală este presupunerea că publicul este deja de partea investitorilor săraci și cinstiți și nu a jucătorilor de pe Wall Street, ceea ce transformă totul într-un seminar înflăcărat și nu într-o expunere de unde se puteau deplasa pe diferite teritorii.
În afara secvențelor de frenezie short squeeze, „Norocul prostului” nu se dezvoltă organic, nu există momente pentru explorarea unor subtiliăți care să prindă rădăcini și să crească într-un mod captivant. Regizorul, săracul de el, încearcă să mențină impulsul vizual bazîndu-se pe limbajul de rețea și pe un uragan de meme-uri, totul pentru a-și salva filmul de la înec. O asemenea superficialitate nu are cum să dureze, iar filmul i s-a înecat.