Am dat 7, deși în mintea mea este mai mult un 6,5. Filmul n-are nicio treaba cu Maradona, cu excepția a 3-4 referințe la el, însoțite de tot atâtea imagini la tv. Scenariul reprezintă mai degrabă punerea în cinematografie a bildungsroman-ului vieții lui Fabietto Schisa: creșterea timidă într-o familie cu stofă, protectivă, prima îndrăgostire, etc..dar cea mai frumoasă parte a fost cea care începe odată cu dialogul dintre puști și regizorul din Napoli din finalul filmului, în care se perindă niște sfaturi de viață extraordinare, spuse cu o agresivitate menită să trezească la realitate.
În rest, prea puțin despre Diego, nu știu ce visează sabinalin pe aici..poate este el prea îndrăgostit de Maradona și a vorbit mai mult despre el decât ăștia din film. E adevărat că numele filmului e inspirațional - o replică a bunicului lui Fabietto care îi spune când acesta scapă cu viață dintr-un accident nefericit, din cauză că a fost la meci: „A fost mâna lui Dumnezeu”, care poate fi interpretată la dublu - și pentru viața lui Fabio, cât și pentru acel gol celebru..
user-605905a1604b7
pe 17 Ianuarie 2022 20:30
Un film foarte bun! Imaginea este splendida. Chiar este un film artistic. Nici nu am simtit cand au trecut 2 ore. Mi se pare cel mai bun film din 2021!
mihaelatb
pe 04 Ianuarie 2022 05:06
Nu-mi place Paolo Sorrentino. Este un om bolnav, exact ca pustiul din film.
Lumea copilariei si adolescentei lui este o lume bolnava, perversa.
Traieste intr=o familie in care toti se ironizeaza si se critica.
In care o infidelitate de ani, este iertata contrabalansand-o cu o casa cu semineu
Napoli este prezentat o lume a „pierzaniei” caci sexul si drogurile sunt principala ocupatie, doar ele asigurand distractia. (vezi decizia fratelui, in legatura cu viitorul)
Mame tipand isterizate, copii speriati ce intra in criza, matusi obsedate de sex, obeze, exagerat de multe, care mananca hulpav provocand sila celor di jur, lectii de dezvirginare date de vaduve cu ifose de nobleta.
Personajele par ca ar fi dintr-un Satyricon modern.
Si ca sa completeze tabloul unei lumi decadente si inutile, Maradona, care devine preocupare nationala.
Fata de alt film autobiografic, Dolor y gloria, acest film mi se pare sordid si de o promiscuitate inutila.
Sper sa nu castige Oscar-ul pentru cel mai bun film strain. Ma gandesc ca fiind si Asghar Farhadi in competitie...
sabinalin
pe 21 Decembrie 2021 22:50
Scurt istoric. In 1984 Diego Armando Maradona, cel pe care multi il considera a fi cel mai mare fotbalist din toate timpurile, o paraseste pe galonata FC Barcelona pentru a se transfera la Napoli, echipa care pana la venirea sa nu castigase niciodata titlul de campioana in serie A. 1986, sferturile de finala ale Campionatului Mondial: Argentina-Anglia 2-1, mai mult decat un meci de fotbal in contextul conflictului armat care a ramas in istorie sub denumirea de Razboiul Malvinelor. Partida e decisa de dubla lui Diego, primul gol fiind marcat, asa cum cinic avea sa declare acesta, cu ,,mana lui Dumnezeu,, in vreme ce al doilea e o adevarata bijuterie, unul dintre cele mai frumoase goluri din istoria turneelor finale de Campionat Mondial. Dupa mai putin de un an Maradona o conduce pe Napoli catre primul titlu in serie A din istoria clubului, performanta repetata in 1990. Diego o paraseste pe Napoli in 1991 si de atunci incoace echipa din sud n-a mai reusit sa castige nici un titlu de campioana a Italiei...
E despre Maradona insa, evident, nu-i vorba numai despre el, ba chiar nu e in primul rand despre el. ,,E stata la mano di Dio,, e replica lui insa in cazul de fata nu se refera la acel gol fraudulos ci la cu totul altceva, n-am sa dezvalui aici pentru a nu strica bucuria vizionarii. Pentru ca in mod normal bucuria vizionarii ar trebui sa fie mare asa cum s-a intamplat in cazul celui care scrie aceste randuri. ,,La grande bellezza,, ,,Youth,, si ,,The Young Pope,, erau deja suficiente pentru a-l conscra pe Paolo Sorrentino ca fiind unul dintre cei mai mari regizori de film ai lumii secolului XXI. ,,E stata la mano di Dio,, e capodopera maturitatii marelui cineast italian care se intoarce pentru a filma in orasul sau natal dupa doua decenii de la debutul regizoral cu ,,L uomo in piu,,. Nu putea lipsi la apel actorul sau fetis Toni Servillo, cel care l-a insotit inca de la debutul regizoral si caruia signor Paolo i-a oferit privilegiul de a intrepreta doua importante personalitati ale Italiei contemporane, anume Giulio Andreotti si Silvio Berlusconi. Raman deocamdata cu amaraciunea de a nu fi avut inca acces la ,,Loro,, , ca suporter milanist de treizeci si doi de ani ce ma aflu sunt foarte curios sa vad cum l-a portretizat Sorrentino pe don Silvio. Sperare e sognare non costa niente...
lili22
pe 19 Decembrie 2021 23:42
Un film autobiografic, in decorul orasului Napoli, cu o serie de personaje bizare.Nu stiu unde a gasit atatea supraponderale , asa ceva e unic in filmele italiene.
Cref ca acesta e cel mai bun film creat de Sorrentino.
nictud
pe 17 Decembrie 2021 20:06
Visele se pot împlini dacă îți urmezi calea în ciuda oricăror opreliști care îți apar în viața. Atunci când ești pe drumul bun îți apar semnele pe care le aștepți. Cred că este unul din mesajele pe care le vrea transmite regizorul. Bun film.
În rest, prea puțin despre Diego, nu știu ce visează sabinalin pe aici..poate este el prea îndrăgostit de Maradona și a vorbit mai mult despre el decât ăștia din film. E adevărat că numele filmului e inspirațional - o replică a bunicului lui Fabietto care îi spune când acesta scapă cu viață dintr-un accident nefericit, din cauză că a fost la meci: „A fost mâna lui Dumnezeu”, care poate fi interpretată la dublu - și pentru viața lui Fabio, cât și pentru acel gol celebru..
Lumea copilariei si adolescentei lui este o lume bolnava, perversa.
Traieste intr=o familie in care toti se ironizeaza si se critica.
In care o infidelitate de ani, este iertata contrabalansand-o cu o casa cu semineu
Napoli este prezentat o lume a „pierzaniei” caci sexul si drogurile sunt principala ocupatie, doar ele asigurand distractia. (vezi decizia fratelui, in legatura cu viitorul)
Mame tipand isterizate, copii speriati ce intra in criza, matusi obsedate de sex, obeze, exagerat de multe, care mananca hulpav provocand sila celor di jur, lectii de dezvirginare date de vaduve cu ifose de nobleta.
Personajele par ca ar fi dintr-un Satyricon modern.
Si ca sa completeze tabloul unei lumi decadente si inutile, Maradona, care devine preocupare nationala.
Fata de alt film autobiografic, Dolor y gloria, acest film mi se pare sordid si de o promiscuitate inutila.
Sper sa nu castige Oscar-ul pentru cel mai bun film strain. Ma gandesc ca fiind si Asghar Farhadi in competitie...
E despre Maradona insa, evident, nu-i vorba numai despre el, ba chiar nu e in primul rand despre el. ,,E stata la mano di Dio,, e replica lui insa in cazul de fata nu se refera la acel gol fraudulos ci la cu totul altceva, n-am sa dezvalui aici pentru a nu strica bucuria vizionarii. Pentru ca in mod normal bucuria vizionarii ar trebui sa fie mare asa cum s-a intamplat in cazul celui care scrie aceste randuri. ,,La grande bellezza,, ,,Youth,, si ,,The Young Pope,, erau deja suficiente pentru a-l conscra pe Paolo Sorrentino ca fiind unul dintre cei mai mari regizori de film ai lumii secolului XXI. ,,E stata la mano di Dio,, e capodopera maturitatii marelui cineast italian care se intoarce pentru a filma in orasul sau natal dupa doua decenii de la debutul regizoral cu ,,L uomo in piu,,. Nu putea lipsi la apel actorul sau fetis Toni Servillo, cel care l-a insotit inca de la debutul regizoral si caruia signor Paolo i-a oferit privilegiul de a intrepreta doua importante personalitati ale Italiei contemporane, anume Giulio Andreotti si Silvio Berlusconi. Raman deocamdata cu amaraciunea de a nu fi avut inca acces la ,,Loro,, , ca suporter milanist de treizeci si doi de ani ce ma aflu sunt foarte curios sa vad cum l-a portretizat Sorrentino pe don Silvio. Sperare e sognare non costa niente...
Cref ca acesta e cel mai bun film creat de Sorrentino.